15,041 matches
-
-urile americane sunt utilizate frecvent în spațiul european, inclusiv în cel francez, fără ca acestea să fie considerate elemente de intruziune pentru identitățile sau culturile naționale. CMN-urile sunt dinamice, flexibile, mobile, au un marketing agresiv ceea ce poate apărea ca o provocare la adresa guvernelor țărilor-gazdă suspectate de imobilism, mai ales în state aflate în tranziție politică și economică. Concurarea produselor țărilor-gazdă este considerată, uneori, ca o agresiune, nicidecum ca o afacere. De-abia atunci când valori locale sunt inserate în valorile de import
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fel în raport cu competitorii, care la rândul lor au propria filosofie cu efect de bumerang. O companie poate să considere că succesul unor afaceri ține de hazard și, ca atare, tot ceea ce face trebuie să se traducă în acțiuni inteligente la provocările mediului. Sau există abordarea conform căreia afacerile sunt un câmp de bătălie, și, drept consecință, compania trebuie să acționeze agresiv pe piață și să joace dur. Tehnologiile influențează structura internă a unei companii, rolurile, puterea, structura ierarhică, misiunea și chiar
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cel afectiv este de natură emoțională, ca rezultat al întâlnirii scopurilor individuale cu cele organizaționale. În toate cazurile, angajamentul salariaților este construit pe baza unor elemente precum: leadership-ul (percepția stabilității, empatiei și preocupărilor liderului); competența (percepția limpezimii obiectivelor și a provocărilor generate de muncă); confortul (percepția sentimentului de apartenență, a spiritului de echipă, a tratamentului nediscriminatoriu, etic, a comunicării ofertante cu managementul); comunicarea (percepția primirii unor informații valoroase, a comunicării cu managerii etichetați ca fiind demni de încredere). Cum putem însă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mare parte a angajaților sunt interesați să lucreze într-o organizație în care tipul de cultură este puternic orientat către valorile EOC. Aceste valori presupun un anumit tip de comunicare, de relații între angajator și angajat, o politică de personal, provocări continue și un climat favorabil de muncă. Totuși, un procent mic, dar care nu poate fi neglijat, manifestă un relativ dezacord față de cultura de tip EOC. Putem considera că acești angajați, având în vedere noutatea conceptului, nu sunt familiarizați cu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
perspectiva locului în care doresc să lucreze se află Coca-Cola HBC România. "Cele mai urmărite beneficii la un angajator, de către tineri, sunt, în ordine descrescătoare: atmosfera plăcută de lucru, investiția companiei în dezvoltarea sa profesională ca angajat, pachetul salarial, existența provocărilor profesionale și a preocupării companiei față de angajați. Aceste beneficii arată faptul că, dincolo de nevoile financiare, care sunt și ele importante, tinerii au adăugat și altele în dorințele lor, care țin mai degrabă de nevoile superioare de afiliere, stimă, statut și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Aici, la Trapec, se pune accentul pe calitatea angajaților. Pentru a putea fi o companie de inginerie bună, una dintre condițiile de bază este să ai oameni bine pregătiți din punct de vedere profesional. Aceasta este, de altfel, una dintre provocările care stau în fața celor de la Trapec"245; "Noi, ca furnizori de servicii, suntem pe locul al doilea în statistica deficitului de personal calificat. În industria noastră nu au existat sisteme de pregătire a personalului. În general, oamenii se pregătesc la
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
dacă nu investesc o bună parte de profit în cercetare, ei riscă să ajungă la faliment. La fondul descris mai sus se adaugă faptul că, atunci când o stare pare a se stabiliza, se anunță imediat o nouă constrângere, o nouă provocare. În plus, se constată că majoritatea organizațiilor nu au o atitudine reactivă la schimbare, încercând să se adapteze din mers; rețeta supraviețuirii lor este însă atitudinea proactivă, care constă în cercetare și în previziune pe baza unei diagnoze realiste. Mijloacele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
utilizarea diferitelor forme de motivare (rotația posturilor, orar flexibil, încurajarea învățării etc.) h) Cumpătarea ceea ce înseamnă evitarea risipei de orice fel, indiferent dacă este vorba de resurse materiale, financiare sau umane. i) Exprimare energică și entuziastă, ca răspuns la toate provocările de mediu; starea de emulație este singura în măsură să mențină tonusul ridicat al salariaților și o stare de optimism. j) Orientarea echipei spre atingerea scopurilor și obiectivelor organizației, cu respectarea nevoilor fiecărui membru; nici unul dintre salariați nu poate beneficia
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Business and Personal Success, SUA, Bard Press. Gill, R. (2007), Reputation and Employer of Choice for Australian Business, http://www.pria.com.au/sitebuider/ re-sources/files/83/4.1reputation&employerofchoiceforaustralianbusiness.academic.pdf Gilpin, R. (2004), Economia mondială în secolul XXI. Provocarea capitalismului global, Iași, Ed. Polirom. Glaser, R. (1983), The Corporate Culture Survey, Organiza-tional Design and Development, Bryn Mawr, PA. Goffman, I. (2003), Viața cotidiană ca spectacol, București, Ed. Comunicare.ro. Gueutal, H.G., Stone, D.L. (2005), The Brave New World of
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
126 Idem. 127 M.A. Ionescu, "La globalisation et ses incidences sur la culture corporative", în P.Dobrescu, A. Țăranu, A. Bârgăoanu, (ed.) Globalization and Policies of Development, Ed. Comunicare.ro, București. 128 R. Gilpin, Economia mondială în secolul XXI. Provocarea capitalismului global, Ed. Polirom, Iași, 2004, p. 125. 129 I. Ciobanu și R. Ciulu, op. cit., p. 262. 130 G.L. Sabău, Industria cunoașterii. Realitate mondială și europeană, Ed. Fundației CDIMM Maramureș, Baia Mare, 1999, p. 16. 131 E. H. Schein, Organizational Culture
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
decât să atingem un obiectiv pe termen scurt. Pe termen lung nu rezolvăm problema pregătirii. Toată lumea va conduce de frică. Să știți că nici conducerea defensivă nu este bună. Noi trebuie să avem o conducere preventivă pentru a face față provocărilor din trafic. Prin conducere preventivă înțelegem ansamblul de măsuri care trebuie luate de un conducător auto nu pentru respectarea legii, ci în primul rând pentru protecția vieții lui și a celorlalți participanți la trafic. Asta înseamnă prevenție. Există cazuri în
MODIFICĂRI COD RUTIER: Șomajul și abuzurile vor exploda by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/71966_a_73291]
-
Liviu Georgescu Provocare la un duel de idei Eseul pe care îl publicăm în acest număr, semnat de Liviu Georgescu, nu este unul obișnuit, scris dintr-un capriciu. El poate fi considerat un Credo al autorului, o sinteză a ceea ce a înțeles el
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
și nenumăratele sale forme de acțiune cu un conținut, în cel mai exact înțeles al cuvîntului, terapeutic. El încearcă, simultan, vindecarea prin geometrie a tuturor dezordinilor și îmblînzirea geometriei prin chemarea ei la o viață aproape organică. Crisparea și jocul, provocările și gestul imprevizibil, alături de alte nenumărate manifestări - greu de sugerat prin formule convenționale -, sînt o tentativă patetică de ieșire din haos, de subminare a stării amorfe și a gregarității, prin utopie, iluzie și vis. S-ar putea susține, cu destule
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
întreaga ei manifestare. Procesul de inventariere a imaginilor sau de punere în formă a unor idei fără nici un suport determinat constituie, de fapt, o nesfîrșită polemică și un interminabil paradox. Tot ceea ce este încărcat de materie și sursă inepuizabilă pentru provocări senzoriale devine abstracție pură, după cum tot ceea ce pare, pentru conștiința comună, îndepărtat și eteric se transformă instantaneu în obiect și se exprimă definitiv. Pictura și sculptura sînt supuse, astfel, unei radicale voințe de geometrizare și de abstractizare, iar conceptele teoretice
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
s My Life”, Cristian Faur, soprana română explică în continuare: "La prima audiție, piesa ne-a făcut o impresie nu neapărat pozitivă, cu toate că amândoi apreciem foarte mult compozițiile sale anterioare. Cezar nu a vrut să piardă oportunitatea și mai ales provocarea, ceea ce și eu i-am propus să facă, dar cu oarecare scepticism. A transformat piesa în favoarea sa, așa cum numai un muzician profesionist poate. Pentru un artist liric, o competiție de acest fel este cu mult mai ușoară decât un spectacol
Angela Gheorghiu critică spectacolul prezentat de Cezar la Eurovision by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72279_a_73604]
-
1845, francezii și nemții formau două partide rivale cercând a lua pasul în societate și a face să predomine ideile țărilor în care-și primiseră educația. Acea discordie da loc necontenit la o mulțime de neînțelegeri, de discuții și de provocări". Este ușor de înțeles că francezii și nemții de care pomenea poetul erau cu toții români, iar ciocnirile lor rezultau din influențele deosebite în care se formaseră - mai liberale, mai deschise înnoirilor și chiar curentelor revoluționare în Franța, mai temperate în
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
un contemplativ, iar cel de-al doilea un constructivist, un vizionar al ordinii geometrice, un lucid care caută inefabilul, paradoxal, tocmai în exactitate și în rigoare. Ion Popescu-Negreni este, cu alte cuvinte, un tradiționalist mereu proaspăt și permanent disponibil în fața provocărilor din lumea tangibilă, în timp ce Vasile Dobrian este un insurgent în spațiul limbajului, un spirit avangardist, o conștiință care pîndește armoniile inalterabile de dincolo de lumea fenomenală. Așadar, cei doi artiști, chiar dacă au străbătut același timp, au înfruntat în mod distinct istoria
Memoriile și memoria pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8766_a_10091]
-
pădurea va fi doborîtă de trecut definitiv" Formula studio. Adică, spectatorii sînt așezați pe scenă, la foarte mică distanță de actori. Primele apariții mi se par tablouri vivante din Toulouse-Lautrec. O recunosc pe Peter Hilda. O actriță specială, sensibilă, deschisă provocărilor, care se duce pînă la capăt în fiecare rol în care am văzut-o la Teatrul maghiar din Sfîntu-Gheorghe și, de ceva timp, aici, la Cluj. Merge încet, ca în vis, purtînd o rochie de epocă, monumentală, elaborată pînă la
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
cu viața. L-a făcut pe Malraux executor testamentar și acesta s-a achitat exemplar de misiune. Motivul sinuciderii reapare în romanele lui Drieu. Înainte de a recurge la gestul final, scriitorul exersa diferitele ipostaze. La fel, Malraux se ocupă de provocarea morții, în proprie regie în Antimemorii. Limitele angajării Există personaje care degajă un farmec, exercită o seducție și totodată stârnesc prin anumite trăsături repulsie. Nu mă refer acum la discontinuitatea caracterelor, la trecerea aproape imperceptibilă de la dragoste la ură, de la
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
Paulică Bortnovschi s-a prăpădit anul trecut, lanul meu de grîu s-a ofilit. Acum, foșnetul lui mișcă umbre. Viața lui Clody Bertola a fost departe de amorțeala noastră de azi. Departe. Inocența chipului fragil a cultivat un soi de provocare continuă. Pe scenă și în viață. Amețitor traseu...Vulnerabilitatea și forța unei feminități profunde, senzuale, adevărate, inteligente. Gesturile ei, mîinile, zîmbetul, grația unui costum, ochii...zeci de detalii le alcătuiesc. Marile spectacole ale teatrului Bulandra sînt legate indestructibil de numele
Melancolii de iarnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8917_a_10242]
-
măzgîlită de raza electronică. Imobilizată realitatea cu pete negre din război în război pe harta uriașă și pe anunțul ei: Frig în creștere, Apa înghețată, învelișul cel mai subțire. O afacere pe sub mînă. Te sprijineai de masă, puține lucruri acceptau provocările tale un poem, o prietenie, o credință, textul ăsta fonfăit? "Realitatea era alta cu marionetele lui General Motors și Rațiunea pură. Cortizon și Dumnezeul care și-a luat zborul, cu Fanon cel viu, cu Kavafis, Yacine. Totul te-a zăpăcit
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
baza unei revoluții majore în artele plastice mă ajută să mă apropii cu mai multă ușurință de recentele revoluții din dans, cu condiția să nu pierd din vedere și motivațiile izvorâte din noul context cultural, care au determinat această nouă provocare. Care este motivul imediat care m-a trimis, din nou, către acest paralelism, aruncat ca o punte peste timp, între cele două arte? Un "spectacol" prezentat la Centrul Național al Dansului, București de Manuel Pelmuș. Piesa sa, preview, la a
Pătrat alb și dans în întuneric by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9780_a_11105]
-
Cosmin Ciotloș O extrem de eficientă provocare la lectură orchestrează, în prefața romanului Cine adoarme ultimul de Bogdan Popescu, criticul literar Daniel Cristea-Enache. Atât de eficientă, încât își opacizează și își anulează - de-a dreptul - concurența. Orice recenzent de bună credință își va aloca, fără să stea
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
dexteritate, toate limbajele consacrate, construiește, prin absorbția textului în imagine, cărți halucinante, concepe și dezvoltă acțiuni, creează instalații, intervine în spații publice, folosește camera foto și video, adaptează cele mai vechi și banale materiale și tehnici la cele mai subtile provocări ale contemporaneității. Formele arhaice se convertesc subit în repere ale unei surprinzătoare avangarde, clasicismul se instalează confortabil în forme de lut sau în lemnul cioplit sumar, barocul se revarsă din împletitura de nuiele, romantismul se naște din coloratura afectivă a
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
epocă are sufletul său", spune Spengler, și problema pe care mi-o pun este de ce și începând de când, din care epocă, sufletul timpului a fost pentru noi marcat de acest amalgam de influențe și reacții, de complexe și născociri, de provocări și riposte care se numește, cu o vocabulă mirosind aproape dramatic a sarmale și mititei, "bășcălie". Aș fi tentată să încep de foarte mult - poate chiar de dinaintea momentului incert în care ne-am format ca popor - și să consider că
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]