1,976 matches
-
pattern, 25, 41, 66, 68, 86, 125, 192, 193, 194 pericolul stereotipizării, 245 pictures, 25, 28, 297 predispoziții, 19, 102 prejudecată, 53, 227, 229 prelogic, 15, 83, 84, 86, 87, 137 presupoziții, 15, 223, 262 principiul identității, 146, 173, 174 psihanaliză, 46 psihologie socială, 12, 120, 196, 257, 289, 290, 292 reprezentare, 5, 9-11, 17, 18, 20, 22, 24-26, 29, 31, 33, 36, 43, 49, 52, 58, 61-64, 73, 76, 85, 95, 101, 103, 115, 121, 127, 129, 133, 136, 138
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
configurația acestui tip feminin, supus unui „malaxor” (termen preluat din subtila și pertinenta prefață semnată de Mihail Gălățanu) psihopatologic, care zdrobește, până la umilire, un suflet generos. și cum scriitorul se lasă cucerit de plăcerea detaliului sau de subtilități de natură psihanaliză, teologică, psihologică, de experiențe mistice și vrăjitorești etc., nu ne miră de ce Magda, eroina romanului, este împovărată de atâtea stări contradictorii, cu finalitate dramatică. Acest demers naratologic poate fi interpretat și ca un subtil curs de psihanaliză. Nici nu mai
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
subtilități de natură psihanaliză, teologică, psihologică, de experiențe mistice și vrăjitorești etc., nu ne miră de ce Magda, eroina romanului, este împovărată de atâtea stări contradictorii, cu finalitate dramatică. Acest demers naratologic poate fi interpretat și ca un subtil curs de psihanaliză. Nici nu mai e nevoie să-i citim pe gung sau pe Freud, experiențele trăite de Magda traversează și mitologicul, și euharisticul, și paranormalul cu practicile lui ocultiste. Acestea demonstrează că scriitorul a dorit să ilustreze, prin evocarea unui singur
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
scena vieții ne aruncă pe orbite imprevizibile - și de multe ori în contradicție gravă cu povestea” vieții noastre. în volumul Infinitul înăuntru recunoaștem șase eseuri care au un punct comun: arta, experimentele artistice, reflecțiile inteligent ancorate în substanța teatrologiei, psihologiei, psihanalizei. Demn de apreciat felul în care autorul „a ales să privească lumea”, precum - un „sâmbure de rost”. Cele șase capitole nu sunt „povestiri” (după cum notează autorul lor), etimologic concluzionând, ci adevărate studii de caz, pe teme care, deși par diverse
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
De altfel, evoluția științelor umane a făcut mai mult sau mai puțin să fie considerate depășite texte care pretindeau, chiar și în zilele noastre, "că fac concurență stării civile" și să descrie în amănunțime starea psihică a oamenilor. Sociologia, psihologia, psihanaliza instituie într-un fel realitatea ficțiunii și contribuie, în mare parte, ca și fenomenologia, la orientarea căutărilor romancierilor." (Georges Jean) 3. Nu vom lăsa să ne scape ocazia de a interpreta drept aluzii parodice la descrierile realiste reutilizarea, în forma
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
relansează o creativitate manifestă cândva, dar care s-a împotmolit pe traseu; III. alimentează menținerea în formă optimă a unei creativități active, dar care poate traversa momente de reflux. Dintre metodele psihoterapiei, menționăm: Metode bazate pe discuția individuală Toate terapiile (psihanaliza, comportamentale, cognitive etc) pot fi folosite pentru înlăturarea anxietății, care poate fi inhibitoare, frenatoare pentru creație, în scopul dobândirii unui tonus psihologic tonic și constructiv. Terapia cognitivă urmând să corecteze erorile de gândire, precum și înlocuirea lor cu interpretări mai flexibile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de obișnuita lui tendință de exagerare, pe lângă Jupiter, Ovidiu mai adaugă și alte nume de divinități, precum Neptun, Ceres, Bachus, care tot la fel nu ar merita să fie onorați de nici un cult, dacă ar rămâne surzi la rugăciunile oamenilor. Psihanaliza s-ar aștepta să se ivească aici și numele lui Augustus, care rămâne la fel de surd la rugămințile lui Ovidiu. Și exact în acest loc, ca din întâmplare, apare și numele de Cezar (Augustus), într-un context ușor diferit, dar pe
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
puțin clare, mai puțin transparente, de-a dreptul echivoce, din punctul de vedere al elogiilor, care pot trăda o realitate mai profundă și mai autenică a spiritului lui Ovidiu. Metoda de prezentare ar trebui să aibă ceva în comun cu psihanaliza modernă. Potrivit faimoasei formule, nici un delict nu este perfect. Oricât s-ar dori să se ascundă, până la sfârșit trebuie să iasă la iveală ceva din manifestările autorului, mai ales când avem de-a face cu unul atât de vorbăreț, precum
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
vom opri, pentru început, la punctele de vedere teoretice (A) care pun accentul pe componentă biologică a transformărilor apărute în perioada adolescenței, acestei componente atribuindu-i-se dimensiunea directei cauzalități a dificultăților de comunicare din perioada adolescenței. În gândirea întemeietorului psihanalizei, Sigmund Freud, schimbările hormonale aduse de perioada pubertății creează condițiile pentru apariția unor nedorite imbolduri oedipale. Acestea stimulează impulsul de a controla anxietatea, ca de altfel și spiritul rebel, coroborat cu tendința de distanțare față de familie. Este o viziune căreia
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de-a face cu un agent de cristalizare afectivă care submerge codurilor și convențiilor literare. Parafrazând o expresie cu care Jean Starobinski calificase preocuparea lui de Saussure pentru existența unei structuri ascunse a versului latin, e o "formă de sub formă". Psihanaliza vine aici să furnizeze conceptul care să traducă fluxul melodramatic subteran care străbate literatura lovinesciană: "în loc să reproducă o fantasmă brută după regulile stabilite de un cod artistic precis, imită o fantasmă deja romanțată" (Marthe Robert). Evident, nu e vorba de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ca experiență de cunoaștere prin imagine (id est: imaginală). Cât privește dezbaterea teoretică despre catharsis, în unele studii de dată ceva mai recentă s-a stabilit deja că, din punct de vedere al reprezentării vieții interioare, melodrama ilustrează, în termenii psihanalizei freudiene, structura traumei patogenetice, deoarece, la fel ca personajele de pe scenă, receptorul experimentează afecte sau emoții elementare într-o formă primară, irepresibilă. Pe de altă parte, e bine cunoscută analogia dintre efectele cathartice ale teatrului și cele ale psihodramei metodă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
concretă a unui personaj emblematic, în genul omului dedublat, pentru că-și trăiește viața ca pe o melodramă, dar de înțeles o înțelege când sub semnul tragicului, când sub semnul ridicolului (acel "comic dureros", mai tragic decât tragicul însuși). În termenii psihanalizei, s-a spus că melodrama urmează dinamica refulării/ defulării, fiind construită pe modelul unui conflict între două orizonturi de conștiință, dintre care unul este realizat, activ, pe când celălalt rămâne potențial 89, în acord cu personalitatea scindată a spectatorului-actor, obligat să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
raport similar în interiorul unității organice a psihicului, având la bază pulsiunea libidinală, cu cele trei instanțe descrise de Freud (acest "Paganini al inconștientului", cum l-a gratulat Călinescu al nostru) în lucrările sale târzii: ego-ul super ego-ul id-ul /eul-supraeul-sinele (psihanaliza s-a folosit din plin de scenariul "realist" al interpretării primejdioaselor legături amoroase). După cum se știe, Eul urmărește atât adecvarea psihicului la realitate, cât și satisfacerea nevoilor Sinelui, fără a încălca limitele impuse de Supraeu (ca o cenzură), jucând deci
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
o formă deschisă, mobilă, accesibilă și complicată deopotrivă, capabilă a răspunde atât sensibilității estetice moderne, în acord cu mutația de valori și cu principiile pragmatice ale criticii sale, cât și severelor exigențe "științifice" induse de fascinația mărturisită pentru psihologie și psihanaliză. Capitolul 4 "Romanul care mă citește pe mine". Descoperirea unei metode În loc să recurgă la niște mijloace mai complexe de construcție epică, sincrone dacă nu chiar cu "noua structură", măcar cu procedeele realismului clasic, primul roman lovinescian lasă impresia unui simplu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ca expresie pură a sinelui, fară mijlocirea conștiinței, adică fără acel hamletianism al literaturii de "analiză" care sugrumă emoția. Evidențiind cu pregnanță rolul major al inconștientului, melodrama pare să contamineze în cele din urmă nu doar literatura, ci însuși limbajul psihanalizei, marcat de același scenariu cu "eroi" pozitivi și negativi, și cu inevitabilul conflict între "conștiință" și pasiunea irațională: "Psychoanalysis can be read as systematic realization of melodramatic aesthetics, applied to the structure and dinamics of the mind" (op. cit., p. 110
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a scris. Ea poate fi, cel mult, reconstituită; pe de alta, diversificînd tematica funerară și făcînd-o să penetreze, cu direcție precisă, în compartimente din cărțile deja scrise, s-a pus în evidență, din perspectivă modernă și pluridisciplinară (mitologie, filosofie-ontologie, filologie, psihanaliză, antropologie) o întreagă fenomenologie a acestei experiențe fundamentale, moartea. În fapt, au fost depășite cadrele unei mitologii a morții, în cazul în care s-ar fi bazat pe narațiuni și aventuri eroice, pe ritualuri consacrate și mistere, trasînd liniile unui
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
considerație alternative mai contestatare. 3. Diversitatea "obiectelor" explorate 3.1. Științe, sănătate, cultură, educație 3.1.1. Cunoaștere și vulgarizare Întrebările pe marginea difuzării sau propagării științelor într-o societate sînt cele care au constituit baza lucrării lui Moscovici despre psihanaliză și a modelului teoretic ce se află în centrul acestei cărți și al multor altora. Philippe Roqueplo, în Partage du savoir (1974), propune o generalizare a caracteristicilor RS, mai ales a procesului de obiectivare (cf.capitolul 3), asupra oricărui fenomen
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
actor. Această structură, nouă în raport cu obiectul, se află la originea procesului reprezentativ și îl cristalizează. Ea face loc materializării și simplificării fenomenului reprezentat. Astfel, complexitatea conceptuală este adaptată la gîndirea actorilor. Un exemplu deseori citat este cel al RS a psihanalizei (Moscovici, 1976). În imaginea pe care și-o fac despre această știință, cea mai mare parte a membrilor grupurilor chestionate elimină, cel mai adesea, noțiunea de libido, aducîndu-și totuși aminte de structura teoretică a conflictului psihic așa cum e descrisă de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Primul termen se transformă, de exemplu, în adjectiv ("cutare este complexat") sau într-o caracteristică personală pe care credem că o putem localiza în poziția corpului sau în timiditatea unui cutare prieten. Desemnat ca fiind nodul figurativ al RS a psihanalizei, acesta primește locul întîi ca frecvență în răspunsurile celor chestionați (Moscovici, 1976, p. 116). "Astfel, complexul, inconștientul nu sînt niște simple noțiuni, ci termeni materializați, organizații cvasifizice [...]. Se vorbește, de asemenea, despre "partiția", despre "amestecul" dintre inconștient și conștient; complexul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în categorii deja cunoscute. Avem astfel de-a face cu o mișcare de familiarizare a bizarului, de inversiune, de normalizare sau de conformizare. Reluînd același exemplu ca înainte, la începutul apariției sale, SIDA a fost calificată drept "ciuma secolului XX". Psihanaliza, în ancheta lui Moscovici, este comparată cu practici mai curente, precum spovedania creștină sau conversația. Această apropriere este, bineînțeles, legată de apartenența religioasă, culturală, politică, de statutul și de poziția actorilor. Se constituie atunci o mișcare mai vastă de semnificații
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
finalizat, incarnînd interese sau, cu alte cuvinte, printr-o instrumentalizare a obiectului reprezentat de către actori. Un anume sens sau o orientare evaluativă sânt date categoriilor descriptive care au fost selecționate, structurate într-un model figurativ, iar apoi naturalizate. De exemplu, psihanaliza va exprima sau incarna un atribut al grupurilor sociale (bogații, femeile, intelectualii), relațiile dintre acestea (lupte de clasă, antagonism franco-american), un sistem de valori sau de contravalori (libertate opusă influenței inconștientului), o emblemă sau un simbol (viața sexuală liberă). Aceste
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ale comunității, care consolidează aceste forme de categorizare și sentimentul de apartenență al indivizilor, cîteodată chiar prin conduite de conformism superior de sine (efect descris mai ales de Jean-Paul Codol). Trebuie, de asemenea, amintit faptul că o întreagă tradiție de psihanaliză grupală, din care îi vom cita pe cei mai cunoscuți în Franța, Didier Anzieu sau René Kaës, acordă un statut privilegiat noțiunii de RS în studiul fazelor de dezvoltare, dar și al derivatelor de comportament în colectiv, de la inter-identificarea între
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sociale în manieră selectivă și îndeplinește trei funcții: joncțiunea între obiectul cunoașterii, de exemplu teoria psihanalitică, și reprezentarea sa; traducerea imediată a realului și trecerea de la abstract la direct accesibil: complexul joacă acest rol ilustrativ în elaborarea reprezentării sociale a psihanalizei; eliminarea sau minimizarea elementelor care intră în opoziție cu sistemele de valori ale subiecților (libidoul este frecvent scos din schematizarea lui Freud). Schema figurativă este un "cadru de referință stabil" pornind de la care informațiile despre obiectul RS vor fi filtrate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fondează fie pe intenția grupului sau a subiectului care vorbește, fie pe contextul și succesiunea de evenimente sau în funcție de vecinătatea dintre categoriile de gîndire "dînd impresia unei corelații". Sînt găsite cauze false pentru diferite fenomene, ca de exemplu asocierea dintre psihanaliză și religie la un intervievat comunist, amîndouă avînd, în concepția sa, interesul să "adoarmă oamenii". Primatul concluziei în argumentație explică, în parte, funcționarea acestor forme de logică socială. Ceea ce trebuie de-monstrat este "dat de la început", notează Moscovici (ibid., p. 261
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Potrivit lucrării prezentate anterior, nu ar fi o îndrăzneală, dacă nu chiar un risc, să pretindem că abordarea simbolizărilor non-verbale nu face decît să atingă în treacăt realitatea unui astfel de ansamblu? O reprezentare este, după studiul lui Moscovici despre psihanaliză, descrisă ca o entitate cu două fețe: figură/sens, "la fel de indisociabile ca recto și verso la o foaie de hîrtie" (Moscovici, 1976, p. 63). Să adăugăm că aspectele figurative pot consta și în forme sonore sau non-vizuale și că sînt
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]