KorAP: Find »[drukola/base=provincie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...858 >

21,448 matches

Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161

galbenul și roșiaticul erau la mare preț. Vântul ușor, mai ales pe timpul serii și al nopții, aduna cu râvnă frunzișul prin toate locurile adăpostite. Oameni de toate vârstele și perechi de tineri îndrăgostiți, în majoritate liceeni și studenți veniți din provincie să-și caute gazdă, răscoleau frunzele cu încălțămintea ușoară în plimbările nocturne și inspirau cu plăcere aerul cu iz de toamnă întârziată. În timpul zilei, în toate cartierele, larma era în evidentă creștere până când înserarea învăluia ferestrele. Era încă un semn

ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_17_.html [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]
Corola-blog/BlogPost/93043_a_94335

Basarabia ce a fost supusă unei rusificări intensive. Așadar, actul de anexare a Basarabiei de către Imperiul Țarist a fost unul fraudulos. Furtul s-a făcut cu încălcarea tuturor tratatelor în vigoare și a dreptului internațional de atunci. Moldova nu era provincie turcă. În multe tratate bilaterale, începând cu secolul XVI, se menționa, negru pe alb, că Țara Moldovei este un stat liber. Astfel, otomanii suzerani nu aveau dreptul să anexeze, să ocupe sau să cedeze acest stat. A fost un act

De la UNIRE la REUNIRE – Sergiu GĂBUREAC by http://uzp.org.ro/de-la-unire-la-reunire-sergiu-gabureac/ [Corola-blog/BlogPost/93043_a_94335]
Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126

din poemele scrise de Karai Senryu. Hoțul / pe care l-am prins / era fiul meu. La noi în țară, cel care a impulsionat puternic apariția haikuului a fost Florin Vasiliu, fondatorul Societății Române de Haiku. Ulterior au apărut și în provincie cenacluri de haiku, cel mai important fiind cel din Constanța. Nu trebuie omis aportul lui Corneliu Traian Atanasiu, care promovează cu succes haikuul prin intermediul internetului. În limba română, senryuri au fost publicate fie strecurate în volume de haiku, fie în

PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1410855598.html [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677

Severin, p.135- 152. 35 Ion Pătroiu, La cumpăna a două epoci, p.166-251. 44 racordată la procesele economico-sociale și politice transformatoare, moderne, europene. Gruparea conservatoare din jurul foștilor domnitori Gh. Bibescu și Barbu Știrbei 36 urmărea păstrarea controlului politic în provincie și a influenței în Adunarea Legislativă de la București prin menținerea censului ridicat și a dispozițiilor electorale restrictive din Convenția de la Paris. Reprezentantul opiniei acestora era tot Constantin Brăiloiu, care, încă din vara anului 1860, a luat poziție fermă în Comisia

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
deficitare, din ce în ce mai solicitate, a căror sursă de alimentare putea fi îndreptată și spre acest domeniu, protejând cât mai mult inevitabila impunere a propriilor venituri. Toate acestea credem că au influențat atitudinea boierimii oltene față de o problemă deosebit de sensibilă, într-o provincie cu numeroase lăcașuri de cult, mari mănăstiri cu domenii funciare întinse, la edificarea cărora contribuiseră din plin strămoșii boierilor de la 1863. Dacă la acestea adăugăm și atitudinea de respect față de credință și instituțiile acesteia, pe care boierii olteni o întrețineau

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
Corola-blog/BlogPost/374692_a_376021

și securitate, au scurtat carnagiul, care luase amploare după 22 decembrie 1989, ora amintită. Dacă la Dorohoi au avut loc astfel de acțiuni, atunci, da, și la Dorohoi a fost Revoluție ! Cinste lor! Dacă nu se ridicau românii din toate provinciile țării, mureau, fără îndoială, mult mai mulți oameni. Constat că aceste aspecte sensibile sunt ignorate cu premeditare, ceea ce este dezonorant. Pedala punându-se și după 25 de ani pe denigrarea revoluționarilor. O ultimă problemă. Se afirmă, în aceleași articol, ba

TABLETA DE WEEKEND (100+4): NA-ŢI-O FRÂNTĂ CĂ ŢI-AM DRES-O ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1425133997.html [Corola-blog/BlogPost/374692_a_376021]
Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398

performanțe în întreaga lume? Dacă stăteam numai eu închis într-o gașcă ce realizam? Dau audiții din doi în doi ani. Îl văd pe ăla, vine la mine din Tecuci, din Buhuși, etc. Bucureștiul manageriază? Geniul s-a născut în provincie spunea Mircea Eliade. Să am eu bani în buzunar câte genialități se pierd zilnic în România. Așa este și în spațiul bisericesc. Sunt părinți de provincie, de sat, care au sclipiri extraordinare. Or fi și lepre. Leprele le dă PRO-TV-ul

INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_realizat_de_stelian_gombos_cu_actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
la mine din Tecuci, din Buhuși, etc. Bucureștiul manageriază? Geniul s-a născut în provincie spunea Mircea Eliade. Să am eu bani în buzunar câte genialități se pierd zilnic în România. Așa este și în spațiul bisericesc. Sunt părinți de provincie, de sat, care au sclipiri extraordinare. Or fi și lepre. Leprele le dă PRO-TV-ul la televizor pentru că cu asta se ocupă. Ei se ocupă cu accidentele din Biserică ca să se creadă că ele sunt dominante. Asta este propaganda atee care

INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_realizat_de_stelian_gombos_cu_actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
Corola-blog/BlogPost/343542_a_344871

A. Stroia, Valeria Tăicuțu, Adina Sorohan, Prof. Ionică Sava, Mihai Marin(Spania),Valentin Muscă, George Petrovai, Mihaela Beșleagă, Ionel Necula, Constanța Cornilă, Dionisie Duma, Vali Buzărnescu, D-tru Buhai și alții. Am fost publicat în revistele literare: ▪ Viața de pretutindeni - Arad. ▪ Provincia Corvina - Hunedoara. ▪ Oglinda literară - Focșani. ▪ Tecuciul Cultural - Tecuci. ▪ Dunărea de Jos - Galați. ▪ Climate literare - Ploiești. Salonul Literar- Odobești În publicații ale A.R.P.(Asociația Română pentru Patrimoniu-în revistele Ecoul, Epoca, O carte pe zi și altele) ▪ Il convivio - revistă internațională

IONEL MARIN de IONEL MARIN în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ionel_Marin.html [Corola-blog/BlogPost/343542_a_344871]
Corola-blog/BlogPost/344102_a_345431

Adevărul pur, adus de el în acest colț al Italiei. Și era atât de mândru de această realizare, de succesul acestei bisericuțe, care, de bună seamă, în ochii lui Isus Hristos ar fi valorat mai mult decât sute de orașe și provincii înfloritoare care trăiau fără a cunoaște Lumina Scripturii. Acum se împlineau trei ani de când venise în ținutul Genovei. La început, îi era foarte greu, căci nu cunoștea bine graiul locuitorilor din oraș, și nici graiul sătenilor din jurul orașului. După câteva

FRAŢI DE SUFERINŢĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1432621040.html [Corola-blog/BlogPost/344102_a_345431]
Corola-blog/BlogPost/339936_a_341265

Cetățean de Onoare al Galațiului, directorul nostru onorific, colegul său basarabean Ioan Dediu sau o serie de profesori universitari doctori. Țin să le mulțumesc tuturor pentru implicare, alături de colaboratori, ca să reușim marea performanță de a fi desemnați campionii presei de provincie, după ce în clasamentului Premiilor Online de pe Radar de Media am depășit nume sonore ca România Liberă, Capital sau Puterea, fiecare dintre ele fiind o microindustrie de profil. Sondajul a fost pentru noi precum hârtia de turnesol, mai ales că inclusiv

REALITATEA Galaţi – campioana presei românești de provincie! by http://balabanesti.net/2012/03/06/realitatea-galati-%e2%80%93-campioana-presei-romanesti-de-provincie/ [Corola-blog/BlogPost/339936_a_341265]
Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885

Niciun popor nu a păstrat însă, nici măcar într-o formă diminuată, adevărul mântuirii în două etape, acesta fiind motivul pentru care nici iudeii și nici romanii nu l-au recunoscut pe adevăratul Mesia, născut în familia unui dulgher dintr-o provincie săracă de la marginea Imperiului, „fiu al durerii”, cum vestea Profetul Isaia. Nașterea Sa avea să producă însă un cutremur în lumea antică; germenele de aur nu a putut fi ținut ascuns sub obroc, lumina neînserată a izbucnit la suprafața istoriei

AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunu_marian_malciu_1356020543.html [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388

niciodată dacă sunt de acord cu purtarea războaielor pe teritoriile lor. Mai mult, la terminarea războaielor, pe masa tratativelor de pace, la ruleta jocului marilor puteri, erau aruncate teritorii smulse din trupul acestor țărișoare. Atunci s-au rupt din Moldova provinciile Basarabiei și Bucovinei, oferite de învinsul Imperiu Otoman învingătoarei Rusii și Imperiului Habsburgic. Dacă domnitorul Moldovei Grigore Alex. Ghica s-a opus, turcii n-au stat la discuție și l-au decapitat. La fel a fost ruptă din trupul Țării

VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
și Bucovinei, oferite de învinsul Imperiu Otoman învingătoarei Rusii și Imperiului Habsburgic. Dacă domnitorul Moldovei Grigore Alex. Ghica s-a opus, turcii n-au stat la discuție și l-au decapitat. La fel a fost ruptă din trupul Țării Românești, provincia Olteniei, dată Imperiului habsburgic. Din documentele și scrisorile dintre cancelariile puterilor străine, autorul revelează poftele și lăcomia acestora de a cotropi principatele române în totalitatea lor. Numai norocul și echilibrul dintre jocurile de interese ale acestor mari puteri au făcut

VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
Imperiului habsburgic. Din documentele și scrisorile dintre cancelariile puterilor străine, autorul revelează poftele și lăcomia acestora de a cotropi principatele române în totalitatea lor. Numai norocul și echilibrul dintre jocurile de interese ale acestor mari puteri au făcut să supraviețuiască provinciile românești. Cum a fost posibilă o astfel de disperată situație? După domnia lui Mihai Viteazul, țările române n-au mai fost capabile să-i îndeplinească visul Unirii în vechea Dacie. Urmare presiunilor făcute de imperiile rus și habsburgic, dar și

VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
suferințele neamului nostru, jalnica situație social-politică din acea vreme, culminată prin dureroasele rapturi din principatele românești. Cunoscând în adevărata lor lumină acele adevăruri istorice, cititorul va fi determinat să reflecteze și la o comparație cu starea actuală din România și provinciile românești din afara țării, constatând o similitudine șocantă cu „vremea fanarioților”, atunci când descoperă cauzele decăderii social-economice a țării noastre. Șocul va începe când va constata că țările românești au pierdut dreptul de a avea o politică externă proprie încă din vremurile

VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
erudit, spătarul Ienăchiță Văcărescu și postelnicul Plaginos. Aici autorul își dovedește arta „întocmirii” scrisorilor diplomatice emise de cancelariile puterilor europene privind intențiile de acapararea țărilor române. Documentele descifrate scot la iveală modul cum intenționau aceste imperii să scoată la mezat provinciile românești, după cum le dictau interesele. Descifrând scrisorile, Ienăchiță exclamă: „despre ruși și austrieci știm că vor să ne scoată de sub jugul mahomedanului, zic ei și să ne înghită, dar sub nici un jug nu ne va fi bine. După ce am văzut

VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
acest roman. Cu condiția să fie citit de un producător sau regizor. Pe alte planuri narative sunt zugrăvite scene horror cu mazilirea domnilor fanarioți căzuți în dizgrația Înaltei Porți, sau ca urmare presiunilor puterilor europene de a crea instabilitate în provinciile românești. Fiind o țară fără armată, teritoriile Valahiei, în special Oltenia, sunt călcate sistematic de achingii și adalii(turci din insula Ada Kaleh) din slujba lui Pazvantoglu, un tâlhar de pașă de Vidin, care jefuiau satele, dădeau foc locuințelor, violau

VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145

ea trebuie citită și surprinsă/cuprinsă în întregul ei. Mult mai multe comentarii sunt convins că vor veni, ulterior, din partea criticii! Daniel Marian ................................................................................................................................................. O poetă în esență - Camelia ARDELEAN Am descoperit-o pe Camelia Ardelean prin colaborările sale la “Noua Provincia Corvina” și am rămas profund impresionat de faptul că scrierile sale poetice se mulează extraordinar pe ceea ce eu consider a fi poezia în esență, sentimentul și trăirea sa. Descopăr în Camelia Ardelean un alter ego, citindu-i poemele le simt

SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474729847.html [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041

Basarabia, libertatea de alegere mai împinge colinda în umbra cântecului nevolnic, asumat comercialului muzical și asimilat spectacolului reperat neautenticității, incomunicabilității cu sublimitatea sufletească. Surori întru mai puține semnificații ale slăbiciunilor identificate în libere căderi subculturale și subtradiționale, Basarabia și celelalte provincii românești sunt surori îmbrățișate, pe care cântecul și versul le încununează mirific sub aceeași istorie. Așteptând iarna, ninsorile, scânteierile Crăciunului, farmecul colindei, răsună sublim glasul lui Fuego, versurile lui Adrian Păunescu și glasul Mariei Mocanu, dincolo și dincoace de râul

MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_mocanu_nascuta_intr_aurel_v_zgheran_1388607250.html [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062

nr. 220 din 08 august 2011 Toate Articolele Autorului Pasionalitatea ca reflex al imaginarului în “Rusoaica “ de Gib I.Mihăescu Cezar Petrescu scria, în prefața la romanul “Rusoaica“, ed.VI, București, ed.Naționala-Mecu, 1943, că Gib I.Mihăescu absolutizează universal provinciei care se simte în romanele și nuvelele scriitorului drăgășenean. Îmi aduc aminte că acest roman l-am citit, prima oară, în anul 1958. Cartea fiind împrumutată de la fiica autorului, Ionica.Aceasta era vecina noastră.În perioada aceea opera autorului era

PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Pasionalitatea_ca_reflex_al_imaginarului_in_rusoaica_de_gib_i_mihaescu.html [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
îi studia manuscrisele și opera. În “În însemnări pentru timpul de azi “ de Gib I.Mihăescu, ediție îngrijită și cu prefață de Diana Cristev, apărută în 1975, este un interviu în care se spune că matricea prozelor sale este obsesia provinciei și oamenii ei. Fiind acuzat de E.Lovinescu în “Istoria literaturii române contemporane “, vol.II, în care se spune:” ... nepilduita masă de trivialitate ce se ce se pune de-a curmezișul scriitorului în drumul spre literatură,”autorul Rusoaicei îi răspunde

PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Pasionalitatea_ca_reflex_al_imaginarului_in_rusoaica_de_gib_i_mihaescu.html [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
interviul din Însemnări . Acest roman de atmosferă, cum scrie G.Călinescu în a sa Istorie a literaturii Române, pag,679, creează o” ... impresie finală de copleșitor, de unic, care depășește analiza parțială” prin care se ridică o topografie a reliefurilor provinciei până la confundarea cu un teritoriu mitic, unde iritarea simțurilor până la extreme este posibilă și unde erotismul joacă rolul de filosofie a vieții, ca unica posibilitate reală a pasiunii imaginarului. La începutul romanului Ragaiac exclamă:”Chemam în ajutor literature ca să mă

PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Pasionalitatea_ca_reflex_al_imaginarului_in_rusoaica_de_gib_i_mihaescu.html [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059

profesional asupra frumuseții feminine. - Nu vă pot contrazice, domnule Dunca. Eu nu provin din turism, de unde să pot căpăta o asemenea expertiză asupra frumuseții feminine și, sincer, vă spun că nu m-a interesat acest subiect acolo în orășelul de provincie moldavă unde trăiesc. Este suficient că soțul îmi apreciază frumusețea și mai ales că nu are timp să descopere alte tentații ale frumuseții feminine din cauza obligațiilor sale profesionale. - Acesta este un sacrilegiu, o privare a bărbatului de libertatea exprimării artistice

ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396183302.html [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
Corola-blog/BlogPost/341591_a_342920

de investiții neterminate (din lipsă de bani) aduc mari economii țării copleșită totuși de bogate pomeni și promisiuni electorale. Challengerul, un gospodar sas din Transilvania, Luteran pe deasupra nu Creștin Ortodox, primărește de mai mult de 14 ani un orășel de provincie devenit, nu peste noapte ci datorită unei gospodărești chibzuieli, Capitală Culturală Europeană. Nici de mirare deoarece, ca multe alte orașe din Ardeal arată foarte, foarte europenește. Chiar fără peturile bucureștene pe trotuare. Deviza sa, prin care a ridicat în slăvile

IUBESC FEMEIA, BLONDĂ SAU BRUNĂ, DAR … de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1415434343.html [Corola-blog/BlogPost/341591_a_342920]