3,325 matches
-
intre într-un sistem de interpretare a lumii: a descrie, a povesti, a explica. Propriile valori (nou, recent, verificabil și interesant) sunt necesare, dar nu suficiente. Indiferent de selecția pe care o practicăm (felul în care lăsăm să funcționeze legea proximității), discursul informației nu face altceva decât să transmită cunoștințe despre lume, descriind-o în trei maniere diferite: Factual. Orice tip de percepție și de descriere se înscrie într-un enunț informativ, care poate fi prezentat într-o formă discursivă a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a textului), trebuie să țineți cont și de celelalte niveluri: primul nivel atrage atenția (titluri, ilustrație, paginare etc.), iar al doilea provoacă și întreține interesul (șapo, atac, intertitluri etc.) c) Provocarea interesului uman al mesajului. În acest punct, apare legea proximității, conform căreia interesul pentru o informație este direct legat de preocupările cititorului (proximitate spațială, temporală, psihic-afectivă). Altfel spus, cu cât evenimentul este mai aproape de locul și timpul cititorului (țară, oraș, cartier, stradă), cu atât interesul este mai intens și motivația
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
atenția (titluri, ilustrație, paginare etc.), iar al doilea provoacă și întreține interesul (șapo, atac, intertitluri etc.) c) Provocarea interesului uman al mesajului. În acest punct, apare legea proximității, conform căreia interesul pentru o informație este direct legat de preocupările cititorului (proximitate spațială, temporală, psihic-afectivă). Altfel spus, cu cât evenimentul este mai aproape de locul și timpul cititorului (țară, oraș, cartier, stradă), cu atât interesul este mai intens și motivația de lectură crește. (2) Tzvetan Todorov (1966) avansează printre primii ideea unei științe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dicționar de jurnalism (1998): Text succint de agenție, de ziar, de radio sau tv, care reprezintă o primă avizare a unui fapt socialmente semnificativ. Definiția continuă și mai ridică ceva din vălul neclarității atunci când amintește de calitățile știrii: Respectarea legilor proximității și a interesului uman; proeminența personalității implicate în eveniment, conflictul (războaie, lupte politice, întreceri sportive etc.), numărul persoanelor implicate în eveniment, deopotrivă cu numărul persoanelor care suportă consecințele evenimentului. Ce este un „fapt socialmente semnificativ”, cum și cine stabilește gradul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și nu aduce nici un argument în favoarea afirmației; nu are nici o legătură cu fuziunea faptul că unii membri PRM sau PSD au intrat în Partidul Conservator. Ceea ce interesează presa locală devine cel puțin plictisitor pentru presa centrală. Este vorba de legea proximității, care funcționează diferit în cele două cazuri: Prof. dr. Cristian Dragomir a fost ales, miercuri seara, cu majoritate de voturi, din primul tur, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Gr.T. Popa” din Iași, transmite corespondentul Mediafax. Astfel, prof. dr. Dragomir
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
s-a întâmplat într-o zi? Fără a contesta dreptul la existență a faptului divers, să încercăm să o delimităm cât mai corect de știrea jurnalistică autentică. Teoretic vorbind, diferențele sunt greu de stabilit. Amândouă tipurile de știri respectă legea proximității și exigențele genului: concizie, claritate, interes uman. Totuși, trebuie să recunoaștem că există o diferență între un asasinat politic și o crimă comisă din gelozie. Una reprezintă o știre, cealaltă reprezintă un fapt divers. Ce anume le deosebește? Răspunsul vine
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
PRIMA PARTE Contextul demersului jurnalistic 1. a. O falsă dilemă: literatură sau jurnalism b. Există un specific al limbajului de presă? Iluzia limbajului neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
administrație centralizată, statul-națiune providențial, pacte, alianțe și tratate Aglomerate, țări, regiuni, stat-națiune providențial, organizații internaționale și supranaționale, ONG-uri. Comunitatea virtuală se adaugă, firesc, peste cea reală, relativizând-o, prelungind-o și complicând-o. Ea nu se mai definește prin proximitate fizică. Noul spațiu virtual recuperează câte ceva din notele spațiului real, dar adaugă și ceva în plus. Posibilitatea de a racroșa pe oricine prin conectivitatea sincronă sau asincronă ascunde în ea germenele unei solidarități misterioase. Când știu că cineva simte ca
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
unui țesut elastic, prin regruparea socio-culturală multiplă, mișcătoare, a unui organism mai greu reperabil fizic, dar consistent prin funcționalitate (vezi Neculau, 2005). Ea apare ca o rețea de relații ce transcende configurațiile unui spațiu. Dacă indivizii unei comunități bazate pe proximitate fizică pot avea și interese diferite, asistând chiar la contrarietăți din acest punct de vedere, cei integrați într-o comunitate virtuală construiesc o solidaritate tocmai prin împărtășirea în comun a unor valori. Solidaritatea este parțială și temporală, însă conturându-se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
comerț, retorică etc.). Orice mare invenție cu impact social implică reverberații adânci asupra structurii și dinamicii sociale. Noile sisteme de transport și de circulație (naveta cu trenul sau cu avionul, videoconferințele sau videotelefonul etc.) schimbă percepțiile și reprezentările noastre despre proximitate, fluidizând și dilatând spațiile de muncă, de învățare sau coabitare. Pierre Levy (1995, p. 20) observă: Fiecare „mașină” tehno-socială adaugă un spațiu-timp, o cartografie specială, o muzică singulară unui sort de înveliș elastic și complicat, unde întinderile se supraadaugă, se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și se suprapun. Multiplicarea contemporană a spațiilor face din noi nomazi ai unui stil nou: în locul urmăririi liniilor de timp trasate și al migrării în sânul unei întinderi date, noi sărim dintr-o rețea într-alta, dintr-un sistem de proximitate în următorul. Spațiile se metamorfozează și se bifurcă sub picioarele noastre, antrenându-ne către heterogeneză. (Pierre Levy, 1995, p. 20) Se nasc astfel, la nivel individual și social, noi percepții și noi oportunități de manevră de natură cronologică sau topologică
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
îmbracă expresii acționale diferite, se calibrează în raport cu strategii noi, se recontextualizează în consens cu suporturi tehnice de o anumită factură. Față de situațiile clasice de învățare, e-learning-ul se distinge prin câteva elemente de bază: organizarea „materială” a sistemului, structura parcursului pedagogic, proximitatea cu seria activităților operaționale, gestionarea conținuturilor, a resurselor umane sau de timp. Schema de mai jos dă seama de aceste diferențieri, cu domeniile subsecvente (vezi Mingasson, 2002, p. 27): Formarea tradițională E-learning Organizarea timpului Modalitățile de formare sunt fixate și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dedicată complexelor de securitate este de dată mai recentă (anii ’80), Însă Împrumută elemente din ambele direcții de cercetare. 6.2.2. Subsistemul regional Subsistemele regionale sunt definite În general drept structuri de relații ce se desfășoară Într-o oarecare proximitate geografică și sunt caracterizate de un anumit grad de regularitate și intensitate, precum și de conștientizarea existenței acestora de către actorii implicați (Kaiser, 1968, p. 86). La acestea se mai poate adăuga și faptul că, pentru a fi considerat subsistem regional, este
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
fac parte din ele. Aceste secțiuni ale sistemului internațional constituie În fapt cele În care se desfășoară procesele curente, politica internațională obișnuită. Legate de ele apar problemele și crizele internaționale. Relațiile Între organismele politice tind să fie perpetuu legate de proximitate, Întrucât aceste legături au În vedere În primul rând competiția pentru resursele umane, materiale, manageriale sau simbolice existente pe teritoriile respectivelor alcătuiri politice (Miroiu, 2005, pp. 71-72). În sensul În care subsistemele internaționale reprezintă structuri ale relațiilor internaționale care sunt
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
principalele amenințări la adresa României se numără: terorismul, vulnerabilitatea sistemelor de transport la atentatele teoriste, accesarea sistemelor de informații confidențiale, afectarea imaginii țării, agresiunea economico-financiară, provocarea deliberată de catastrofe ecologice etc. Factorii de risc cu impact estimat major țin de principiul proximității și se referă la posibile decalaje intervenite În procesul de democratizare de la nivel regional (Strategia de Securitate Națională a României, 2001, pp. 4-7). Dincolo de aceste influențe non-realiste, se remarcă și interesul preluat din documentele similare occidentale pentru fenomenul globalizării, așa cum
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Alteori, peisajul magnific stă sub amenințarea firii dezlănțuite (Pe câmpia noastră). Elegiacul și metafizicul se conjugă, însă fără mare adâncime, după prototipul poetic blagian asaltat de mister (Ectenie, Semne). Renașterea, „învierea” mult așteptată („Doamne, fă un semn ca de-nceput”), proximitatea divinului, către care se deschide, în primăvară, frumusețea terestră, amintesc de imagistica gândiristă (Peisaj cu îngeri, Troița). Altă dată, sunt preluate personaje cunoscute din basm (Poveste) ori se construiește o „artă poetică” din universul familiar, folcloric. SCRIERI: Ion Axente Sever
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
o lungă întrerupere, în „Tribuna”, „Steaua”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Vatra”, „Pagini bucovinene” ș.a. Membru al Uniunii Scriitorilor, după pensionare (1980) s-a dedicat în exclusivitate scrisului. A mai semnat Petre Bucșia, Barbu Petreanu. Alcătuit din poeme scrise în proximitatea unui moment tragic din istoria națională (desprinderea Ardealului de Nord din trupul țării, ca urmare a Dictatului de la Viena, din 30 august 1940), volumul Cetini mohorâte îl situează pe B. în familia poeților (ardeleni) răzvrătiți și profetici, precum Octavian Goga
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
întoarce pe pământ și pe apă și Cenușa de ieri, reiese că mortul începe cea de-a treia viață, ajungând la timp la locul priveghiului, ca să-și mănânce coliva. Ca și spațiul, timpul real al nuvelelor este circumscris istoric în proximitatea celui de-al doilea război. Câmpia și Orașul, adevărații protagoniști ai Cărții de la Metopolis, își împart și dominația asupra universului fictiv din Iarna bărbaților. După cum tot în cartea de nuvele apare cu pregnanță tiparul structural al repetiției, a cărei fenomenologie
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
cunoaște decât prin intermediul crimelor și condamnărilor. Această promiscuitate cu indivizi diferiți și, pe deasupra, cu criminali (considerați astfel când erau ,,afară”) îi obligă să se distanțeze de ceilalți dacă vor să fie ei înșiși. ,,Alături de diferențele datorate izolării, există cele datorate proximității la fel de importante, și anume dorința de a se opune, de a se diferenția, de a fi el însuși” (Lévi-Strauss, 1997, p. 17). În închisoare, pentru că au încălcat moralitatea comun împărtășită de cetățenii liberi, condamnații își atribuie aceste identități cu ajutorul judecăților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se utilizează surse multiple de informare”. Cu alte cuvinte, cei care apelează la această tehnică au avantajul de a reține „caracteristicile globale și semnificante ale evenimentelor vieții reale, ca și ciclurile vieții individuale, procesele organizaționale și de gestiune, schimbările din proximitate, relațiile internaționale și dezvoltarea industriilor”. Obiectivul acestei tehnici este acela de a genera teorii și de a aduce noi informații (generalizare analitică), și nu acela de a înregistra frecvențele (generalizare statistică). Luând în considerare aceste caracteristici ale studiului de caz
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pe un tărâm de nedescris, în care totul se prelungea înspre infinit. Doar pământ și pietre străvezii la picioarele mele și un diamant de lumină în față. M-am repezit spre el, iar în momentul în care am ajuns în proximitatea sa, m-a sorbit violent înăuntrul său. Dispăru noaptea cu cerul întunecat și mirosul reginei nopții și prezența lui Vladimir. Le simțeam ca printr-o ceață, iar înaintea ei s-a suprapus o altă imagine. Într-o fracțiune de secundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
poate prelua de la cel pe care îl slujește o parte din abilitățile sale și tot în această măsură gânduri se pot comunica și percepțiile sunt recepționate de obicei doar în sensul Împărat-Cronicar. Aceste lucruri decurg inconștient și trebuie o anumită proximitate pentru ca ele să se întâmple. Totul depinde de puterea Cronicarului și de intensitatea trăirii Împăratului! Gândurile suveranului pot fi luate drept ale sale de către cel dintâi supus, dacă sunt prea vii, iar impresiile senzoriale, cum ar fi văzul sau auzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de o mie de ori. Ăsta era unul dintre lucrurile cele mai grave care se puteau întâmpla! Ceilalți șase își găsiseră adăpost în băncile din colțul holului și se folosiseră de pozițiile noastre să le fortifice pe ale lor. În proximitatea baricadei erau bălți de sânge și pe pereții laterali se întindeau pete mari, roșii. Proveneau de la cei răniți, care au fost luați și erau deja în drum spre infirmerie, sau de la cei care își dădeau duhul între salvele schimbate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
părți: (Dincolo de bine și de rău, § 146). Cei doi regi din prima povestire, ca și Abenjacán, vagabondul care s-a voit o vreme stăpân al lumii, fac până la urmă o experiență de acest gen. Ei ajung să întrevadă în chiar proximitatea lor - dacă nu cumva în ei înșiși - hăul ca atare. 5. În proximitatea miracolului: edificii și pustietăți După cum am văzut mai sus, cele trei labirinturi despre care vorbește Borges comportă ceva neomenesc. Faptul e valabil nu doar cu privire la pustiul în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ca și Abenjacán, vagabondul care s-a voit o vreme stăpân al lumii, fac până la urmă o experiență de acest gen. Ei ajung să întrevadă în chiar proximitatea lor - dacă nu cumva în ei înșiși - hăul ca atare. 5. În proximitatea miracolului: edificii și pustietăți După cum am văzut mai sus, cele trei labirinturi despre care vorbește Borges comportă ceva neomenesc. Faptul e valabil nu doar cu privire la pustiul în care e părăsit regele trufaș, ci și la edificiile ridicate de oameni. Neomenescul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]