1,529 matches
-
tot ea a făcut să fiu reales. Cea mai lungă carieră din viața mea a fost cea de parlamentar. Toate acestea s-au întămplat fără voia și fără decizia mea. Prin urmare, eu am o dovadă clară, indubitabilă a existenței Providenței și răd foarte tare cănd cineva vorbește despre coincidență sau hazard. Răsul e pentru dl Paleologu un fel de exorcizare.
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
între oameni și, totuși, atît de secret". Urare ce consună cu cea adresată de Caragiale odraslelor sale, în ambele rînduri nesocotită de destin. E adevărat că fiul lui Șerban Cioculescu a crescut într-o atmosferă ce constituia o permanentă ispită. Providența, mărturisește d-sa, i-a acordat favoarea de a se forma încă înainte ca propria-i conștiință să prindă contur, în vibrația a două voci, cea paternă și cea a lui "nenea Nicu", același Vladimir Streinu, angajate într-o irezistibilă
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
de a crea o Constituție specific românească și necesitatea, de care era conștientă, de a obține una care să aibă respectul și recunoașterea Europei sau contradicția dintre sensurile conceptului însuși de istorie (ca teatru al luptelor dintre națiuni și ca providență) ș.a.m.d. După știința Cronicarului, este cel mai lucid și mai modern examen critic făcut vreodată pe tema Actului Fundamental din 1991. În observațiile d-lui Preda, cititorul atent și lipsit de prejudecăți va descoperi fără doar și poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
cu diavolul, cu propriul destin... Din acest punct de vedere o cheie de lectură cît se poate de utilă ne oferă autorul însuși în moto-ul din Jurnalul lui Hugo, ales, după cît ne dăm seama, deloc întîmplător : "Binecuvîntată fie Providența care i-a dăruit fiecăruia jucăria potrivită, păpușa - copilului, pe copil - femeii, pe femeie - bărbatului și pe bărbat, diavolului !" Gonzalo Torrente Ballester - Don Juan, traducere, prefață și note de Mianda Cioba, Editura Univers, București, 2000, 407 pagini, preț nemenționat. Secretul
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
parte din NATO, o țară pe care am considerat-o prietenă poate da frâu liber unor fantome ale trecutului din pricina cărora secole de-a rândul a curs sânge și s-au înveninat până la isterie relațiile dintre două popoare așezate de providență a viețui unul lângă celălalt. Făcându-se ecoul unor falsuri istorice, călcând în picioare cu brutalitate demnitatea națiunii române în ansamblul ei, mesajul, prin funestele lui idei etalate, în disprețul tuturor normelor internaționale privind relațiile de vecinătate între state și
SCANDAL ÎN PARLAMENT - PNL propune o declaraţie politică împotriva mesajelor de la Budapesta. Roberta Anastase acuză încălcarea Regulamentului - UPDATE () [Corola-journal/Journalistic/48920_a_50245]
-
le-ar aminti ,orfelinele" într-un paradis (provizoriu). Sînt fete amărîte, din popor, așa le alege Pavel, să nu-i facă probleme familia, care visează părinți, bătrîni, săraci, cîinii din bătătură, orătănii, caii, bărbați înăspriți de băutură, viață grea. Tema ,providenței": un boier o adusese de la țară. O-nșelase... Tranșe minimale, cît să-ți dai seama de unde vin și cam ce fel de viitor au dat la schimb - ca să înțelegi, cît e de înțeles, de ce privesc Paradis-ul ca pe o
Munci și zile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11182_a_12507]
-
de îndemînări stilistice. Mai mult, talentul e simplă facultate histrionică a cărei calificare se capătă abia prin transmiterea unor nuanțe mistice, de aceea artistul își capătă valoarea doar dacă reușește să- și pună virtuozitatea în slujba unor adevăruri desprinse din providență. Cu alte cuvinte, atributul estetic e o prelungire a grației divine, și cînd grația lipsește, efectul literar e de carnaval cu virtuți distractive. Literatura ori îți dă hrană spirituală și atunci merită să fie citită, ori te coboară în mîzga
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
și căldura purtau ceva din rafinamentul unei lumi de altădată care intra în armonie cu arhitectura Ateneului, cu muzica lui Mozart, cu vioara Stradivarius (din 1729) a maestrului Eugen Sîrbu, un nume cu rezonanțe mondiale. Cioran spunea undeva: "...muzica, această providență a celor pe care totul îi dezamăgește, pentru că ea singură ne consolează în mijlocul nonsensului universal." Forme de vindecare. Forme de supraviețuire. P.S. Nu scăpați numărul viitor! Și pentru că veți putea afla ceva despre un eveniment: Unchiul Vanea la Teatrul "Bulandra
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
măduva oaselor ca I. Lăncrănjan trece drept disident, fiindcă a fost antimaghiar (disidenții propriu-ziși fiind menționați de către dl Ungheanu doar pentru că, emigrînd, ar fi lăsat mari datorii la Fondul Literar!), de ce un istoric ca Dan Zamfirescu, pentru care Ceaușescu era Providența însăși, e citat cu mult respect (chiar cînd enunță prostia că Labiș i-a influențat pe poeții de după el într-o măsură nereușită nici de Rimbaud), de ce, în fine, E. Barbu nu e plagiatorul bine știut, ci cel mai nonconformist
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
numai că laudă secularizarea, dar deplînge faptul că mai sunt interdicții de ordin religios care nu au fost încă desființate. De pildă, italianul e de părere că Dumnezeu nu are nevoie de o instituție privilegiată prin care să-și manifeste providența, de aceea autoritatea Bisericii Catolice i se pare vetustă și scandaloasă. Mai mult, detaliul că femeile nu pot fi hirotonite în papistășie i se pare o inechitate irespirabilă, la fel cum nu pricepe ce rost au opreliștile morale de felul
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
diminutivare franțuzită nu mai vine, dar Vladimir și Estragon îl așteaptă debitînd în acest răstimp tot felul, vorbind fără să comunice, fiind vorbiți de clișeele în libertate. Tot aștepți în filmul lui Haneke o intervenție, dacă nu divină, sub chipul Providenței, atunci măcar de altă natură, chiar și extraterestră. Între timp, două personaje, Paul și Peter, nu avem nicio garanție că acestea sunt numele lor adevărate, dar joaca lor împrumută de la cupluri celebre, Tom și Jerry, Beavis și Butthead, etc., se
Mind Games - Funny Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8342_a_9667]
-
face figura unui iremediabil nefericit: cariera îi va fi umbrită de scandaluri penibile, iar în fața ostilității crescînde a breslei, profesorul va dezvolta reacția firească a unui ostracizat: se va crede victima unui complot menit a-i neutraliza rostul hotărît de providență, detaliu pe care nu se sfiește să-l spună într-o petiție înaintată Ministerului Instrucțiunii în 15 septembrie 1924: "Subsemnatul Marin Ștefănescu, profesor titular de Filozofie la Universitatea din Cluj, am crezut că rostul meu este acela al unui apostolat
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
și grave și iminente este desigur uman, a încheia rămășag că vei triumfa asupra celui ce nu poate fi învins pare a fi o nebunie, de sfruntată sfidare, când nu semnul unei voințe de fier, cu toată nădejdea pusă în Providență, dar și cu stăpânirea științei de a se autoapăra. Pe modelul înfruntării dintre David și Goliat, al conflictului cu forța gregară, operând în disprețul spiritului, dar cu recurs la erzațurile acestuia. A te afla într-o situație fără ieșire este
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
linii de forță ce va domina viitorul. Paradoxal, marii profeți sunt și marii neputincioși Profeția exorcizează realul sau îl programează pentru o nouă relansare, într-o versiune purificată și purificatoare? Profeția e un fel de prevedere, dacă nu e chiar providență. Cine prevede, previne. Cine prevede, poate să preîntâmpine! Nu-i mai puțin adevărat, însă, că divinitatea care le știe și le vede pe toate, în a cărei conștiință uriașă toate evenimentele istoriei se află în simultaneitate, nu intervine ca să le
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
martiri, taurul nu mai era în stare nici măcar să se apropie de ei, ci dădea doar cu picioarele și cu coarnele în toate direcțiile. Și oricât a fost înțepat cu fierul înroșit ca să inspire furie și amenințare, totuși la îndemnul Providenței el se retrăgea înapoi fără să le facă nici un rău martirilor, încât asupra lor a fost nevoie să fie asmuțite alte fiare. Totuși, până la sfârșit, după aceste încercări îngrozitoare și de neînchipuit, toți acești tineri au fost străpunși cu sabia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil. Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XXII, 6-10, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 325-326) Martirii - mijlocitori înaintea lui Dumnezeu pentru noi „Ei, martirii, pot cere iertare pentru păcatele noastre, ei care au spălat păcatele lor, dacă au avut, în sângele lor propriu. Ei sunt martirii lui Dumnezeu, conducătorii noștri, martorii vieții noastre
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil. Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XIX, 3-4, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 318) „Avem și noi de dus o luptă! Lupta împotriva poftelor firii! Nu se scoală acum împotriva noastră oamenii, ci se scoală poftele trupului. Nu ne poartă război tiranii și împărații, ci ne poartă război mânia, dragostea de slavă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
feciorie. Apologia vieții monahale. Despre creșterea copiilor”, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, 427 pp. 26. „Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență. Despre rugăciune. Despre viețuirea după Dumnezeu”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2005, 377 pp. 27. „Omilii și cuvântări despre educația copiilor”, Traducere
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Aur”, Editura Buna Vestire, Bacău, 1995, 530 pp. 34. „Din ospățul Stăpânului”, Introducere, traducere, note și comentarii de † Irineu Slătineanu, Editura Adonai, București, 1995, 190 pp. 35. „Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență”, volum realizat de diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003, 361 pp. 36. „Cateheze baptismale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, 130 pp. 37. „Cateheze maritale”, Traducere din limba greacă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
universitar și consultant în domeniul psihologiei de organizație/dinamica grupului și comunicare. Ce legătură au toate acestea cu literatura, cu scrisul? Afara de articole și lucrări publicate în reviste de specialitate (care reprezintă scrisul, dar nu și literatura...), mai nimic! Providența are însă planurile ei, la care noi suntem orbi de cele mai multe ori, dar care urmează un plan implacabil și probabil bine definit. Prin anii ’90, locuind la Brisbane și participând la activitățile comunității românești de acolo, am redactat și prezentat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
problematizare a unui aspect sau altul al situației în care ne aflăm. Mi se pare extrem de important să dăm pieței ceea ce e al pieței, dar la fel de important mi se pare să ne ferim de tentația de a confunda piața cu Providența. Mai ales atunci cînd discuția se poartă pe terenul educației. Căci menirea educației este, neîndoielnic, și aceea de a răspunde cererii de persoane instruite într-o direcție sau alta - cerere pe care o formulează piața prezentului - dar, în același timp
Învățămăntul universitar by Mihai Maci () [Corola-journal/Journalistic/9486_a_10811]
-
singurul lucru pe care îl poți face fiind să înăbuși carnea în vederea slăbirii legăturii ei cu lumea. De aici nuanța care va face carieră în gîndirea greacă: trupul e mormîntul sufletului și a trăi înseamnă a sta sub osînda unei providențe ingrate. De aceea a înmormînta un trup e un act tumularic de sterilă semnificație ritualică (cum ai pune o colivie în altă colivie), căci sufletul s-a desprins de sicriul cărnii, de unde și scîrba de mai tîrziu a lui Plotin
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
Elena Marin Alexe Printre nămeți de dulci amintiri, răscolesc cu privirea după o rază de senin, dar tabloul alb se lipește obsedant de retină, înghețând-o. Azi mă doare neputința de a săruta zarea de dincolo, însă până voi accepta providența, mă las dusă prin gânduri pudrate cu arome de sărbătoare.
Prin amintiri by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83255_a_84580]
-
și criticii, singura triadå capabilå så caute nemanifestatul și så-l exorcizeze, aruncându-l în vâltoarea confruntårii concrete. Fårå så-și dea seama, fiecare se supunea aceluiași ritual al împårtåșirii. Nu că cel religios, izvorât din necesitatea ascunderii lase în umbră unei providențe, care și-a asumat påcatul generic contrazicându-și întregul efort de încredințare, de reconștientizare a creației, ci o dezvelire a spectrelor incandescentei în ființårii, håurile interne descoperindu-și putință sau necesitatea acordårii la rezonanță logosului, spontan, firesc: “Ochii? nu-i
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1650]
-
aceea privitoare la diplomația secretă: în Constituantă, Pétion32 și Volney 33 au atacat-o, susținând că Franței îi era suficient ca ea să fie justă. Rewbell 34 declara că o mare națiune nu ar trebui să aibă drept aliați decât Providența, Forța și Justiția. Convenția, mai realistă decât Constituanta (care avea în vedere faptul că Franța nu este singură în lume), a acordat Comitetului Salvării Publice împuternicirea de a negocia în secret, dacă ea ar fi considerat. Lucrurile și-au reluat
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]