1,396 matches
-
urmărit de securitate. După 1990 devine protopop al Sighetului și vicar foraneu al Maramureșului istoric. Participa și la reactivarea parohiilor românești de pește Tisa, din actuala Ucraina. Moare la 5 ianuarie 1995. Unul din fiii săi este Pr. Hotico Vasile, protopop de Iza-Viseu și paroh la Dragomirești.
Vasile Hotico () [Corola-website/Science/313349_a_314678]
-
societății Österreichisch-ungarische Staatseisenbahngesellschaft. Nicolae Drăgălina a sugerat sinodului eparhial să nu fie cerută cedarea terenului, ci să fie propus un schimb de terenuri cu o suprafață mai mare din izlazul comunei Vasiova. În raportul din noiembrie 1897 către consistoriul diecezan, protopopul Maxim Popovici se pronunța pentru construirea mănăstirii vis-a-vis de izvor, pe teritoriul comunei Vasiova, și nu pe terenul situat mai sus de izvor. Persista însă problema ca izvorul să rămână pe teritoriul unei societăți private. Consistoriul diecezan i-a acceptat
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
În altarul bisericii poate fi citită pisania: „Această Sfântă Biserică s-au lărgit în anul 1848, s-au gătit cu zugrăvit cu tot, 1851 noimebrie 1 în zilele înălțatului împărat Iosif I și a mării sale Vlădica Alexandru Suluț, fiind protopop Eparhii Mihail Crișan și parohu satului Pop Aron fecorator Teodor Suci și ceilalț coratori Ioan Badi, Ioan Suci, Danil Pop, Mihail Botoș, Moisă Suci, Gavril Matei, Nicolae Mihuț, meșterii ce au făcut-o din lemn au fost din Șerbeni, Teodor
Biserica de lemn din Urisiu de Jos () [Corola-website/Science/313851_a_315180]
-
Biserica a fost sfințită la 28 mai 1961, în Duminica Rusaliilor (hramul bisericii), de către mitropolitul Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei, înconjurat de un impresionant sobor de preoți și diaconi și în prezența unui număr mare de credincioși, paroh fiind protopopul Miltiade Iftode. În perioada 1998-2000 s-au efectuat lucrări de reabilitare ale bisericii. În decursul timpului, tabla neagră cu care a fost acoperit lăcașul de cult a ruginit și a necesitat înlocuirea sa. Cu prilejul împlinirii a 50 de ani
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
artistică este opera lui Marin Nițescu și a ierodiaconului Lavrentie Movileanu. Lucrarea prezintă valoare prin compozițiile ample, coloritul cald, umanizarea figurilor și ornamentația sobră. La executarea lucrărilor de terminare a construcției și de pictare a acestui lăcaș s-au ostenit protopopul Ioan Breabăn și preoții Oreste Gherasim și Ilie Popescu.
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
al Dunării de Jos, în perioada când sudul Basarabiei era în stăpânirea României. Lăcașul de cult și-a îndeplinit misiunea și în perioada ocupației rusești, apoi după revenirea administrației românești. După instalarea puterii sovietice, popa Gheorghe (parohul din sat) și protopopul Nicolae din Ismail au fost arestați, fiind condamnați ulterior la 18 ani de detenție. La Hagi-Curda au fost trimiși apoi numai preoți de alte naționalități. În anul 1979, sub pretextul că biserica este în ruină, biserica ortodoxă românească din Hagi-Curda
Hagi-Curda, Ismail () [Corola-website/Science/318408_a_319737]
-
mers la școală pentru prima oară. Era agresat de alți elevi din școală din cauza accentului lui din Telemark, dar s-a dovedit un elev bun. În 1900, familia s-a mutat la Skien unde tatăl său a fost numit "provost" (protopop) al orașului. În domeniul academic, Quisling a dat dovadă de talent la disciplinele umane, în special la istorie, dar și la științele naturii; s-a specializat în matematică. În acest moment, însă, viața lui nu avea o direcție clară. În
Vidkun Quisling () [Corola-website/Science/318399_a_319728]
-
Gligorie Moldovan. În 1772, Stan zugravul, fiul popii Radu de la Rășinari, realizează registrul împărătesc al tâmplei de la Birtin, inclusiv icoana de hram cu Bună Vestire, pe care, după obiceiul sau, le semnează pe verso, amintind că era locuitor în Orăștie, protopop fiind Iosif de la Trestia. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pereții bisericii primesc un nou veșmânt pictat, astăzi împuținat de vreme, dar capabil să dezvăluie însușirile artistice ale celor ce i-au dat viață. În naos, sub amplă
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
însușirile artistice ale celor ce i-au dat viață. În naos, sub amplă reprezentare a celei de-a doua veniri, a fost scris textul pisaniei cu acest conținut "În zilele prea înățatului împărat Frantiscus I, episcop al Ardealului Vasile Moga, protopop Tobie Perian , parohul locului Iosif Morariu ,s-au zugravit această sfântă biserică cu toata cheltuiala cinstitului popor la anul Domnului 1829 prin M.Borsos și Simon Silaghi." Din pictură pronaosului s-a conservat pe plafon Adam și Eva, Maria Egipteanca
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
Coriolan Nicolae Sabău (n. 30 octombrie 1897, Turda - d. 15 decembrie 1974, Lupșa, jud. Alba) a fost protopop român unit (greco-catolic) de București și Turda, deținut politic, mărturisitor al credinței în închisorile comuniste și unul din liderii Bisericii Române Unite în perioada de clandestinitate. Descendent al Familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul
Coriolan Sabău () [Corola-website/Science/317946_a_319275]
-
din Roma, unde a obținut doctoratul în teologie și filosofie și a fost hirotonit preot, a revenit în țară activând în anul 1927 ca preot stagiar în București și apoi preot misionar în satele din Secuime. În 1933, după moartea protopopului Nicolae Rațiu de la Biserica Rățeștilor din Turda, Coriolan Sabău a slujit ca preot paroh în acest lăcaș împreună cu preotul profesor Vasile Cerghizan. Din inițiativa parohului dr. Sabău comunitatea greco-catolică din Turda a construit clădirea cu etaj din str. Gh. Lazăr
Coriolan Sabău () [Corola-website/Science/317946_a_319275]
-
a construit clădirea cu etaj din str. Gh. Lazăr nr. 6, cu prăvălii și ateliere meșteșugărești la parter iar la etaj locuințe. După naționalizare au fost instalate în imobil birourile Autogării IRTA. În perioada 1945-1947 Coriolan Sabău a funcționat ca protopop la Biserica Sf. Vasile cel Mare din București, după care a revenit la Turda. În anul 1948 protopopul Sabău a refuzat trecerea la Biserica Ortodoxă Română, motiv pentru care a fost arestat și a ispășit aproape 17 ani de închisoare
Coriolan Sabău () [Corola-website/Science/317946_a_319275]
-
iar la etaj locuințe. După naționalizare au fost instalate în imobil birourile Autogării IRTA. În perioada 1945-1947 Coriolan Sabău a funcționat ca protopop la Biserica Sf. Vasile cel Mare din București, după care a revenit la Turda. În anul 1948 protopopul Sabău a refuzat trecerea la Biserica Ortodoxă Română, motiv pentru care a fost arestat și a ispășit aproape 17 ani de închisoare. Biserica Rățeștilor din Turda cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Rațiu, a fost slujită de preoți
Coriolan Sabău () [Corola-website/Science/317946_a_319275]
-
a păstrat până în 1948, când Biserica Română Unită cu Roma a fost scoasă în afara legii de autoritățile comuniste. Biserica Rățeștilor din Turda a fost preluată de Biserica Ortodoxă Română, care nu a retrocedat-o până în prezent. Dupa eliberarea din închisoare protopopul Coriolan Sabău a avut domiciliu forțat în satul natal com. Lupșa, jud. Alba de pe Râul Arieș, unde a trăit până a trecut la cele veșnice la 15 decembrie 1974. În anii de domiciliu forțat protopopul dr. Sabău a construit o
Coriolan Sabău () [Corola-website/Science/317946_a_319275]
-
prezent. Dupa eliberarea din închisoare protopopul Coriolan Sabău a avut domiciliu forțat în satul natal com. Lupșa, jud. Alba de pe Râul Arieș, unde a trăit până a trecut la cele veșnice la 15 decembrie 1974. În anii de domiciliu forțat protopopul dr. Sabău a construit o capelă pe cheltuială proprie, în care a continuat să slujească și să primească credincioșii indiferent de confesiune, deși știa că este permanent urmărit de Securitate. Numele său este rostit cu respect și acum de către cei
Coriolan Sabău () [Corola-website/Science/317946_a_319275]
-
datorită lucrărilor de refacere a monumentului începute în vara anului 2003. În partea de sud al pronaosului se află gravat în lemn: „Să știe de cându s-au sfințitu biserica aceasta ombla văliatu 7286 (1778) și era domn Ghica Vodă protopop era Neculaiu Vidra(ș)cu”. Pe o bârnă din lemn situată în partea de nord se găsește înscrierea: „ să știe de cându s-au șindrilitu biserica let 7290 (1782) Mai 25...popa Cristian Ștefan”. Putem afirma că 1778 este anul
Biserica de lemn din Vrâncioaia () [Corola-website/Science/323474_a_324803]
-
Baban/. Actul sfințirii bisericii parohiale a avut loc în luna mai 1965 făcut de P.S.Episcop Valerian Zaharia al Oradiei, înconjurat de un sobor de preoți dintre care menționam: I.P.C.Arhim.Dr.Paul Augustin Vicar eparhial, P.C.Par.Ursu Ioan protopop Negrești,P.C.Par.Emilian Păscu secretarul protopopiatului și paroh în Vama, P.C.Par. Coroian Vasile paroh în Racșa,P.C.Parinte Nastase Preicle paroh în Tur și preotul local Cornic Dionisie,precum și diaconii veniți în suita P.S.Episcop Valerian Zaharia. Toate
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
a aflat și preotul Gavril Vaida. Amintim câteva din personalitățile sălăjene marcante, care au fondat reuniunea: Vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu, ulterior canonic de Gherla; Vasiliu Pop, canonic de Gherla; marele om politic și mecen Gheorghe Pop de Băsești; Teodor Pop, protopopul Bredului; luptătorul politic sătmărean Vasile Lucaciu, la vremea respectivă profesor de religie și limba română la gimnaziul superior din Satu Mare; Gavril Trif, la vremea respectivă profesor la preparandia din Zalău; Andrei Cosma, la vremea respectivă pretore al plasei Tășnad, etc.
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
(n. 6 august 1834, Chilioara — d. 10 decembrie 1914, Bocșa, Sălaj) a fost un protopop greco-catolic și vicar, publicist, presedintele la “Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni și “Astra” din Comitatul Sălaj. Tatăl său, Alexandru (1807-19 ianuarie 1869) născut în comuna Crăciunel de lângă Blaj, era prieten cu Vicarul Silvaniei Isidor Alimpiu (1824-1835). Acesta îi face Vicarului o
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
o vizită la Șimleu Silvaniei în vara lui 1830 și la sfatul lui se căsătorește cu fiica preotului din Prodănești în 1831. În anul următor este hirotonit preot pentru parohia Chilioara unde păstorește 38 de ani, un timp fiind și protopop de Oarța de Jos. În timpul păstoririi sale în localitatea Chilioara, conform recensământului din Trasilvania, în anul 1850 localitatea avea 609 suflete din care 603 erau greco-catolici, 6 reformați, iar ortodocși nici unul. Pr. Alexandru Barboloviciu a avut 4 feciori și 3
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
În anul 1861 a fost invitat la Congresul Național al Astrei de la Sibiu, la care însă nu se știe dacă a participat. La 6 septembrie 1873 episcopul de Gherla îl numește pe A. Barbulovici vicar al Silvaniei, paroh al Șimleului, protopop de Crasna și Valcău. La fel ca si Demetriu Coroianu, a fost și el președinte al Departamentului Astrei din Silvania, cele două adunări generale ale Astrei din 1878 și 1908 de la Simleu având loc sub conducerea să. În 1871 a
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
urmare a avariilor provocate de cutremurul din 1894, Episcopia Romanului a hotărât la 8 august 1898 suspendarea definitivă a slujbelor religioase din această biserică, enoriașii fiind preluați de bisericile Sf. Nicolae și Maica Precista. În anul 1900, preotul Ioan Andreescu, protopopul de Tecuci, a trimis un memoriu primarului în care a menționat că ""lipsa bisericii catedrale este mult simțită de întregul oraș"". În urma acestor demersuri s-a constituit un Comitet de restaurare a bisericii în fruntea căruia a fost ales preotul
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
crescut, Tecuciul fiind reședință a județului omonim. La 10 februarie 1919, s-a constituit un Comitet de construire din nou a Bisericii parohiale Sf. Gheorghe, care a fost prezidat de Alecu Anastasiu. În anul 1923, la inițiativa preotului Nicolae Conduratu, protopop al județului Tecuci, Comisia Interimară a Primăriei orașului Tecuci a lansat proiectul înălțării unei noi bisericii catedrale care să devină "“o podoabă a orașului, iar priveliștea să impună admirația străinului călător”". În octombrie 1937, Primăria orașului Tecuci a donat un
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
mai aflat pr. prof. dr. Nicolae D. Necula de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, arhim. Epifanie Bulancea, duhovnicul Mănăstirii „Măgura Ocnei” din județul Bacău, precum și slujitori din administrația eparhială și numeroși preoți de la parohiile învecinate în frunte cu protopopul Gheorghe Joghiu. Sfânta Liturghie a fost săvârșită pe un podium special amenajat în fața bisericii. Cu acest prilej, lăcașul de cult a primit un nou hram - Sfântul Ierarh Iachint de la Vicina, primul mitropolit al Țării Românești, care este prăznuit la 28
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
2 metri și se intenționa a fi pusă sub acoperiș până la venirea iernii. Sfințirea pietrei fundamentale a fost făcută de episcopul unit al Oradiei, Valeriu Traian Frențiu asistat de Monseniorul dr. Emil Iuga, prelat papal, Petru Cupcea, vicarul Sălajului, numeroși protopopi și preoți. Printre cei 3.000 participanți se aflau Corneliu Coposu, maiorul Simion Bărnuțiu, urmaș al marelui tribun, senatorul Iulian Domșa, deputatul Emil Lobonțiu, subprefectul I. Lobonțiu, Leontin Ghergariu, Grațian C. Marcus, secretarul Camerei de Comerț din Sălaj, jurnalistul Constantin
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]