28,736 matches
-
matur. De o parte, înălțarea morală, frumosul spiritual; de alta, voința de a trăi ferm. De o parte, lumina; de cealaltă, pămînt. Ce contradicție frumos creatoare de viață! În istoria sionismului aceste două caracteristice instincte și-au dat mîna. Sionismul pur a voit un ideal: pămîntul tradiției, departe, neguros și imposibil". Pînă la urmă, să adaug, aceasta imposibilitate s-a transformat în realitate și, în 1948, idealul sionismului s-a întrupat prin crearea statului Israel. A revenit adesea la ideea matcă
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
stăruind asupra inconsistentei conceptului de rasă. Ba chiar, pornind de la cercetări ale unor antropologi, punea la îndoială caracterul semit al evreilor: "Antropologul Fishberg, care a cercetat 2000 de evrei - a conchis că evreii nu sînt semiți. Rasă evreilor nu e pură - si asta încă despre evreimea Bibliei. Ei se căsătoresc cu neevrei (exogamia), cu hetiti, amooniti, casiti, cananiti. Hetitii sînt de rasă mongola, amoonitii arieni, casitii probabil negri... Antropologii care cunosc geometria craniilor, ne-au găsit rude cu armenii (care sînt
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
grad comun? Astea sînt rașele primare. Mai există însă și o rasă secundară. Pot avea semiții (turcii, asirienii, evreii) ori mongolii - aspirații comune, interese comune, grăi comun? Popoarele se ridică în locul raselor care pier. Rasă e o entitate: ceva de pură abstracție. Popoarele trăiesc: pure sau corcite, ele își impun voința. Voința unui conglomerat, care are același trecut, aceleași interese și aceleași aspirații viitoare - se numește popor.". Antropologia modernă, de astăzi, confirmă opiniile sagace ale lui Fundoianu tînărul. În august din
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
rașele primare. Mai există însă și o rasă secundară. Pot avea semiții (turcii, asirienii, evreii) ori mongolii - aspirații comune, interese comune, grăi comun? Popoarele se ridică în locul raselor care pier. Rasă e o entitate: ceva de pură abstracție. Popoarele trăiesc: pure sau corcite, ele își impun voința. Voința unui conglomerat, care are același trecut, aceleași interese și aceleași aspirații viitoare - se numește popor.". Antropologia modernă, de astăzi, confirmă opiniile sagace ale lui Fundoianu tînărul. În august din același an 1919 într-
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
un capăt de lume. În fond, nicăieri pe mapamond intelectualitatea nu joacă roluri prea importante în politică. Ireparabila e compromiterea speranței pentru marea majoritate a populației. Din nefericire, între înfrângerile forțelor democratice (mă încăpățânez să le numesc altfel, deși e pură autoiluzionare!) trebuie înscrise atât voturile explicit anti-CDR și aliații, cât și masa (de 46 la suta!) a nehotărâților. Eșuarea proiectului reformist, blocarea să încă înainte de a începe cu adevarat sunt contraperformanțe greu de motivat de către gestionării actuali ai treburilor publice
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
ceea ce sună bizar pentru un monarhist, n.n.) ănaltă ideea de cavaler fără prihana și, mai mult genial decât spiritual, pe culmile nobleții bărbătești, când o apără contra tuturor pe prințesa calomniata, desi toți cei ce o foarfecă nu spun decât purul adevăr. Și nu se știe dacă d'Arthez, combătăndu-i, apărăndu-si iubita, nu este convins că adversarii spun adevărul; dar, cănd iubești cu adevarat, trebuie să dai un credit nelimitat ființei iubite. E, poate, ce simte ănsăsi prințesa, ăn final, cănd
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
care nu am a o discuta, ci numai a o suporta ineluctabil; scopul ei e an sine și an nimic; pasiunea literară se mistuie și nu lasă nici o cenușe; combustia interioară arde toate rezidurile eterogene; aș putea-o numi pasiune pură, ăntru atât se dispensează bucuros de satisfacții exterioare, fie ele de ordin moral. Cu toata modestia vieții ce o duc, nu-mi lipsește nici conștiința vieții de sine: am convingerea că numai puțin administrată sau ădirijată cum se spune astăzi
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
ce este feminin. Adică, nu mai e nici atracția trupeasca, nici darul de geneză, nu mai e nimic decât bunătatea inteligenței. Și asta se vede foarte bine mai ales la femeile bătrâne. Și la moșnegi, nici vorbă. Dar este mai pură, mai putin impunătoare, dar mai insidioasa, măi penetranta la femeile bătrâne." Desigur, degradarea fizică, neputințele n-au cum fi un motiv de jubilație: "Eu am fost un barbat foarte frumos. Poate cel mai frumos pe care l-am văzut an
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
recent ăntreprinzător a evitat să-și pună la contribuție fantezia - cum au procedat predecesorii săi, luând doar ca pretext ceea ce lașase autorul -, ci a păstrat toate datele factuale și personale pomenite, sporind taină și nu anulând-o, ăn cel mai pur spirit matein. Aceasta nu ănseamnă, firește, ca un câmp așa de fast deschis ar constitui de acum ăncolo un loc interzis. Competiția continuă! Mateiu I. Caragiale, Sub pecetea tainei, text ăntregit și ăncheiat de Alexandru George, Editura Albatros, București, 1999
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
joc plin de neprevăzut, implică și ceva bucurii pe langă opinteli, lupte cu morile de vânt sau cu propriile inerții. A ănceput stagiunea... la Filarmonica "George Enescu" ăntr-o vineri seară care l-a găsit pe Dan Grigore ăntr-o dispoziție muzicală pură al carei efect a fost o versiune, "a lui", dintre cele mai elocvențe ale Concertului nr. 5 an Mi bemol major de Beethoven. Comentarii despre anvergură pianisticii lui Dan Grigore sunt pe toate buzele fanilor (are mulți, mai vechi și
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
Nastase). Geografia și politica (internațională!) par să fi fost, de data aceasta, de partea noastră. Mi-e teamă, însă, ca promisiunea vesticilor să nu fie un cadou otrăvit. E normal ca europenii să pretindă - deși își dau seama că e pură utopie - îmbunătățirea situației economice. M-am întrebat, însă, de ce a doua condiționare pusă României se referă la situația copiilor orfani și abandonați, când ar fi existat atâtea alte chestiuni grave de rezolvat, la fel de importante pentru U.E. Răspunsul, pe cât de șocant
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
ceea ce dă versurilor sale coerentă și valoarea esențiale unui univers liric autonom și peren. Deși osândit să scrie ăntr-un regim autoritar plebeian, ce ridicase mitocănia și mârlănia la rang de criteriu de selecție și afirmare socială, el regăsește libertatea poeziei pure care, cu toată aură ei de artă dificilă destinată elitelor și cu toată nobilă ei obscuritate a unui mesaj accesibil an genere numai inițiaților (sau poate tocmai de aceea), va avea an epoca un paradoxal impact și un neașteptat succes
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
Cu fiecare volum al lui Nichita Stănescu s-a produs an literatura noastră o perpetua revoluție a limbajului poetic, ăn jurul cărților sale dându-se o adevarată "bătălie a (neo)modernității". Căci a face literatura autentică, a crea o poezie pură ăncepea să echivaleze tot mai mult cu o rezistență reală, lupta pierdută an afară mutându-se an interiorul fiecăruia. Universul imaginar al artei rămânând singurul "spațiu" mental liber, actul comunicării artistice se transformă an unică șansă de "evadare" ficționala din
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
nefericite a unei lumi alunecând mereu mai jos pe panta degradării umane. ăntr-un chip pe care l-am putea numi sacrificial, el și-a asumat un rol privilegiat an mitologia culturală a vremii: cel al Poetului care oficiază permanent ritualul pur al Poeziei ca mod esențial de a fi al său și al celorlalți. O făcea ca si cum ceilalți ar fi fost ănsetati de așa ceva, iar ei, sufocați de cotidian, terorizați de istorie și lipsiți de speranțe, chiar erau. Fără de evenimente senzaționale
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
panou cu chei, de o sculptura propriu-zisă ori de un indicator de stradă, ele își depășesc funcția inițială și capătă o inexplicabilă noblețe. Singurătatea obiectului, patetismul lui într-un spațiu care îl susține dar îl și absoarbe, atmosfera senzuala și pură, în același timp, iată o posibilă imagine a acestui atelier, dar și o posibilă definiție a picturii lui Ion Dumitriu, în orizontul căreia solaritatea și penumbrele melancoliei se regăsesc în egală măsură. Așa cum și ambiental, lumina diurnă, solară, revărsata direct
Atelierul fără Artist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17540_a_18865]
-
mai bine să te smulgi din mreje atîta timp cît încă e posibil. De altfel, niciodată nu e prea tîrziu. O dovedesc chiar porcii reîntrupați în oameni. Companioni ai lui Ulise, deci egalii lui. Sirenele au altă tactică. Te aneantizează, pur și simplu. De ce oare nu învață asta toți aceia care pleacă pentru a cerca rotundul lumii, fără să se lege bine, cu odgoane, de catarg? Calypso e prea subtilă și sofisticată. Ulise o părăsește, evitînd să fie părăsit. Pentru a
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
de ficțiuni speculative: Ray Bradbury. Mă voi referi la povestirea lui "Cosașul". Ce se întâmplă aici? Un fermier constată că, secerând grâul, afectează un alt plan al realității și aduce astfel moartea a mii și mii de oameni. Misterul deschis pur și simplu ne amuțește. Faptul că orice gest al meu se poate repercuta în ambianța cosmică determinând mutații ontologice mă smulge definitiv din condiția de autor speculativ și mă transforma în autor vizionar. Receptarea unui asemenea text are aceeași importantă
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
că nu este deloc corect că un tanar să-și etaleze superioritatea morală față de oameni mai în vârstă decât el. Nu poți face un merit din faptul că încă n-ai trecut prin situații care erodează moralitatea. Ar fi rămas pur Laszlo Alexandru dacă ar fi fost supus presiunilor la care au fost supuși scriitorii din generațiile anterioare în timpul comunismului? Nu se poate ști. În ceea ce mă privește, cred că n-ar fi rămas. Dovadă o constituie faptul că în numai
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
lucrării. Partituri marcate de un profesionalism îndoielnic s-au dovedit a fi cele ale compozitorilor Jorge Antunes sau Alfredo Rugeles. Fără profesionalism - de această dată în plan organizatoric - a fost tratat și concertul formației "Repertorium"; concertul nu a avut loc, pur și simplu, dat fiind faptul că în scenă - la București! - nu a putut fi instalat un cuplu de piane de concert de calitate convenabilă. Pe de altă parte, greu poți găsi cuvinte potrivite pentru a aprecia profesionalismul formației "Archaeus" condusă
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
a vidului chiar și cu prețul unei simple confruntări abstracte. Universurile modulare și o imaginație sprijinită pe o anumită rigoare tehnică se intersectează cu o sensibilitate delicată și cu o percepție în permanență stare de vibrație. Marian Dobre este pictor pur și simplu. Unul cu o privire interiorizata și reculeasă care, mai înainte de a-i dezvălui ochiului existența unui obiect, a unui reper, îi semnalează conștiinței faptul că miracolul și iluzia joacă, asemenea flacărilor deasupra comorii, dincolo de înfățișarea frusta a materiei
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
personaj care oficiază. Asemenea unui copil care, în joacă, descoperă actul creației și, apoi, în mod foarte serios, ia totul de la capăt. Și care constată, uneori, că e bine așa. Hieroglifa, extremă codificare a caligrafiei, substanța topită în abstracția liniei pure îi rămîn lui Valeriu Pantelimon. Semnele sale, inventate sau sprijinite pe o scriere anume, închid, asemenea celor născocite în vechile civilizații, lumi multidimensionale. Materia și spiritul, căderea și visul trăiesc aici laolaltă. Litera, scrisul, textul sînt, în aceași măsură, substanța
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
noi compătimirea. Nu mai e nevoie de altceva: poate doar de o tehnică abila a expunerii și suspansului, de frumusețea unui chip cuprins de tristețe, de splendoarea unui peisaj. În melodrama, arta n-are loc. I se substituie umanul direct, pur, nesofisticat. Melodrama nu e artistică fiindcă e prea transparență. Declanșează în mod automat în noi o sentimentalitate banală și firească. Și, mai ales, nu admite alternativă. Nu putem alege: situația ni se impune. Nu-i putem rezista: inima noastră plînge
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
și pe alții. Mai tarziu, i-a arestat. La vârsta mea de acum, bunicul dinspre partea mamei dorea să trăiască spre a prinde sfârșitul războiului a cel de al doilea mondial a și n-a avut parte. Curiozitatea să era pură, ținea de cunoaștere, nu stiu ce idee avea despre alternanta. Prinsese sfârșitul unei lumi, nașterea alteia, cănd tocmai dobândea trup România întregita. Mai cu moț, eu am apucat nu doar sfârșitul unei lumi și nașterea alteia, dar și hâda drecrepitudine și moartea
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
sigur. Dar cât o să dureze? Arne: Cine știe? Nils: Nimeni nu știe nimic, fir-ar a dracului de treabă! Nimeni... Arne: Dacă stau să mă gândesc, nici n-are prea mare importanță să știi. Important e să trăiești. Să trăiești pur și simplu. Iubind, sperând, dar fiind și pregătit pentru înfrângere... Nils: Asta ar fi regula jocului? Arne: Exact. Ai spus bine. Regula jocului. Viața e un fel de joc. Un joc cât se poate de serios. Cu reguli precise, dar
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
suntem proiectați/ dintr-o uriașă mașină a salvării/ răsturnata într-o intersecție/ pustie./ Dedesubt girofarul pulsând că un soare/ lent!" Volumul de față ușurează reconstituirea unui traiect poetic destul de sinuos. Un prim pas ar fi Neuronia, lume a dilemelor intelectului pur care își reconstruiește o realitate stranie, rarefiata. Motto-ul din Anatole France (!!) este lămuritor: "Aceste lucruri există pentru că sunt imaginare". Un ciclu de poeme hai-ku reunite sub titlul "Magnitudini" continuă aventură neuronală; poetul îngheață în formule lapidare "aceeași realitate psihică
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]