1,548 matches
-
de medici cu activitate îndelungată a căror devoțiune a mers uneori până la sacrificiul suprem: dr. Jack Ungar 30 de ani de activitate (1888-1918), dr. Alexandrina Holban, principala colaboratoare a dr. Gheorghe Andreescu (1936-1969) și dr. Petru Severin care avea să fie răpus de tifos exantematic îngrijind bolnavii de această teribilă boală. În perioada războaielor mondiale activitatea spitalului a fost îndreptată cu precădere pentru asistența medico chirurgicală de război, precum și pentru combaterea și tratamentul epidemiilor de febră tifoidă și tifos exantematic care făceau
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și anticipase sfârșitul într-o scrisoare trimisă unui prieten: „La Vremea am mai scris despre pictorul Popovici, mort. Fatalitate! Cred că intru în curând la un spital pentru o operație la același doctor care l-a omorât.” Cumplita fatalitate îl răpune tocmai în clipa în care atinsese deplina maturitate artistică iar ultimele rânduri ale romanului Jocurile Daniei marchează poate acest destin: „Plec într-o călătorie din care nu mă voi întoarce niciodată. Și cred că trebuie să-mi iau rămas bun
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
e a Cesarului Au luat Cezarii Din fructul anilor - Din partea Domnului - Din partea sfântă Au luat - Strigând c-am dat Pom, Apă, Sat! Erau ale lor: Le mai luaseră odat! ” Cumplita desfacere ” Desfacerea timpului de către cămile - Trupul Cumplitului - cumplit l-au răpus Și nu era trupul - omului - sau al Domnului Ci Răstignirea Neamului Între Răsărit și Apus! ” Nistrule pe malul tău ”Apă, apă de la care Cerul intră-n sărbătoare Apă, apă curgătoare Apă’n inimi stătătoare Oglindește tăriile Tăriile - veciile Unde sunt
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
prezența și prin răutăți premeditate. Spre exemplu, pe Pasiphae, soția regelui cretan Minos, a determinat-o să se împerecheze cu un taur, ceea ce a dus la nașterea Minotaurului. Monstrul se hrănea cu tineri atenieni, jertfe ale războiului. El va fi răpus de Thezeu cu ajutorul Ariadnei, fiica regelui Minos. Alt exemplu este, fără îndoială, implicarea zeiței în războiul troian. Se știe că Eris, zeița discordiei, nefiind invitată la nunta muritorului Peleu cu zeița Thetis, a aruncat un măr de aur pe care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ani. Cel care a salvat Creta de teroarea Minotaurului a fost eroul atenian Thezeu. Acesta, cu ajutorul fiicei lui Minos și a lui Pasiphae, Ariadna, care i-a arătat drumul eroului atenian cu derularea firului unui ghem de sfoară, l-a răpus pe Minotaur. Minos s-a răzbunat pe arhitect, fiind închis în labirint și el și fiul lui, Icarus. Amândoi s-au salvat, Icarus și-a confecționat aripi de ceară. Dar, apropiindu-se semeț de soare, s-a prăbușit iar Dedal
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și prietenului admirat, Horatio Nelson. În anul 1803, a murit lordul William Hamilton. Averea a lăsat-o, nu soției, ci nepotului său Charles. În bătălia de la Trafalgar, din 1805, împotriva flotei franco-spaniole, englezii au biruit, dar contraamiralul Nelson a fost răpus de un glonte. Ultimele lui gânduri s-au îndreptat spre Emma, numai că familia lui a refuzat să-i respecte dorința de a-i lăsa averea amantei sale. Copleșită de suferință, nu a putut participa la înmormântarea iubitului ei. Au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
1917, dansatoarea Margareth Gertruide Zelle Mac Leod, spioana Mata Hari / H 21 a fost adusă în fața plutonului de execuție. Îmbrăcată elegant, în stilul ei, pe tocuri înalte, cu pălărie și mănuși, și-a afirmat cu fermitate nevinovăția, înainte de a cădea răpusă de gloanțe. Presa însă a publicat știrea că Margareth Gertruide Zelle Mac Leod alias Mata Hari și-a recunoscut vinovăția înainte de a muri. Într-o scrisoare, a făcut o confidență legată de identitatea ei Zelle Mac Leod și Mata Hari
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Bă, io cu ăștia din Brăila n-am scheme, da’ pe voi vă rad. Să fiu al dracu’! Bea!» «Mă Fănică!...» «Bea și tu!... Tot! Altfel - toporu’! Să moară mama! Toarnă, fă!» Și oala se uscă. Fănică al nostru cade răpus de vârcolaci. «Vecine! Vecinee!» «Ce-i, bă? Arde?» «M-au nenorocit! M-au terminat. Uite în ce hal m-au adus...» «Bă, te-au tăvălit rău. Ești numa’ sânge. Îți atârnă o ureche. Ce i-ați făcut, bă? Huo, fi-re-ați
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nu doar asupra mării, ci și asupra apelor curgătoare și asupra lacurilor.” 5.3. JOCURILE NEMEICE Jocurile Nemeice aveau loc vara, în anul fără soț al fiecărei olimpiade și erau dedicate lui Zeus Nemeeanul. Conform legendelor, la Nemeea, Heracle a răpus leul nemeean ce teroriza tot ținutul. Învingătorul primea o cunună alcătuită din tulpini verzi de țelină sălbatică, plantă ce preamărea splendoarea tinereții. Era firesc ca legenda să atribuie întemeierea jocurilor lui Heracles, dar cum tot el era și autorul celor
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
acolo câțiva sclavi negri și că se va întoarce cât de curând ca să-și formeze un cămin. Debarcă în Madagascar tocmai în preajma anotimpului ploios, care începe cam pe la jumătatea lunii octombrie; și, în scurtă vreme după sosirea lui, se prăpădi răpus de ciumă, molimă ce bântuie șase luni din an pe acele meleaguri și din pricina căreia europenii nu vor putea niciodată să se stabilească acolo. Lucrurile pe care le dusese cu el se risipiră, așa cum se întâmplă îndeobște cu aceia care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
atacurile dușmanului. Ne-a mistuit dorul de cei dragi de acasă. Ne-am petrecut în tranșee cei mai fermecători ani ai tinereții cu visurile și speranțele ei. La terminarea războiului acei bravi luptători care au avut norocul să nu fie răpuși în lupte au venit la casele lor, la familiile care îi așteptau cu drag. Aceștia sunt veteranii de război de astăzi, pe care îi venerăm noi și organele de stat, pentru care am obținut titlul onorific și de merit de
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
de 2-3 ori pe an, fiind bolnavă de inimă, rinichi, ficat, diabet. Era „înzestrată” cu multe diagnostice. În iulie i-au ieșit analizele bune, evidente pentru bolile ei. Tot atunci am aflat povestea unei mame care și-a pierdut copilul răpus de cancer. M-am simțit foarte rău, am simțit durerea acelei mame. Tot în acea perioadă, fata mea, câteva zile bune, a fost foarte tristă, nu m-am putut înțelege cu ea. Petrecea mai mult timp cu mama decât de
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
trecutului istoric oltenițean. Atâta timp cât sănătatea i a permis, domnul Barbu Ionescu a lucrat cu pasiune la muzeul pe care l-a înființat și condus, până în 1975, când a fost pensionat și au apărut primele semne ale bolii, care-l va răpune. Printre cei care iau fost alături, atât în cercetările arheologice, cât și în alte împrejurări, amintim pe Vladimir Dumitrescu, marele arheolog, Sebastian Morintz, Silvia Marinescu - Bâlcu, George Trohani. Iată , ce spune Vladimir Dumitrescu în lucrarea intitulată ”Catalogul sculpturilor eneolitice din
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
de a se lansa ca săgețile din mâna acelui care le folosește. Prima bâta îl atinge pe Yam în umăr, dar acesta nu cade. A doua îl lovește în frunte, și "Prințul Mării" se prăbușește zdrobit la pământ. Baal îl răpune, și zeița ' Athtart îi cere să-1 dezmembreze și să-i împrăștie cadavrul 32. Yam este prezentat în același timp ca "zeu" și ca "demon". Este fiul "iubit al lui El" și, în calitate de zeu, primește sacrificii ca și ceilalți membri ai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și nu explică transa. După tradiție, trepiedul său oracular era situat deasupra unui hău (chasmă), de unde emanau vapori cu proprietăți supranaturale. Săpăturile, totuși, n-au revelat nici o fisură 14 Obiceiul cerea ca făptașul, chiar involuntar, al unui omor să fie răpus de familie; era singura măsură posibilă pentru a împăca sufletul victimei și a îndepărta murdăria (miasma) produsă de crimă. Codul lui Dracon introduce autoritatea de stat în locul vendetelor: tribunalul cetății judecă omuciderea și îl predă pe vinovat familiei victimei. 15
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mitică Leuke (Ahile), pe Olymp (Ganymede) sau dispar sub pământ (Trofonius, Amfiaraos). Dar enorma majoritate suferă o moarte violentă în război (precum eroii de care vorbește Hesiod, căzuți în fața Tebei și la Troia), în lupte neobișnuite, sau prin trădare (Agamemnon răpus de către Clytemnestra, Laios de către Oedip etc.). De multe ori, moartea lor este deosebit de dramatică: Orfeu și Penteu sunt rupți în bucăți, Acteon este sfâșiat de câini, Glaukos, Diomede, Hippolyt de către cai; ori sunt devorați sau trăsniți de către Zeus (Asclepios, Salmoneus
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
au! Pe multe le alung... Ce-i și cu Nemția asta? L-am lăsat sănătos teafăr în Lipsca. Am auzit că în noaptea în care și-a trecut doctoratul a petrecut pînă în ziuă. A răcit. O pneumonie l-a răpus în cîteva zile. La căpătîiul lui nici o femeie, nici o logodnică, nici o vorbă de mîngîiere. L-a adus în toamnă în București. La cimitirul Bellu iarăși n-am zărit nici o logodnică, pe nimeni din cîte a iubit. O singură fecioară în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pentru a-și face dușmanii una cu pământul atunci când simte pe grumaz înțepătura iritantă a lăncilor aruncate parșiv asupra-i de lașii "banderillos" care se dosesc imediat după paravan. Crede că încă nu s-a născut toreadorul care să-l răpună, însă am văzut, acum, că o hărțuială concertată îl poate, totuși, îngenunchea. De altfel, în ultimele luni, domnul Simirad a fost de nerecunoscut. Copleșit de anvergura problemelor cărora a trebuit să le facă față singur - pentru că nu are, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
calea bolilor. Cu toții avem, cât timp trăim, diverse maladii și infecții. Pesemne că suferim și de o formă oarecare de cancer de-a lungul vieții. Cu toate astea, nu cred că organismul uman a fost astfel conceput încât să fie răpus de boală și, dacă suntem puternici și sănătoși, sistemul nostru imunitar va lupta și va învinge. Dar cum ar putea funcționa eficient sistemul tău imunitar de vreme ce privezi fiecare mușchi și fiecare organ de oxigen și de nutrienți, înlocuindu-le cu
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Ion N. Oprea Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu Volum la tipărirea căruia m-a ajutat financiar și Fundația Culturală Primăvara lumii, inițiată de familia Ana și Alexandru Tacu-Zeletin, în amintirea fiului lor, Alexandru Mălin Tacu, răpus de forțele răului din securitatea română în 1968, când abia împlinise 17 ani. Autorul Academia bârlădeană nu doar o stare de spirit Întemeiată în 1915 de împătimiții și vizionarii în ale culturii G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Toma Chiricuță Societatea
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
te poți pieptăna cu ea și că mai face și alte treburi prin casă." (J. M. Barrie, Peter Pan) (c) " Află acum că eu sunt Sfânta Duminică și știu ce nevoie te-a adus pe la mine. Spânul vrea să-ți răpună capul cu orice chip și de-aceea te-a trimis să-i aduci sălăți din Grădina Ursului, dar i-or da ele odată pe nas... Rămâi aici în astă-noapte, ca să văd ce-i de făcut." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care a dominat analiza de securitate și modul de a gândi politicile externe în timpul Războiului Rece. Cu toate că începând din anii 70 80, literatura dedicată problemei securității a început să privească problematica securității în termeni mai largi, în termeni non-militari, ca răpuns la criza petrolului și cu privire la degradarea mediului, statul a rămas obiectul de referință al politicilor de securitate sau entitatea care trebuia protejată.429 Armatele care până în 1990 au fost proiectate pentru apărarea granițelor au fost din ce în ce mai mult implicate în operațiuni
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a funcționării Spitalului de Urgență, și-l include practic în rețeaua sa proprie de spitale. De altfel, din acest moment, Spitalul se consideră a fi în subordinea directă - tehnică și administrativă a Ministerului Sănătății. În 1941, dr. Minovici a decedat răpus de o boală necruțătoare. Pe data de 1 aprilie 1941, prin decizia Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale, conducerea unică a Spitalului de Urgență a fost încredințată medicului primar Enescu Constantin, care conduce spitalul până în 1943 (când decedează). Spitalul cât și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a contribuit cu aprecierile elogioase asupra activității desfășurată de d- nul Profesor Minovici care s-a sacrificat pe altarul științei pentru binele umanității” [2]. Dar drama nu va putea fi evitată. Profesorul Minovici se stinge din viață în iunie 1941 răpus de o boală necruțătoare. Conducerea Societății o preia, ca președinte, Prof. dr. Iacob Iacobovici, iar ca director al Societății dr. Petre Topa. Ministerul numise, la 1 aprilie 1941, ca director al Spitalului de Urgență pe dr. C. Enescu înlocuind pe
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ca un sac greu pe podea. Liniștea devenise de nesuportat. Mătușa reveni cu teamă lângă el, îl privi câteva clipe, apoi spuse: Așa se întâmplă întotdeauna, lovește în dulapul ăsta sau izbește cu pumnii în pereți până cade la pământ răpus de oboseală. Unchiul zăcea la picioarele noastre, încălțat și cu un zâmbet ciudat pe buze. Părea mulțumit de el însuși: poate de data asta reușise mai multe lovituri. Dinspre el venea un sforăit ușor, liniștit, ca de copil. Iar eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]