5,470 matches
-
operei lui A. Fătu. O analiză succintă a acestei lucrări, care să vină în completarea analizei menționate mai sus, nu poate lipsi însă din studiul nostru, deoarece lucrarea lui Fătu trebuie considerată ca prima tentativă de organizare științifică a asistenței psihiatrice din Moldova (și din România). Această tentativă nu a fost obiectivată practic. Valoarea ei constă însă nu numai în această întâietate istorică, ci și în aceea că, din punct de vedere teoretic, demonstrează că încă la 1860-1870 premisele unei viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Moldova (și din România). Această tentativă nu a fost obiectivată practic. Valoarea ei constă însă nu numai în această întâietate istorică, ci și în aceea că, din punct de vedere teoretic, demonstrează că încă la 1860-1870 premisele unei viitoare organizări psihiatrice existau și erau excelente. Condițiile sociale însă au întârziat organizarea, amenajarea sau construirea unui spital psihiatric modern, de tipul celui preconizat de A. Fătu. Trebuie să recunoaștem lui A. Fătu nu numai un loc prioritar, ci și o optică de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
numai în această întâietate istorică, ci și în aceea că, din punct de vedere teoretic, demonstrează că încă la 1860-1870 premisele unei viitoare organizări psihiatrice existau și erau excelente. Condițiile sociale însă au întârziat organizarea, amenajarea sau construirea unui spital psihiatric modern, de tipul celui preconizat de A. Fătu. Trebuie să recunoaștem lui A. Fătu nu numai un loc prioritar, ci și o optică de valoare psihiatrică. În adevăr, nu era nimic utopic în acest proiect, foarte modern, dar totodată realist
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și erau excelente. Condițiile sociale însă au întârziat organizarea, amenajarea sau construirea unui spital psihiatric modern, de tipul celui preconizat de A. Fătu. Trebuie să recunoaștem lui A. Fătu nu numai un loc prioritar, ci și o optică de valoare psihiatrică. În adevăr, nu era nimic utopic în acest proiect, foarte modern, dar totodată realist. Ca și în alte lucrări ale sale, autorul dovedea același simț al progresului, dar și al moderației. Din referatul lui A. Fătu se desprind câteva idei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
închisorile publice..." La spital, însoțitorul, predând dosarul cu actele pacientului, va înmâna medicului de gardă "notițele ce a putut lua despre purtarea bolnavului în timpul călătoriei sale". Ideea principală a acestor măsuri, ca a întregului capitol de altfel, este umanizarea practicii psihiatrice. (Este regretabil că, din cauza condițiilor istorice, proiectul a rămas un simplu document de arhivă.) Abia peste 4 decenii ideile marelui umanist Fătu au fost, în parte, realizate în alte împrejurări. Bolnavii nou-internați urmează, după proiectul lui Fătu, să fie separați
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Acest proiect, pe parcursul a peste un secol, a rămas, în cea mai mare parte a sa, un model. Deși, în general, ideile nu erau originale, prin adaptarea lor, ca și punerea în valoare a spiritului medical și umanitar necesar asistenței psihiatrice, lucrarea elaborată de Fătu constituie un moment de mare semnificație în profilarea practicii psihiatrice științifice în Moldova. "Nosographul Ospitalului de Neamțu" Un episod care reține atenția în aceeași epocă, de conturare a psihiatriei științifice românești, a fost apariția periodicului Nosographul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a sa, un model. Deși, în general, ideile nu erau originale, prin adaptarea lor, ca și punerea în valoare a spiritului medical și umanitar necesar asistenței psihiatrice, lucrarea elaborată de Fătu constituie un moment de mare semnificație în profilarea practicii psihiatrice științifice în Moldova. "Nosographul Ospitalului de Neamțu" Un episod care reține atenția în aceeași epocă, de conturare a psihiatriei științifice românești, a fost apariția periodicului Nosographul Ospitalului de Neamțu. Am amintit, pe scurt, despre această revistă al capitolul referitor al
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și prin faptul că era un buletin al Spitalului și Ospiciului Neamț, revista poate fi considerată ca o primă publicație de specialitate. Până atunci, doar Gazeta medico-chirurgicală a spitalelor, care apărea, din 1870, la București, publicase în mod constant lucrări psihiatrice, datorate, în special, lui Alexandru Șuțu, codirector al Gazetei. Nosographul, deși mai modest ca posibilități, a fost însă cel dintâi periodic științific anexat unui ospiciu de alienați. Întemeietorii Nosographului au fost medicii de atunci ai ospiciului, doctorii Ulle și M.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de 5, imprimat în patru coale formatu unei cărți, așa ca oricine la finele anului să poată avea un volum de observații"86. V. Gomoiu 87 reproduce în întregime prefața revistei. Noi reținem din această prefață aspectele legate de activitatea psihiatrică de la Neamț, unde era, cum spune doctorul Ulle, "cea mai vastă scenă de observație medicală". Ambele spitale având câte 80 paturi, se realiza "un muvementu de 1400 bolnavi pe anu, recolta de observații interesante abondă în fiecare anu"88. Acești
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
animați de pasiune și de spirit de cercetare. Revista lor demonstrează, ceea ce am remarcat și la proiectul întocmit de A. Fătu, că exista în Moldova, în acel timp, un potențial medical și științific remarcabil. Colaboratorii Nosographului dovedesc o bună orientare psihiatrică, deși nu știm dacă aveau o pregătire psihiatrică de specialitate. Cazurile prezentate sunt dintre cele mai interesante și interpretarea lor denotă o gândire anatomopatologică, de altfel, declarată: "Jurnalul nostru se va basia mai mult pe anatomia patologică, fără care medicina
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Revista lor demonstrează, ceea ce am remarcat și la proiectul întocmit de A. Fătu, că exista în Moldova, în acel timp, un potențial medical și științific remarcabil. Colaboratorii Nosographului dovedesc o bună orientare psihiatrică, deși nu știm dacă aveau o pregătire psihiatrică de specialitate. Cazurile prezentate sunt dintre cele mai interesante și interpretarea lor denotă o gândire anatomopatologică, de altfel, declarată: "Jurnalul nostru se va basia mai mult pe anatomia patologică, fără care medicina devine nu o știință positivă, după cum trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a pielei" (Addison), "delit de halucinație după gangrena prepuciului", tumoare cerebrală de origine sifilitică, tulburări psihice în fractura de craniu vindecată, cu corelații topografice etc. Cele mai multe dintre comunicări sunt semnate de doctorul Ulle. Este interesant al acești medici orientarea lor psihiatrică, evidentă chiar în cazurile somatice. Având deprinderea îngrijirii bolnavilor psihici, în multe comunicări cu privire la bolnavi somatici nu uită să descrie starea psihică, totdeauna corect și cu referiri exacte. Nosographul a dispărut, după numărul 7 (1 din 1878), în ianuarie 1878
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
general și continuând cu date concrete izvorâte dintr-o cunoaștere bună a situației de la noi. Ca și A. Fătu, din care Lukaszewski poate să se fi inspirat (regăsim o organizare identică în ambele lucrări), autorul se preocupă de aproape de asistența psihiatrică de spital, făcând o delimitare diferențiată a categoriilor de bolnavi psihici care ar putea beneficia de această asistență. Spitalul de psihiatrie preconizat de Lukaszewski este o instituție care pare însă oarecum idealizată, în tot cazul mai greu de realizat decât
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu o mișcare a bolnavilor dinamică și caracterizate prin activitatea științifică. Este de reținut faptul că Julian Lukaszewski preconizează crearea unor instituții pentru bolile psihice "de limită", pentru bolnavii nevrotici și convalescenți. În această privință, Julian Lukaszewski dovedește o viziune psihiatrică evoluată, la acea epocă psihiatria ocupându-se numai de bolnavii alienați, suferind de psihoze majore. Nici mai târziu, în lucrările lui Alex. Brăescu și P. Zosin, nu vom găsi acest punct de vedere modern care îl apropie pe Lukaszewski de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la acea epocă psihiatria ocupându-se numai de bolnavii alienați, suferind de psihoze majore. Nici mai târziu, în lucrările lui Alex. Brăescu și P. Zosin, nu vom găsi acest punct de vedere modern care îl apropie pe Lukaszewski de orientarea psihiatrică actuală. El dovedește aceeași înțelegere evoluată a psihiatriei și atunci când observă: "Cât timp psihiatria era subordonată psihologiei, filozofiei și chiar teologiei, nu puteam avea încredere în ea. Astăzi însă a devenit o știință independentă, o știință reală, care ocupă cel
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai mic numit murdăria și infecția... Bogata informație științifică, râvna și fervoarea organizatorică vor face din el una dintre personalitățile intelectuale cele mai marcante ale Iașilor sfârșitului de veac. Ideea lui dominantă era aceea de sincronizare a acțiunilor de asistență psihiatrică din țara noastră cu cele din Europa Occidentală, unde studiase și se făcuse cunoscut. La scurtă vreme după întoarcerea definitivă în țară, inițiază o suită de acțiuni energice în vederea construirii unui spital de psihiatrie la Iași. În fața numărului crescând de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nu fie îngrijit, să moară în închisoare sau să fie aruncat într-un azil sau într-un ospiciu de infirmi?". De aceea, imediat ce s-a construit noul spital de la Socola, eforturile directorului Brăescu se vor îndrepta spre ridicarea calității asistenței psihiatrice la nivelul existent în străinătate. Față de Scoția și Belgia, România avea de 15 ori mai puțini bolnavi, iar calitatea acestei asistențe era mult inferioară. Deopotrivă inteligență critică și inteligență constructivă, el nu numai că critica o situație precară, ci dădea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se află la Spitalul Socola ca donația Al. Brăescu, își așteaptă și în prezent cercetătorul avizat. Autorul singurului chestionar științific tipărit ce urma să fie completat la internarea bolnavilor, doctorul Brăescu a pus bazele metodologiei pentru studierea epidemiologiei și clinicii psihiatrice în Moldova, marcând astfel începutul cercetării științifice. Este printre primii care a recomandat terapia chirurgicală în epilepsie, electrofizioterapia în bolile psihice și, pentru prima dată la noi, repausul la pat în formele acute ale psihozelor, înțelegând în spirit medical caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și la acelea psihice, domeniu în care modificările anatomice erau (și încă sunt) mai greu de individualizat. Sub acest aspect, credem că nu greșim dacă subliniem că, în evoluția Școlii ieșene de psihiatrie, Al. Brăescu a stabilit premisele unei orientări psihiatrice materialiste, orientare care va fi apoi decisivă (completată pe parcurs cu ideile de psihiatrie socială aparținând lui Zosin și, în special, cu aportul unei vederi umorale biochimice, datorat Școlii lui C. I. Parhon). Reflectând concepția școlii anatomo-clinice a școlii de la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
asistență primitivă și chiar barbară a alienaților în azile; nici un fel de asistență pentru 4000 alienați care sunt pe afară iată bilanțul asistenței alienaților în România la începutul anului 1903". Al. Brăescu a investigat statistic, în mai multe lucrări, morbiditatea psihiatrică din țară. În studiile sale, aflăm resurse interesante pentru istoria patologiei psihiatrice. După datele publicate de el, în România, la 1900, erau asistați numai 750 bolnavi repartizați astfel: 500 bolnavi la ospiciul Mărcuța, 80 bolnavi la ospiciul Madona Dădu, 80
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
asistență pentru 4000 alienați care sunt pe afară iată bilanțul asistenței alienaților în România la începutul anului 1903". Al. Brăescu a investigat statistic, în mai multe lucrări, morbiditatea psihiatrică din țară. În studiile sale, aflăm resurse interesante pentru istoria patologiei psihiatrice. După datele publicate de el, în România, la 1900, erau asistați numai 750 bolnavi repartizați astfel: 500 bolnavi la ospiciul Mărcuța, 80 bolnavi la ospiciul Madona Dădu, 80 bolnavi la Golia, 60-70 bolnavi la mănăstirea Neamțu. Azilurile erau "într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un preambul în care se fixează datele de identitate ale bolnavului, ca în orice foaie de observație contemporană, se trece la chestionarea propriu-zisă, din care selectăm cele mai reprezentative pagini. Din aceste selecții sperăm să rezulte nivelul concepțiilor și orizontul psihiatric al autorului. Cel dintâi capitol, Lămuriri ereditare, cuprindea următoarele întrebări: Tata, mama, băieți, fete, frați, surori, frații tatălui, surorile tatălui, bunicul tatălui, bunica tatălui, bunicul mamei, bunica mamei, frații mamei, surorile mamei, alte rude, erau tata și mama rude și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
distins specialist, practician și teoretician psihiatru. În istoria culturii românești, Panaite Zosin s-a consacrat, în special, prin opera sa politico-socială, fiind exponentul pozitivismului materialist în România 91. Deși personalitatea sa complexă trebuie apreciată în ansamblul ei, convenind că opera psihiatrică a lui Zosin nu poate fi pe deplin desprinsă de aceea culturală, în special din cadrul orientărilor social-politice de la Viața Românească și Contemporanul. În acest capitol ne vom referi în special la activitatea sa psihiatrică, domeniu în care se remarcă prin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în ansamblul ei, convenind că opera psihiatrică a lui Zosin nu poate fi pe deplin desprinsă de aceea culturală, în special din cadrul orientărilor social-politice de la Viața Românească și Contemporanul. În acest capitol ne vom referi în special la activitatea sa psihiatrică, domeniu în care se remarcă prin idei originale și căruia i-a imprimat o optică filozofică particulară. * S-a născut la Carbănești 92, județul Botoșani, în 1870, într-o familie de țărani săraci, cu șase copii. Condițiile materiale ale țăranilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de mare ecou social "Substratul patologic al pesimismului contemporan" (1900), tânărul Zosin abordează psihiatria și medicina internă, frecventând, între 1900 și 1904, clinicile din Berlin, Heidelberg și Paris, după care, trecându-și examenul de docență în psihiatrie cu lucrarea "Expertiza psihiatrică sub raport medical, juridic și social, cu referire la legile române în vigoare", a ocupat postul de medic primar al Ospiciului de la mănăstirea Neamțului (1896-1906) și apoi aceeași funcție la Spitalul Socola (1906-1912). Timp de patru ani (1908-1912), a suplinit
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]