2,732 matches
-
de Biserică pentru a opri valul cametei” <endnote id="(346, p. 23)"/>. În această situație, evreii au fost aceia care au ocupat sectorul profesional mult hulit, infirmând valabilitatea faimosului dicton aristotelian conform căruia Nummus non parit nummos („Banii nu fac pui”). Această zicală s-a răspândit În Europa Occidentală Începând cu secolul al XIII-lea, odată cu redescoperirea ideilor filozofului antic grec, dar și - În contratimp - odată cu nașterea unei puternice burghezii, care avea nevoie de bancheri și de banii lor. Nu voi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
haiducesc accentuându-i subțirimea mijlocelului de libelulă. Are aspectul unui bărbat În devenire. Poate doar apropiindu-te până să-l atingi Îți sar În ochi dimensiunile lui miniaturale. — Bă, da’ nu pune mâna pe el, spun. Arată-i fără să pui mâna. Ce naiba! Nu fi de la țară! Părințelul Își retrăsese mâna și râdea ca prostu’ și-am râs și eu și n-a mai avut Încotro nici Viorel. Din râsul lui simțeam cum dispoziția i se răsucește. Strângea din dinți pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
survenită dinafară. Educația are ceva din pornirile autodistructive și răvășirile masochiste. Pe măsură ce se edifică, ea se autoelimină. Cu cât suntem mai educați, cu atât nu mai avem nevoie de serviciul educativ al altora. Revenind la noi, aș spune că Îți pui prea mari nădejdi În mine. Nu am o țintă pregătită pentru tine, și chiar dacă aș Întrezări vreo una m-aș gândi mult dacă să ți-o propun or ba. Vreun scop ți l-au propus părinții tăi, sau ți l-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
astfel de probleme? O.B. Studiam noaptea, iar dimineața la ora 7 trebuia să fiu la saivanul de pui. Îmi amintesc, Mihai Banu venea de dimineață și plecam fie la Buhuși, fie la Ardeoani, unde aveam saivanele în care creșteam pui. Am învățat o grămadă de lucruri în perioada respectivă: cum se cresc puii, cum se îngrijesc, cu ce trebuie să tratăm anumite boli... Nu creșteam 5-10 pui, creșteam zeci de mii de pui! Apoi îi vindeam, și din rabatul comercial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de calm al sufletului, îl bagă într-un spațiu din ăsta, impropriu. Aud mereu vorbindu-se despre teatrul în locuri neconvenționale. Dar, în primul rând, teatrul este o convenție, deci nu poate fi jucat în locuri neconvenționale, pentru că oriunde îl pui este o convenție. Însă, înțeleg locurile neconvenționale ca pe niște spații nepotrivite pentru teatru, dar noi tot venim și le folosim! De exemplu, teatrul în autobuz, care mi se pare o prostie nemaipomenită. De ce să facem teatru în autobuz, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mari, colorate, par s) absoarb) cu aviditate literele mici ebraice. Își poart) ochelarii cu rame negre, dreptunghiulare cu o demnitate de ambasador. Ne așez)m la o mas) În sala În care se servește mâncare cu carne și comand)m pui fiert și snițel vienez. O sticl) de Schweppes Bitter Lemon e trântit) pe mas); turn)m În pahare și bem. Domnul Eban nu a g)sit Inc) În ziare ce c)uta - le scoate de sub braț cu aerul unui om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
au multe probleme. Îmi amintesc o anecdot) despre Lyndon Johnson - unui ziarist, pe care Il intimidase și care abia Ing)ima câte ceva, emoționat, presedintele i-ar fi spus: „Ce Întrebare de rahat mai e și asta, că s) i-o pui conduc)torului celei mai puternice națiuni din lume?”. Cât de bine Îl Înțeleg pe Samuel Johnson, care nu era dispus s) fac) schimb de amabilit)ți cu suveranul s)u. Ins) domnul Rabin nu m-a f)cut s) am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
În Bangalore, am găsit din nou acea urmă. Chiar atunci mi-am dat seama că se Întâmplase ceva foarte important, În timp ce eu mă concentram asupra livezilor de măslini din Kabul și Bagdad. Globalizarea ajunsese Într-un stadiu absolut nou. Dacă pui laolaltă The Lexus and the Olive Tree și cartea de față, argumentul istoric aproximativ la care vei ajunge este că au existat trei ere ale globalizării. Prima este cuprinsă Între anii 1492 - atunci când Columb a ridicat pânzele, deschizând o rută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Înapoi Într-un computer... În principiu, limita de preț pentru a practica jurnalism ce necesită echipament portabil este șacumț În jur de 100-200 până la 300 de dolari dacă adaugi aparatul de fotografiat, Între 400 și 500 de dolari dacă mai pui și un reportofon bun și un aparat de fotografiat performant. șDarț 200 de dolari Îți ajung să Îți faci treaba“. Oare ce Îl Îndemnase să devină propria-i rețea de știri? „Faptul că sunt jurnalist independent este un hobby care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și director tehnic la CollabNet, o companie nouă care se axează pe crearea de software pentru companii care vor să folosească o abordare open-source a inovațiilor. Am Început cu două Întrebări simple: „De unde ai venit?“ și „Cum ai reușit să pui pe picioare o comunitate open-source de obsedați care pot fi găsiți tot timpul online și care se pot măsura oricând cu cei de la IBM?“. „Părinții mei s-au cunoscut la IBM, În California de Sud , iar eu am crescut Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
drept de autor ale Linuxului În produsele lor comerciale. GPL, În care este scris și distribuit codul Linux, precum și alte software-uri libere, specifică faptul că dacă noul cod este combinat cu Linux și apoi redistribuit, atunci ești obligat să pui la dispoziția comunității modificarea sau combinarea respectivă gratuit. Aproape ca și Microsoft Windows, Linux oferă o familie de sisteme de operare ce pot fi adaptate să ruleze pe cele mai mici desktop-uri de calculatoare, laptopuri, Palm Pilots și chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
eveniment distrugător scade exponențial. Nu cred că industria noastră se bucură de suficientă recunoaștere a binelui făcut În această parte a lumii. Când câștigi bani, când ești productiv și Îți Îmbunătățești continuu nivelul de trai, nu ai timp să-și pui Întrebări de genul « Cine ne-a făcut una ca asta?» sau «De ce trăim atât de prost?».“ Cuvintele lui Michael Dell sunt cât se poate de adevărate. Țările angrenate, cu muncitori și cu industrii, Într-un lanț global de furnizori știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
a Institutului obștesc de istorie, restituiri literare și folclorice „D. Onciul” Cernăuți, apare cu sprijinul revistei „Vatra” și al Editurii „Tipomur” din Târgu Mureș - redactor șef Dumitru Covalciuc. Colegiul de redacție: Grigore Bostan, Nicolae Băciuț, Cornel Moraru, Grigore Ploeșteanu, Rodica Puia, Florica Șapcă. Au fost scrise, cu mari greutăți, nr.1 decembrie 1993; nr.2, martie 1994; nr.3, iulie 1994; nr.4 septembrie 1994; nr.5, decembrie 1994; nr. 6,7 și 8 - 1995. În nr.6: „Eminescu”, „Privilegii ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Attila, 10, 11 Popescu, Cristian Tudor, 64, 65, 66 Popescu, Grigore, 73 Popescu, Petre Demetru, 53 Popescu, Stelian, 184 Popișteanu, Cristian, 117 Popp-Rosetty, Theodor, 142 Potrache, Ioana, 23 Prezan, Constantin, 147, 148, 151 Prost, Antoine, 13, 258 Protopopescu, Valentin, 36 Puia, Teodora, 233 R Rabelais, François, 25 Racoviceanu, Sanda-Ileana, 181 Radstone, Susannah, 17 Radu cel Frumos, 56, 57, 62 Radu, Dumitra, 52 Radu, Vasile, 174 Radu-Bucurenci, Dragoș, 118 Rama, Fatmira, 246 Rancière, Jacques, 110 Raulet, Gerard, 108 Răchieru, Silvana, 175 Rădulescu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nr. 1-4, pp. 123-142. Traducerile selecțiunilor din manuale au fost realizate de Marina Vraciu (din limba bulgară), Agoston Andrei Jr. și Agoston Andrei Sr. (din limba ungară), Radka Janowska-Lascar (din limba poloneză), Gustavo Adolfo Loria-Rivel (din limba albaneză) și Teodora Puia (din limba germană). 29 Blagovest Njagulov, Les débat historiographique dans les rapports bulgaro-romains (1944-1989), în "Études balcaniques", Sofia, 2002, nr. 2, pp. 64-86. Această chestiune a influențat vizibil memoria istorică și reprezentărilor identitare ale populației din Bulgaria. O anchetă contemporană
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mogoșoaiei, Calea Rahovei era Calea Craiovei, iar mai din vechime, Podul Galiției 193; Calea Plevnei: Podul de pământ; Calea Griviței era strada Târgoviștei; strada Smârdan era strada Germană; Calea Moșilor fusese numită Podul Târgului de Afară, strada Câmpineanu 194 era Știrbei-Vodă. Trebuie să pui capăt acestui capitol. Mi-ar fi greu să prelungesc această enumerație, fiindcă nici nu-mi pot reaminti toate transformările făcute în curs de aproape 50 de ani.195 128 bucureștii de altădată 190. Hanul Manuc a fost construit în 1808
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în fie-care zi să te prepareze Garsou. Am corespondat eu cu el și a zis că primesce; [...] o lună a zis el că pot să trimit taxa. Dacă nu te învoesci cum zic eu, atunce unu din prieteni să-ți pue taxa și după ce vei reuși îi promit că-i înapoez acei 375 fr. În ziua de 1 Februariu s.n. vei primi 100 fr., care-ți vor fi până la 1 Martie. Nu te lua după vénturi. Du-te la Garsou și
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
este poate darul cel mai groaznic pe care un geniu răufăcător l-a procurat generației noastre. Muritorule, tu, a cărui natură materială are atîtea dorințe a le satisface, tu trebuie să cunoști și să cugeți; dar trebuie să le și pui în practică, să lucrezi"227. Unul din cele mai importante mijloace pentru dezvoltarea omului este munca. Ea dezvoltă atît forțele fizice, cît și mintea și pregătește pentru moralitate. Omul care muncește se convinge singur de marea însemnătate a muncii. El
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
-Nu am fărâmă de mâncare, Spune degetul cel mare.’’ 6. a)Înlocuiește cratima cu vocala potrivită : ,,E o cloșcă mare, mare, Aripi n-are, pene n-are, Și nici nu stă pe cuibare. La oraș ca și la țară Scoate pui iarnă și vară !’’ b)Desparte în silabe cuvintele subliniate la punctul a. O altă problemă ortografică, cu care elevii se familiarizează tot în clasa I, o constituie grupurile de sunete gz și cs, redate în scris printr-o singură literă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Să nu dai borș cu flori de pomană, că pe ceea lume bei tot apă cu hospă* și cu flori. Bostan Bostanul crește la om sarac și prost. în ziua în care a nins întîi, în acea zi primăvara să pui bostani, că se fac vrăjmaș de mulți. în Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănînce bostan, ca să fie grași peste an. Seminți încolțite de vei găsi în bostan e semn de toamnă lungă. Coadă de dovleac să nu pui în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu mînile. Băieții mici cu buricul afară au patimă spre boli, iar cei cu buricul dus înăuntru vor fi voinici. Buruiană Cînd scoți buruieni de pe cîmp pentru a le răsădi ori a le întrebuința ca să aibă leac bun, trebuie să pui în locul de scos o bobiță de poamă*, o fărămătură de mămăligă, iar la unele, pietricele. Sf. Gheorghe e o zi cînd se adună de pe cîmp și din păduri multe lucruri de leac. Cu buruiana-zmăului se afumă copiii care se greșesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ci fără soț, să iasă din toate pui. Cînd o cloșcă se pune să clocească, cel care o pune să stea iute jos, ca și cloșca să șadă pe ouă și să închidă ochii, ca uliul să treacă pe lîngă puii ce va scoate cu ochii închiși, să nu i vadă să-i mănînce. Cel ce pune ouăle la o cloșcă trebuie să se așeze jos, căci altfel nu va sta cloșca bine pe cuibar. Cînd pui cloșca la clocit, s-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fiind puse în lună nouă, pui și surcele sub ouă, zicînd: „Nu chiscuie ouăle, chiscuie surcelele.“ Cînd îi pune cloșcă lunea, îți scoate numai cucoșei. Lunea nu se iau ouăle din cuibar, căci părăsesc găinile ouatul în acel loc. Să pui cloșca totdeauna marți sara. Se crede că din ouăle puse joia sub cloșcă vor ieși numai cucoșei. Să nu pui cloșcă în lună nouă, că ies ouăle limpezi. De pui sare în gunoiul de după ușă, îți scoate cloșca puice cucuiete
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va pune. E bine să schimbi prin sat ouă cînd vrei să pui vreo cloșcă, căci poate ale tale sînt pișcate* de străini. Cînd dai puii mici afară, să-i pui în poală, să ieși afară cu ochii închiși și, puindu-i în ogradă, să zici: „Cum nu văd eu amu, așa să nu vadă cioara puii.“ Puii, cînd ies primăvara, să se puie întîi într-o oală; din oală te faci că-i tai la gît, îi pui apoi în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
închiși și, puindu-i în ogradă, să zici: „Cum nu văd eu amu, așa să nu vadă cioara puii.“ Puii, cînd ies primăvara, să se puie întîi într-o oală; din oală te faci că-i tai la gît, îi pui apoi în ciur, cernîndu-i pe foc, de aci în poală și, în sfîrșit, îi duci cu ochii închiși afară. Pentru întîia oară să nu dai afară cloșca cu puii în zi de sec, căci ți-i va fura cioara și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]