1,324 matches
-
hotar maramureșene. Ca motiv ornamental incizat mai regăsim romburile simple sau concentrice, spicul de grâu sau pomul vieții extrem de stilizat. Uneori se regăsește și imaginea omului, cioplită naiv și cu evidente disproporții, însă cea mai frecventă temă este cea a răstignirii, tratată într-o manieră neconvențională. „Pe o astfel de cruce, Iisus are corpul cioplit ca un fel de suveică, sprijinit de două picioare foarte scurte ce par a fi îndoite, dacă n-am ști că această reprezentare este obișnuită crucifixelor
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
drept ofrandă în cultul morților, se practică, cu certitudine, încă din perioada medievală. Pecetarele se disting prin marea capacitate de a sintetiza și de a îngemăna simbolismul riturilor agrare (grâul, spicul, făina), a artei gastronomice (prescuri), a credințelor religioase (tema răstignirii și inscripția de pe postament) și a artei prelucrării lemnului.
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
neamului de căte o însemnată parte a populației românești îl constituie mențiunea că, după religie, existau 6 ortodocși și 36 greco-catolici (confesiuni tradiționale românești). Potrivit izvoarelor istorice (inscripția de pe talpa bisericii, inscripția latină de pe tavanul pronaosului, pisania de pe spatele crucii Răstignirii de la fruntariu), în Valea a existat o biserică încă din secolul XVII, care, în anul 1754, a fost refăcută din temelie, la renovările ulterioare folosindu-se și materiale provenite de la o biserică adusă din satul Hodoșa. Lăcașul de cult avea
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
sprijinit pe patru stâlpi din beton armat și patru mai mici, laterale, având aspectul unei catedrale. Arhitectul a îmbinat armonios stilul Romanic, Bizantin și Oriental, reușind să redea în miniatură o adevărată „Sfânta Sofia". Pe iconostasul bisericii, pictorul a redat Răstignirea încadrata în 15 rame, în interiorul cărora se pot vedea figuri de sfinți și 12 figuri fără ramă. Partea stângă se prezintă mai bine conservată. În partea de mijloc a iconostasului se văd scene privind Nașterea Mântuitorului, Botezul și Înălțarea la
Biserica de lemn din Tilecuș () [Corola-website/Science/317993_a_319322]
-
Tălpos Iacob -Nemeșul pe atunci fiind fecior de 14-15 ani și își aducea aminte că între anii 1863-1864 a putut fi binecuvântata biserică,consemnează preotul Titu Borca în cronică citată,spunând în continuare că tot acum să ridicat și crucea răstignirea din fața bisericii,care a fost sfințită odată cu binecuvântarea bisericii,iar pe cruce făcându-se mențiunea sfințirii anul 1864-răstignire care a fost înlocuită în anul 1933 prin donația credincioșilor Ioan Feher lui Iacob și Ioan Fabian lui Dumitru,în amintirea celor
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
fost sfințită odată cu binecuvântarea bisericii,iar pe cruce făcându-se mențiunea sfințirii anul 1864-răstignire care a fost înlocuită în anul 1933 prin donația credincioșilor Ioan Feher lui Iacob și Ioan Fabian lui Dumitru,în amintirea celor 1900 de ani de la răstignirea Domnului Nostru Iisus Hristos/cronică parohiei Prilog inv.nr.264. În acest stadiu se află biserică parohiala în anul 1932,acoperită cu șindrila și fără turn. Casă parohiala veche a fost acoperită cu eternit în timpul pastorației preotului A. Baban și
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
cu spini („L-au încoronat pre Is.Hs.”), Iisus la stâlp („Când l-au legat pre Hs.”) - scena în care cel ce îl schingiuiește pe Iisus Hristos a fost înfățișat aievea unui păgân turc, îisus pe drumul Golgotei („Ducerea Crucii”), Răstignirea Domnului („Răstignirea lui Is.Hs.”), Coborârea de pe cruce („Pogorârea de pre cruce a lui Is.Hs.”) și, în final, chipul Sf.Evanghelist Matei („S.Ev.Matei”), toate învăluite în ghirlande din frunze și flori. Registrul II cuprinde, pe peretele sudic (de la
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
L-au încoronat pre Is.Hs.”), Iisus la stâlp („Când l-au legat pre Hs.”) - scena în care cel ce îl schingiuiește pe Iisus Hristos a fost înfățișat aievea unui păgân turc, îisus pe drumul Golgotei („Ducerea Crucii”), Răstignirea Domnului („Răstignirea lui Is.Hs.”), Coborârea de pe cruce („Pogorârea de pre cruce a lui Is.Hs.”) și, în final, chipul Sf.Evanghelist Matei („S.Ev.Matei”), toate învăluite în ghirlande din frunze și flori. Registrul II cuprinde, pe peretele sudic (de la est la
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
Runc constituie cea mai palpitantă dovadă a vitalității acestei arte în Munții Apuseni unde, pe mai bine de un veac, s-au întâlnit slujitorii ei din toate provinciile românești. Cea dintâi realizată, în 1859, este tâmpla, o tradițională și amplă Răstignire, cu Longhin sutașul și Mironosițele, urmată de friza apostolilor. Între uși și deasupra lor, ca pretutindeni în naos și în absidă, se remarcă bogăția de flori. În altar, temele iconografice și distribuirea lor, sunt în genere aceleași pe care le
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
care a aparținut mitropolitului Antim Critopol, și un "Tetraevanghel" din 1404-1405, împodobit cu miniaturi de către Nicodim de la Tismana. Acesta este considerat cel mai vechi manuscris miniat din Țara Românească. Ferecătura Tetraevanghelului este realizată în tehnica "au repaussé" și redă scena răstignirii Mântuitorului. În domeniul olăritului, se remarcă vasele având litere sau propoziții incizate în pasta moale (de exemplu pe o strachină smălțuită de la curtea domnească scrie „[Io]an a scris în luna martie 8 zile”), și cahlele de sobă având reprezentați
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
va crucifica. Ținându-se de cuvânt, imediat după ce a fost răscumpărat și pus în libertate, Cezar a organizat o forță navală care a reușit să prindă pirații și să cucerească fortăreața din insula acestora. Cezar a dispus omorârea piraților prin răstignire, ca avertisment dat tuturor piraților. Dar, întrucât pirații îl trataseră bine pe durata răpirii, Cezar a ordonat ca, înainte de crucificare, acestora să le fie fracturate picioarele, pentru a le reduce suferința în timpul supliciului. După întoarcerea la Roma în 73 î.Hr.
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
Ierarh Nicolae, iar în registrul interior figuri de sfinți. În naos sunt reprezentate numeroase scene din viața Mântuitorului Iisus Hristos, minunile și patimile sale. Sunt de menționat scenele din "Ducerea la judecată a lui Iisus", "Ducerea crucii", "Urcarea pe cruce", "Răstignirea" sau "Așezarea în mormânt". Biserica păstrează pe peretele sud-vestic al naosului și tabloul votiv în care logofătul Tăutu închină biserica la picioarele Mântuitorului. Logofătul este reprezentat alături de familia sa, soția sa Margareta, fiica lor Anastasia, viitoarea soție a logofătului Teodor
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
O grindă tirant leagă peretele de nord cu peretele de sud al naosului spre a consolida rezistența bolții. Biserica a fost pictată în anul 1861 de zugravul bihorean Ioan Lăpușanu. Iconostasul este împărțit în două registre orizontale: sus este zugrăvită Răstignirea, având de o parte și de alta portretele Prorocilor, în medalioane circulare. În registrul al doilea sunt cele 12 portrete ale Sfinților Apostoli, portrete delimitate de arcade pictate. În mijloc se află Iisus Hristos pe tron. Pe boltă se întâlnesc
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
se încheie în registrul II (de sus) al bolții, la nord, într-o înșiruire de la vest, la est: 1. Când l-au pironit pe Iisus Hristos cu piroane de fier; 2. Când au ridicat jidovii crucea cu Iisus Hristos; 3. Răstignirea lui Iisus Hristos; 4. Luarea de pe cruce; 5.Punerea în mormânt (Plângerea); 6. Învierea lui Iisus Hristos (după modelul iconografic apusean).
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
fie pomană lui”. Probabil înainte vreme biserica a avut și pereții pictați, numai că acea pictură s-a distrus cu timpul, rămânând la momentul dat iconostasul, pictat pe pânză maruflată, inferioară sub aspect calitativ celei de pe ușile altarului. Sub tema răstignirii sunt zugrăviți pe aceeași pânză cei 12 apostoli, în mijloc Isus învățătorul. La restaurarea bisericii s-a ținut cont să nu se abată de la forma și structura ei inițială. Odată cu terminarea lucrărilor, lucrări care au durat ani la rând, prin
Biserica de lemn din Hidișelu de Jos () [Corola-website/Science/317862_a_319191]
-
Ilie”, „Înălțarea”, serafimi și heruvimi; cupola din altar nu are pictură figurativă; la iconostas narația este mai amplă decât la alte biserici de lemn: „Hristos”, „Maria”, „Sf.Nicolae”, „Sf.Gheorghe”, proroci și apostoli, „Iisus tronând”, iar sus nelipsita scenă a „Răstignirii” lui Hristos. Pe pereții naosului se înșiră scenele legate de viața lui Iisus: „Trădarea lui Iuda”, „Sărutul lui Iuda”, „Iisus față în față cu Ana”, „Jertfa lui Avram”, „Iisus înaintea lui Caiafa”, „Iisus înaintea lui Pilat”, „Iisus în închisoare”, „Ecce
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
bihorene-„Dumnezeu-Tatăl”, „Iisus Hristos” și „Maica Domnului”. Imaginile sunt încadrate în casete rectangulare confecționate din stinghii de brad. Pe bolta absidei domină chipul lui „Iisus Hristos” înconjurat de mulțimea de stele. Iconostasul este compartimentat în mai multe registre. Sub tema „Răstignirii” se înșiră, în medalioane circulare, prorocii; urmează al treilea registru, cu portretele apostolilor înscrise în arcade. Al patrulea registru este cel al ușilor iconostasului („Bunavestire ”, „Sf. Arhidiacon Ștefan” și „Sf. Nicolae”). Pictura de la bolta naosului se continuă la pereții laterali
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
vremea împăratului Franciscus, cu cheltuiala lui Suci si Dăian, de Petru Erei. Benzi roșii și albe, trasate semicircular, delimitează friza medalioanelor cu prooroci, decorate pe motivul viței de vie cu struguri, de aceia, rămasă fragmentar (prin tăierea deschiderii semicirculare) a Răstignirii (mironosițele, Sf. Ioan, sutașul). Deasupra intrărilor, friza apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria în întregime, după modelul frizei provenită de la mănăstire, și care ne evocă realizările lui Pârvu Mutu. Ușile împărătești (uscior în frînghie
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
și a Sfântului Nicolae. În registrul al doilea prăznicarele oglindesc următoarele scene: Nașterea Maicii Domnului, Intrarea în Biserică, Buna Vestire, Nașterea lui Iisus, Tăierea împrejur, Botezul, Schimbarea la față, Intarea în Ierusalim și Învierea. În registrul următor icoanele cuprind scena Răstignirii, Iisus pe cruce și Coborârea de pe cruce, picturi elaborate într-un limbaj schematic-formal, ce amintește de cel folosit în gravurile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Stare de conservare: Această mică bijuterie, care mai păstrează încă iconostasul original, cu pictură
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
mironosițe; naos, registre de mucenici în decor de arcade, iar nașterea bolții, reprezentări din viața lui Hristos, încadrate de evangheliști, detașându-se, ca realizare artistică, Cina cea de taină. Pe timpanul de vest se desfașoară o impresionantă compoziție pe tema Răstignirii. În absida, altarului: Sfânta Treime, cete îngerești, Jertfa lui Avraam, Botezul Domnului (perete nord), și procesiunea arhiereilor. Prin lucrările de aducere a pereților în faza inițială, adică a bârnelor aparente, ar ieși la iveală, desigur, noi date, nu numai în ceea ce privește
Biserica de lemn din Copand () [Corola-website/Science/315795_a_317124]
-
-se până la boltă, icoanele mobile reducându-se la un singur rând . La Desești iconostasul este format din trei registre suprapuse, iar partea inferioară conține 4 icoane mobile, ce constituie icoanele împărătești. În partea superioară a tâmplei sunt pictate trei scene: Răstignirea, Punerea în mormânt și Învierea. Cel de-al doilea registru conține în mijloc reprezentarea lui Dumnezeu-Tatăl, iar de o parte și de alta sunt redați proorocii. În partea mediană al celui de-al treilea registru se află scena Deisis, flancată
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
al XIX-lea, pictura de la Belioara poate fi atribuită zugravului Gheorghe Șpan, autorul icoanei împărătești a lui Iisus Hristos, cumpărată de Boze Mitrea din Poșaga de Sus. Iconografia picturii, de pe tâmplă, păstrează vădit atmosfera celor tradiționale: o amplă compunere a Răstignirii, cu bogat decor arhitectonic, amintind reprezentările, respective, de la Valea Largă, Brăzești și Sărtăș; câte două medalioane cu prooroci, de o parte și de alta a deschiderii semicirculare (practicate în secolul al XIX-lea); friza apostolilor, așezați în lavițe, în veșmintele
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
de sud „s-au zugrăvit cu cheltuiala lui Moga”. În naos, pictura pereților laterali a fost acoperită cu placaj. Pe bolta semicilindrică a naosului au fost pictate scene din ciclul minunilor și patimilor lui Iisus. Iconostasul este format din reprezentarea Răstignirii, având alăturat apostolii. Cele trei uși pictate și sculptate aparțin stilistic secolului al XVIII-lea. Pe bolta semicilindrică a altarului sunt pictați zece îngeri, iar pe pereții laterali Jertfa lui Avraam și sfinți episcopi. Cele nouă icoane pe lemn aflate
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
absidă, ca și cea a tâmplei, constituie documente grăitoare ale înfloririi atinse de arta penelului în Munții Apuseni, a formării zugravilor locali, a păstrării cu consecvență a tradițiilor bizantine. Cele trei frize ale tâmplei, delimitate prin chenare, cuprind: o remarcabilă Răstignire, între tâlhari, pe o suită arhitecturală ce amintește decorul picturii de la Biserica Doamnei din București; în arcade pe colonete, Avram și Saara, Ioachim și Ana, Iacov, Rachila, în centru cu Maria Orantă, încadrată de arhanghelii Mihail și Gavril; apostolii pe
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
pe HS la arhereu; 5. Când l-au dus la Caiafa; 6. La Pilat. Pe latura de nord, de la vest la est: 7. Iisus căzând sub cruce; 8. Simion Kirineul luând crucea de la Iisus; 9. Când l-au pironit; 10. Răstignirea lui Iisus (de fapt, împungerea coastei lui Iisus cu sulița); 11. Punerea în mormânt; 12. Învierea lui Iisus (în versiunea apuseană, cu Iisus în mantie roșie, deasupra mormântului, un soldat în picioare și altul șezând). În zona mediană a bolții
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]