3,301 matches
-
autorul consacră câteva pagini interpretării cazurilor "de limită" legate, în jurisdicția timpului, de responsabilitate parțială. În această privință, care se pretează la echivoc, Zosin este de părere să se recurgă la circumstanțe atenuante de către justiție și să nu se ceară psihiatrului precizări pe care, la acel moment, nu le putea da, granițele între diferitele stări de limită fiind, practic, greu de apreciat. Autorul menționează ca pozitivă legislația din Norvegia (1896, Cod penal Norvegia, 44) care stipula: Nu există acțiune penală, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dea prilej societății de a se sesiza, de a lua îndeaproape în considerație făptașul și de ai determina nocivitatea. În acest sens se înțelege că aparatul judiciar trebuie să se îmbunătățească: din el să facă neapărat parte și medicii experți psihiatri, care să determine cu cunoștințele lor gradul nocivității făptașului. De se descoperă că-i o nocivitate în legătură cu o boală, să se trimită în căutare pacientul; de se descoperă că e o nocivitate în legătură cu o stare constituțională nemodificabilă prin nici un fel
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dezvoltarea psihiatriei românești și în special a psihiatriei din Moldova, credem că valoarea lucrărilor sale constă în viziunea filozofică și biologică largă pe care a impus-o în această specialitate. Astfel, credem că sunt importante contribuțiile sale la structura gândirii psihiatrilor din România. Am arătat, anterior, exagerările lui determinate de un anumit umanitarism romantic, care nu lipsește însă și altor psihiatri ai timpului. Aceste exagerări nu pot întuneca însă locul important pe care îl deține Zosin în istoria psihiatriei românești. El
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
biologică largă pe care a impus-o în această specialitate. Astfel, credem că sunt importante contribuțiile sale la structura gândirii psihiatrilor din România. Am arătat, anterior, exagerările lui determinate de un anumit umanitarism romantic, care nu lipsește însă și altor psihiatri ai timpului. Aceste exagerări nu pot întuneca însă locul important pe care îl deține Zosin în istoria psihiatriei românești. El este cel dintâi psihiatru specialist practician care, la noi, corelează psihiatria cu un sistem filozofic social. Evoluția ulterioară a psihiatriei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
arătat, anterior, exagerările lui determinate de un anumit umanitarism romantic, care nu lipsește însă și altor psihiatri ai timpului. Aceste exagerări nu pot întuneca însă locul important pe care îl deține Zosin în istoria psihiatriei românești. El este cel dintâi psihiatru specialist practician care, la noi, corelează psihiatria cu un sistem filozofic social. Evoluția ulterioară a psihiatriei românești a resimțit această conjunctură. Această perspectivă a caracterizat, de la Zosin încolo, Școala ieșeană de psihiatrie. BIBLIOGRAFIE 1. Zosin P., Lamarc, despre influența împrejurărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
I. Parhon articolul "Psihoze periodice sau intermitente. Psihoze maniaco-depresive, psihoze circulatorie, ciclotizie, ciclofrenie. Concepții teoretice și căi de cercetare"132, combătând termenul și noțiunea însăși de ciclofrenie (propusă de prof. Obregia). C. I. Parhon face următoarele observații și recomandări: "Datoria psihiatrului în starea actuală a științei este sub pedeapsa de a cădea în logomahie de a căuta să pătrundă natura intimă, biochimică a tulburării funcționale în fiecare caz, în loc de a face să intre cu forța sindroamele pe care le observă într-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de Neurologie, psihiatrie și endocrinologie între 1920 și 1938, au avut un rol important în promovarea psihiatriei românești. Succesiunea acestor congrese a fost următoarea: Congresul I Cluj, 1920 Congresul al II-lea Iași, 1921 (când s-a fixat Statutul Asociației Psihiatrilor din România Congresul al III-lea București, 1922 Congresul al IV-lea Sibiu, 1924 Congresul al V-lea Sighetul Marmației, 1925 Congresul al VI-lea Chișinău, 1926 Congresul al VII-lea Lugoj, 1927 Congresul al VIII-lea Oradea, 1928 Congresul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
C. I. Parhon nu excludea rolul tiroidei în determinarea demenței senile ("trebuie să ne întrebăm dacă insuficiența sau alte alterații funcționale ale acestei glande nu pot să aibă partea lor în determinismul psihozei amintite") și a fost unul dintre primii psihiatri care au stabilit, în unele cazuri de imbecilitate, o implicație hipotiroidiană ("În unele cazuri de imbecilitate trebuie de asemenea să ne gândim la rolul glandei tiroide. deoarece această stare psihică se întâlnește al un mare număr de gușați și de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
p. 5. 102. C. I. Parhon, Constituție, temperament, character, Almanahul Sănătății și al higienei, București, 1909. 103. C. I. Parhon, Cercetări asupra conformației somatice la adulți (demență precoce, epilepsie, paralizie generală), Comunicare la cel de al 2-lea Congres al psihiatrilor români, Iași, sept. 1921, Buletinul Asoc. psihiatrilor din Rom., Iași, 1922, nr. 1. 104. C. I. Parhon, Constituția somato-psihică și raporturile ei cu criminologia, Revista de drept penal și știință penitenciară, București, 1930, nr. 3-4 și 9-10. 105. C. I.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
temperament, character, Almanahul Sănătății și al higienei, București, 1909. 103. C. I. Parhon, Cercetări asupra conformației somatice la adulți (demență precoce, epilepsie, paralizie generală), Comunicare la cel de al 2-lea Congres al psihiatrilor români, Iași, sept. 1921, Buletinul Asoc. psihiatrilor din Rom., Iași, 1922, nr. 1. 104. C. I. Parhon, Constituția somato-psihică și raporturile ei cu criminologia, Revista de drept penal și știință penitenciară, București, 1930, nr. 3-4 și 9-10. 105. C. I. Parhon, Sur l'origine réelle du nerf
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
februarie 1913, nr. 2. 132. C. I. Parhon, Quelques mots sur les aliénés criminels et les criminels aliénés, Archives de sociologie et de criminologie, București, feb. 1914, nr. 1 133. C. I. Parhon, Asupra constituției somatice la alienați, în Congresul psihiatrilor români, Cluj, 1920, și Revista medicală Sibiu, 1920. 134. C. I. Parhon, Bătrânețea, senilitatea, psihoza vârstei și involuția, demența senilă, demența arteriosclerotică, publicată la Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 135. C. I. Parhon, Psihozele afective. Mania, melancolia, psihozele intermitente sau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
factorului psihologic; dimpotrivă, s-a conferit fenomenului psihologic un înțeles mai larg, mai științific, prin corelarea lui cu substratul biochimic. Prof. Ballif a privit biologic nu numai psihozele organice, dar și acele reacții denumite psihogenetice, care sunt privite de mulți psihiatri printr-un unghi de vedere exclusiv psihologic. Continuând opera prof. C. I. Parhon, prof. L. Ballif, în cadrul unui colectiv larg din care au făcut parte psihiatri distinși, ca: dr. Constanța Ștefănescu Parhon, Charlotte Ballif, Petru Brânzei, Lucian Ballif și alții
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
numai psihozele organice, dar și acele reacții denumite psihogenetice, care sunt privite de mulți psihiatri printr-un unghi de vedere exclusiv psihologic. Continuând opera prof. C. I. Parhon, prof. L. Ballif, în cadrul unui colectiv larg din care au făcut parte psihiatri distinși, ca: dr. Constanța Ștefănescu Parhon, Charlotte Ballif, Petru Brânzei, Lucian Ballif și alții, a adâncit preocupările psihiatrice ale acestei școli, care, în timpul profesorului Parhon s-a ocupat în aceeași măsură și de endocrinologie. Prin restrângerea tematicii de studiu, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
încă secție a Spitalului Socola) Tabăra de la Șipote, cât și diversele servicii psihiatrice județene, pe care, practic, profesorul le-a constituit ca o veritabilă rețea de asistență medico-psihiatrică regională din Moldova. În afara calităților sale de bun organizator și strălucit medic psihiatru practician, profesorul Brânzei s-a impus, pe parcursul activității sale, ca un prolific cercetător și om de știință. A scris și a publicat, în revistele medicale de specialitate din țară și străinătate, numeroase articole, îndeosebi pe tema propriilor sale observații și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
din spital. În acele împrejurări, dr. Blumenfeld a fost un colaborator de nădejde al profesorului Ballif, care, prin tactul și calitățile sale diplomatice, a determinat evacuarea sovieticilor din spital în primăvara anului 1948. La Iași, în 1948, dr. Blumenfeld, medic psihiatru și psiholog, titularul primei catedre de psihiatrie a copilului, înconjurat de un grup de eminenți colaboratori, într-un spirit de perfectă colaborare de echipă, inaugura prima clinică de acest profil din România. Instituția a străbătut perioade de decădere sau progres
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dintre cei cu care a colaborat. Nu se pot uita câtuși de puțin îndemnurile repetate pe care ni le adresa pentru menținerea unui nivel crescut de informare medicală și menținere a unui ritm crescut de activitate științifică. Profesorul Tadeusz Pirozynski psihiatru, profesor, cercetător de mare acuratețe științifică, creator de școală medicală, conducător de lucrări de doctorat, formator de caractere, om de o înaltă sensibilitate umană, toate acestea scrise cu majuscule ne-a lăsat o moștenire științifică și un model de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
revenind în familie, continuându-și studiile sau activitatea profesională. Profesorul a înțeles că trebuie să continue munca predecesorilor săi. Astfel, a continuat seria manifestărilor anuale, în diverse locații regionale, sub egida "Zilele Spitalului Socola", prilej de a-i aduna pe psihiatri din toată țara și chiar dinafară țării. A continuat editarea acelui "Buletin de Psihiatrie Integrativă" și a încercat să publice comunicările și lucrările științifice prezentate la aceste întâlniri, editând unele volume tematice. În același timp, a căutat să adapteze serviciile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și regretul că acest lucru s-a întâmplat înainte de vreme. În final, aș vrea să citez din articolul scris de dr. Vlad Nicolae în "Revista Spitalului de Psihiatrie Botoșani", nr. 1 din 2008, pp. 28-29: "L-am cunoscut pe ilustrul psihiatru. Am colaborat pe plan profesional și l-am consultat de fiecare dată când trebuia să iau o decizie importantă în activitatea de psihiatru și director a Spitalului de Psihiatrie Botoșani. Am organizat mai multe manifestări științifice la Botoșani sub bagheta
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în "Revista Spitalului de Psihiatrie Botoșani", nr. 1 din 2008, pp. 28-29: "L-am cunoscut pe ilustrul psihiatru. Am colaborat pe plan profesional și l-am consultat de fiecare dată când trebuia să iau o decizie importantă în activitatea de psihiatru și director a Spitalului de Psihiatrie Botoșani. Am organizat mai multe manifestări științifice la Botoșani sub bagheta magistrului. Profesorul era un om calm, liniștit, nu l-am văzut enervându-se niciodată. Vorbea puțin, dar lua decizii clare, precise, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bolnavi în cadrul terapiei prin artă Pacienți ai Spitalului Socola, în una din vizitele duminicale la mănăstirile Moldovei Oficialități în mijlocul colectivului spitalului Terapie prin dans Socioterapie. Managerul spitalului în mijlocul unui grup de asistați La unul din atelierele spitalului Ultima generație de psihiatri și funcționari din conducerea Spitalului Socola, printre care prof. dr. Chiriță, Călin Scripcaru, Șerban Turliuc, Romeo Drăgan, directorul administrativ Dan Iacob și reprezentanți Iașii de odinioară Fermecătorul Iași în secolul al XIX-lea Peisaj din Bucium: Socola Mare Spitalul Socola
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
conducere a spitalului. În prim-plan, directorul spitalului, prof. dr. Călin Scripcaru Profesorul Leon Ballif Dosarul unei bolnave de la Spitalul Socola Cerere de internare la Ospiciul Socola Decretul regal privind trecerea în administrarea statului a Ospiciului Socola Trei generații de psihiatri: P. Brânzei, V. Chiriță și P. Boișteanu Doi prieteni foarte buni: dr. Lucian Ballif și dr. Petru Brânzei Doctorii P. Brânzei și Cicerone Postelnicu, între bolnavi (1960) Petru Brânzei în mijlocul colaboratorilor Colectivul de psihiatri și asistente de specialitate de la Spitalul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a Ospiciului Socola Trei generații de psihiatri: P. Brânzei, V. Chiriță și P. Boișteanu Doi prieteni foarte buni: dr. Lucian Ballif și dr. Petru Brânzei Doctorii P. Brânzei și Cicerone Postelnicu, între bolnavi (1960) Petru Brânzei în mijlocul colaboratorilor Colectivul de psihiatri și asistente de specialitate de la Spitalul Socola din perioada 1960-1965 La 55 de ani de la înființarea Spitalului Socola Doi vechi colaboratori: medicii Mihai Baltaru și Petru Brânzei Petru Brânzei și farmacista-șefă a spitalului Socola, Ioana Bujacov Petru Brânzei și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
revistă medicală, București, 1936, nr. 1. 136 Bulletins et mémoires de la Société médicale des hôpitaux de Paris, 1930, nr. 15. 137 "Cercetări asupra conformației somatice la alienați (Demență precoce, epilepsie, paralizie generală)", Comunicare prezentată la al II-lea Congres al psihiatrilor din România, Iași, 25 septembrie 1921, publicată în Buletinul Asociaților psihiatrilor din România, 1922, an I, nr. 1. 138 "Raportul dintre psihiatrie, știința dreptului și criminologie", în Revista de drept penal și știință penitenciară. 139 Raport prezentat la al XIII
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Société médicale des hôpitaux de Paris, 1930, nr. 15. 137 "Cercetări asupra conformației somatice la alienați (Demență precoce, epilepsie, paralizie generală)", Comunicare prezentată la al II-lea Congres al psihiatrilor din România, Iași, 25 septembrie 1921, publicată în Buletinul Asociaților psihiatrilor din România, 1922, an I, nr. 1. 138 "Raportul dintre psihiatrie, știința dreptului și criminologie", în Revista de drept penal și știință penitenciară. 139 Raport prezentat la al XIII-lea Congres al Societății române de neurologie, psihiatrie, psihologie și endocrinologie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
înainte de război. A preferat frumusețea unor locuri în care natura era aproape neatinsă de mâna omului, ca și în Norvegia. Alegerea i-a fost în mod sigur influențată de faptul că prietenul său Maurice Drury, un irlandez, lucra ca medic psihiatru la un spital din Dublin. Sosind în Irlanda, în decembrie 1947, Wittgenstein s-a 88 GÂNDITORUL SINGURATIC stabilit, mai întâi, la o pensiune situată la o distanță de aproximativ trei ore de călătorie cu autobuzul de Dublin. Era singurul oaspete
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]