2,995 matches
-
obiectele cu atribute magice, graiul animalelor, puterea asupra furtunii) ; c) interferențe (firave, însă) ale tematicilor creștine (cartea sacră, diavolul dascăl, vindecarea sufletului) ; d) bănuite, dar deloc incerte, contururi ivite din posibila descendență a șolomonarului din zeitățile uraniene (travestiul umil, cerșitul, răsplata, furtuna)” (4, p. 136). în studiul citat se aduc argumente interesante privind asocierea solomonarului cu zeul suprem, uranian, stăpânul furtunilor. Pre- misa este corectă, dar nu este obligatoriu ca relația să fie de tip direct : Zeul Furtunii = Solomonar. Relația poate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scara socială, un altul rămâne pe loc, și poate că trecerea din colegiu în colegiu, înălțarea politică a unui om într-o sferă din care [să poată] determina cu mai multă greutate voința publică să se fi considerat ca o răsplată datorită meritului sau, ca-n vremile vechi, ca o datorie pe cari calitățile superioare să fie obligate a le presta statului. În vechime aproape toate prerogativele, câștigate prin lupte și muncă, erau în realitate datorii, era obligațiunea celui ce o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
interesele noastre cele mai vitale politice și economice la Dunărea de Jos și am adus cele mai grele rane țării noastre proprii din curată îngăduință și din grija pentru neastâmpăratul megaloman. Și pentru toată iubirea și toate sacrificiile culegem azi răsplata sub forma politicei de asmuțare a unei Irridente române și a afiliaților ei de la noi. Am uitat că în Orient nu obține cineva succese prin îngăduire și bunăvoință, ci prin putere și strășnicie. Nu se va face oare odată uz
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca o escepție de la regula universală, pare a fi acea curioasă instituție care vrea să monopolizeze totul și să ia oamenilor orice motiv de mișcare și de muncă, dând fiecărui absolvent a patru clase primare cîte-o țâță a bugetului ca răsplată pentru perpetua înșirare de slove negre pe hârtie albă. Pentru a realiza pe deplin acest ideal vrea revizuirea Constituției și legii electorale, iar, pentru a face presiune asupra alegătorilor, ministrul prezident se coboară însuși la rolul de agitator, de unde ne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
necesară, nu injuriile vor fi armele celui victorios. Ce mi-e rusul, ce mi-e ungurul? Ia pe unul dă în altul, vorba ceea. Da, așa e. Casa de Austria, care le-a dat r[omînilor ] totul în trecut ca răsplată pentru purtarea lor eroică în război și iubirea lor de neam în timp de pace, în această Casă de Austria, care nu i-a nedreptățit ca alții, ei speră, ei cred, ei se 'ntemeiază Ei privesc supremația ungurească ca un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
foaie în margini negre de doliu numele tuturor oamenilor cuviincioși cari nu voiau să se aboneze la asemenea literatură și să-i fie intim în familiile lor, a făcut albie de câine pe nemuritorul nostru Alecsandri, necum pe alții. Și răsplata? Bene-merenti clasa I - după recomandarea ilustrului Urechia ni se pare. ["EXISTĂ ACI ÎN BUCUREȘTI... "] 2264 Există aici în București un soi de smintit de care se păzește toată lumea - sârb de neamul lui, și anume strănepotul acelui sîrbotei trădător, Macedonski, care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ca să dăm o probă de producțiunile clasice ale acestui idiot cerem scuze cititorilor noștri că cităm o probă din necuviințele lui poreclite literare. Urmează apoi scene intime din institutul de morală, în care autorul se rătăcește. Ei bine - care e răsplata? Bene-merenti cl. I - Un escroc, un plagiator, un pornograf - decorat! Ei bine! Să mai primească sau să mai poarte cineva o medalie pe care-o poartă un asemenea om de nimic! Daca se poate una ca aceasta! Ba sârbul a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
păstra încă pecetea tinereții. Se ridică până pe lespede și se întinse apoi liniștit în căușul de forma unui om în care sfârșiseră sute de clone înaintea lui. ― Doamne Dumnezeule, ia-mi sângele și salvează-i pe-ai mei! Nu vreau răsplată pentru gestul meu. Conștiința mântuirii lor e pentru mine împlinirea supremă. Abatele îl lăsă să-și termine vorbele și apoi acționa un buton. Din lespede apărură imediat câteva brațe mecanice din care în trupul lui Stin se înfipseră ace. Sângele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
conduce lumea. N'Gai Loon preferă să lase fără răspuns remarca quintului său. " Într-un fel sau în altul cu toții căutăm nemurirea. Înțeleptul speră să trăiască prin învățăturile pe care le lasă moștenire, evlaviosul nădăjduiește la viața de apoi ca răsplată pentru credința și cucernicia sa, viteazul speră să dăinuie prin cântecele care îi vor preamări bravura, iar politicienii sunt convinși că vor cumpăra accesul în cărțile de istorie. Numai sensurile pe care le-a căpătat nemurirea o dată cu apariția noastră în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
reprezentat partid de opoziție în perioada Guvernului Stolojan, paralel cu intensificarea eforturilor pentru consolidarea opoziției unite. Alături de aliații săi, PNL a contribuit la succesul electoral al Convenției în alegerile locale din februarie-martie 1992, primele după prăbușirea comunismului. Cea mai importantă "răsplată" a constituit-o adjudecarea primăriei Capitalei de către candidatul liberal Crin Halaicu. În schimb, succesul politic al național-liberalilor a constituit baza unei decizii politice cu efect de bumerang pentru PNL și cu consecințe strategice pentru viața politică în general. Pe 11
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
București, 1999, p. 80. footnote>. Părinții filocalici ne îndeamnă, cu o bogăție uriașă de amănunte și argumente, să respingem ispita încă din faza de momeală (atac). Această momeală e venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am luat nici o atitudine față de ea și nici nu am produs-o noi. Dacă respingem momeala chiar din clipa în care apare, am biruit. După aceasta, urmează însoțirea, adică convorbirea cu gândul, fie spre încuviințare
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
ziua și noaptea. Iar dacă vedeau vreo greșeală, se străduiau să o îndrepte, cu ajutorul lui Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că „pentru cinci pricini se oprește sufletul de la păcate : sau pentru frica oamenilor, sau pentru frica judecății, sau pentru răsplata viitoare, sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau, în sfârșit, pentru mustrarea conștiinței<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op.cit., suta a doua, cap. 81, p. 83 footnote>”. Observăm că, în Filocalie, Părinții ne descoperă multe taine ale acestui război nevăzut și îndelungat
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
București, 1999, p. 80. footnote>. Părinții filocalici ne îndeamnă, cu o bogăție uriașă de amănunte și argumente, să respingem ispita încă din faza de momeală (atac). Această momeală e venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am luat nici o atitudine față de ea și nici nu am produs-o noi. Dacă respingem momeala chiar din clipa în care apare, am biruit. După aceasta, urmează însoțirea, adică convorbirea cu gândul, fie spre încuviințare
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
ziua și noaptea. Iar dacă vedeau vreo greșeală, se străduiau să o îndrepte, cu ajutorul lui Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că „pentru cinci pricini se oprește sufletul de la păcate : sau pentru frica oamenilor, sau pentru frica judecății, sau pentru răsplata viitoare, sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau, în sfârșit, pentru mustrarea conștiinței<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op.cit., suta a doua, cap. 81, p. 83 footnote>”. Observăm că, în Filocalie, Părinții ne descoperă multe taine ale acestui război nevăzut și îndelungat
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
r bi al-‘ib"d: SOI „Dumnezeu privește la servii săi”; ASM „Allah este Cel care îi Vede Bine pe robii săi”, „Dumnezeu este Văzător al robilor săi” - de fapt, „ia seama la robi(i săi)”, nu-i lasă fără răsplată. Semnificații de bază: cunoscător, care ține seama. 2.1.8.9. Šah d: SOI, ASM și GG „Martor”; Marr „testis”; RB și DM „témoin”; YA și Arb „Witness”. Apare în sintagme similare cu cele în care se întâlnesc ‘Alm
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
h ‘al" kulli šay’în muqț: „Cel care mijlocește intru bine va avea o parte din el, iar cel care mijlocește intru rău, va purta răspunderea: Dumnezeu ia seama la toate.” (t.n.) Semnificații de bază: cunoscător, spre a răsplăți. 2.1.9. Creator 2.1.9.1. al-H"liq: SOI „făcătorul”; ASM „Făcătorul” (59, 24)/„Crea torul”; GG „Creatorul”; Marr „Creator”; RB și DM „le Créateur”; YA și Arb „the Creator”. Figurează ca atare în lista de Nume de la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în funcție de voință arbitrară a divinității. Contextele însă arată întotdeauna că „rătăcirea” e pedeapsă pentru tăgada (13, 27; 74, 31/34), pentru împotrivire față de adevăr (14, 4), pentru fapte rele (16, 93; 35, 8/7), iar călăuzirea e dar și totodată răsplată pentru primirea adevărului (74, 31) sau pentru căința (13, 27). Bineînțeles că numai „Călăuzitorul” a fost reținut printre „numele frumoase” ale lui Dumnezeu. Semnificație de bază: călăuzitor (pe calea mântuirii). 2.1.12.2. al-Mubn, desi apare foarte des
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
toate manifestările dreptății divine: Țaddq YHWH be-kol der"k"yw we-ƒ"s: be-kol mă‘aœ"yw: „Drept este Domnul în toate căile sale și bun în toate lucrările sale.” (G-R) Semnificații de bază: drept în a judeca și a răsplăți. 3.1.11.2. Y"š"r: „dirept” (SC); „drept”,”cuvios” (Dt 32,4), (Blaj); „drept”, „sfânt” (Dt 32,4); „drept”, „adevărat” (Dt 32,4) (G-R și C); „drept”, „curat” (Dt 32,4) (BS); euthes, hósios (Dt 32,4b) (LXX
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Dumnezeu, care pedepsește răutatea, asuprirea, dând satisfacție dreptului și săracului prigonit. Semnificație de bază: cel care pedepsește pe făcătorii de rele (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.11.6. ’Ql gemulÄt: SC și Blaj: text diferit; „Dumnezeu este Cel ce le dă răsplată” (BVA); „Dumnezeul răsplătirilor” (G-R, BS); „un Dumnezeu care răsplătește” (C); LXX are un text foarte diferit; „Deus ultor” (Vg); „le Dieu des répressailles” (BJ); „a God of recompense” (RSV). ... k ’Pl gemulÄÖ YHWH šallQm yešallQm (Ier 51/28,56): „șPustiitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
šallQm yešallQm (Ier 51/28,56): „șPustiitorul vine împotriva Babilonului: vitejii lui sunt prinși și arcurile zdrobite.ț Domnul este Dumnezeul răsplătirilor și el răsplătește, de bună seama!” (G-R) Are aceeași structură gramaticala că și numele precedent. Substantivul gemól"h, „răsplată”, poate desemna fie o recompensă pentru fapte bune, fie o pedeapsă pentru fapte rele. Contextul determina aici semnificația expresiei, care, de fapt, este perfect sinonima cu cea a numelui precedent. Unii îl plasează între numele din această categorie și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
archg kaì tò télos (Ap 22,13): „Eu sunt Alfa și Omega, Cel dintâi și Cel de pe urma, Începutul și Sfârșitul.” (t.n.) Versetul precedent ne spune că este vorba de Isus, care trebuie să vină: „Iată, Eu vin curând și răsplată mea este cu mine, ca să răsplătesc fiecăruia după lucrarea să.” Acest nume, referit inițial la Isus, este proclamat, în 21,6, si de „Cel care sade pe tron” referitor la sine285. Metaforă ce folosește prima și ultima litera a alfabetului
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
are corespondent biblic. Totuși, ideea că Dumnezeu nu depinde de nimeni pentru a exista și a acționa apare în Biblie, de pildă în Români 11,35-36: „...cine i-a dat el mai întâi șlui Dumnezeuț, ca să poată lua în schimb răsplată? Fiindcă de la El și prin El și pentru El sunt toate.” (t.n.) Iar Ps 16/15,2b în versiunea Septuagintei sună astfel: tÄÎn agathÄÎn mou ou chreían écheis, „de bunurile mele nu ai trebuința”, afirmație care duce cu gândul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
diferite. De exemplu, în cazul numelui ’Pl ’ emeÖ, întâlnim următoarele procedee: - calcul structural: „Dumnezeul adevărului”; - modelarea parțială: „Dumnezeul credincios/adevărat.” La fel și pentru ’Pl gemulÄÖ, soluțiile sunt: - calcul structural: „Dumnezeul răsplătirilor”; - parafrază denotativa: „Dumnezeu e Cel ce le dă răsplată”, „un Dumnezeu care răsplătește.” 5.3.5. În sfârșit, traducătorii s-au străduit uneori să păstreze ambiguitatea de fond a unor nume, de teama de a nu le distruge aură misterioasă, iar alteori au ales soluția dezambiguizării. Un astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
producerii de noi bunuri și servicii trebuie să devină funcția principală a structurilor care se străduiesc să atingă parametrii de operare planificați și să mențină această stare pe o perioadă cât mai lungă de timp. Organizațiile pot obține o imensă răsplată a eforturilor depuse atunci când soluțiile KM facilitează atragerea cât mai multor specialiști care să-și Împărtășească problemele sau experiențele. Managementul tradițional de la Început de secol XX se confrunta cu optimul utilizării forței de muncă, mașinilor și a altor resurse fizice
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
pe el nu îl interesează nimic altceva decât virtutea și cunoașterea morală. Dar nu aparține nici lumii celeilalte: lumea eternă cu care Platon caută să se unească mistic îi este necunoscută. Lumea de dincolo este pentru el un fel de răsplată, o simplă chestiune de credință și speranță. Certitudinile pline de pasiune ale vieții sale se referă la aici și la acum”. Iată de ce spun că Platon și nu Socrate avea nevoie de Republica; la fel, mai multă nevoie avea Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]