1,300 matches
-
spui fluturaș?” „- Fiindcă iubești fluturii și dorești să zbori ca ei.” „- Bunicule, vrei să-ți arăt cum zbor eu?” „- Da!” Clara și-a desprins brusc mânuța din strânsoare și a țîșnit înainte săltând de pe un picior pe altul. Vântul îi răvășea părul blond ca și cum ar fi luat-o pe sus, după cum păreau să spună țipetele-i ascuțite și exclamațiile: „Uite, bunicule! Uite, bunicule!” * * * Drumul pe care continuă să meargă Profesorul împreună cu Clara se pierde în zare, peste culmea dealului. Poate vor
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
aș fi putut-o face cu ușurință. PÎnă la urmă am Împlinit această comandă” - „Comandă ai spus?” - „Da; acum nu Înțelegi, e peste Înțelegerea ta. CÎnd ai intrat În casa mamei am fost fericită că ai cunoscut-o, cu toate că era răvășită de boală, că te aflai În casa În care m-am născut și am trăit pînă la moarte. Asupra ta și a mamei am Închis ochii acestei vieți. Eu te-am adus! ZÎmbi ca-n grădina publică de altădată, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
statura ei pe care, mutînd-o acum din Întîia clipă a lumii, o atribuiam artei antice și În momentul acela simții, mutat sub lumina lumii eline, adierea brizelor egee. Rămaserăm În amurgul acela fantastic pînă cînd Înserarea intră În Întuneric. Ne răvășirăm dedîndu-ne nouă Înșine În uitările ființei, căutîndu-ne ca Într-o pierdere disperată și negăsindu-ne; ea Își striga ajutorul În știutele cuvinte de dragoste, că nu auzeam În liniștea imaginatului ocean decît șoptirea ei stereotipă: „Te iubesc! Te iubesc! - un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
împinse înainte, oblic, invitând un rețiar să-l atace. Rețiarul aruncă plasa. Proculus o lăsă să cadă pe scut și-și ascunse capul în spatele acestuia. — Vezi? Făcu o mișcare, și plasa căzu. Proculus se întoarse spre Valerius. Plasa rețiarului îi răvășise părul, iar maestrul semăna cu un cocoș sălbatic gata de luptă. — Trebuie să faci în așa fel încât plasa să alunece pe partea rotunjită a scutului. Acoperișul sub care îți ascunzi capul lasă partea din spate a crestei coifului să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
la idei pe cineva. SÎnt Împrăștiați pe toate dublele atîția morți cu răni grele, cu stelare găuroaie-n piept, curg din abundență atîtea rîuri de suc de roșii, Încît plauzibilul iluziei dispare cu desăvîrșire. Singurii care-ar mai putea fi răvășiți de asemenea trucuri sînt cei răvășiți din naștere. Practic, violența filmată-n exces se autoanihilează, o tot spun degeaba, aproape ca-n Platoon, iar minima, necesara participare sau atît de dorita volatilizare din sala de obicei infectă de cinema unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe toate dublele atîția morți cu răni grele, cu stelare găuroaie-n piept, curg din abundență atîtea rîuri de suc de roșii, Încît plauzibilul iluziei dispare cu desăvîrșire. Singurii care-ar mai putea fi răvășiți de asemenea trucuri sînt cei răvășiți din naștere. Practic, violența filmată-n exces se autoanihilează, o tot spun degeaba, aproape ca-n Platoon, iar minima, necesara participare sau atît de dorita volatilizare din sala de obicei infectă de cinema unde oamenii au plăcutul obicei să miroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Fugi din brațele mele cu un suspin care mă umili, dar nu se ptă spre ușă, ci spre fereastră. Acolo, la lumina felinarului din stradă, o putui vedea. Mă cutremurai. Avea o căutătură stranie, desperată și plânsă, părul i se răvășise pe umeri, buzele și le mușcase. Mă privea ca pe un duh sau ca pe un nebun. Îmi arătă cu degetul locul unde o sărutasem, pe obraz. Nu putea vorbi, nu se putea apăra. Mă apropiai, o luai în brațe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
rămânea în continuare un mister. Ziua se scurse obișnuit, cu orele de curs dimineața, învățatul după amiaza și plimbarea pe aleile mărginite de castani ale școlii. Surpriza avea să vină în fața locuinței directorului. Fata de ieri, culegea din praf foile răvășite de vânt ale unui ziar al vremii Timpul, necăjită de rafalele care le împrăștiase până departe. Fără a vedea cine era păgubașul din cauza întunericului, prinse foile zburătoare și se-ntoarse spre fată. Surpriza-l făcu să nu spună nimic, în
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
la o provocare afectivă Schimbare de fus orar la sfârșit de toamnă, 2010. Alternanță anuală între câștig de timp (toamna) și pierderea lui (primăvara) ca să fim în rând cu lumea europeană, măcar așa... Nici un spor în adunarea și ordonarea gândurilor răvășite de scrisoarea colegei noastre, de 3 ani - 1957-1960, Ana Dumitrescu (Osadeț), la Liceul militar CâmpulungMoldovenesc. Adresată soției, tot Ana, alăturată cărților: „Călător... prin vâltoarea vremii” vol. III (Alexandru Mânăstireanu) și „Scurte medalioane” (Ion N. Oprea), ghidușa scrisoare m-a „aruncat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
aceasta. Se afla în pat, cu cearceaful strâns sub el, gol pușcă. Noptiera susținea veioza abia aprinsă, numai că lumina ei putea fi caracterizată prin celebra expresie frecție la picior de lemn. Ziuă. Soare dogoritor deasupra capului. Briza mării îi răvășește firele de păr, iar zgomotul valurilor îi gâdilă suprinzător de neplăcut auzul. Foșnete în spate. Știi cât de mult te iubesc? Când reuși să se întoarcă, văzu cu ochii holbați un cactus uriaș care întinsese brațele pentru a-l cuprinde
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
umbla de câteva zile pe străzile orașului ca un om al locurilor, cu intenția vădită de a veni în sprijinul edililor, cernând din sita înalturilor un strat subțire de zăpadă pentru a acoperi rănile pământului ars în cuptorul verii și răvășit de intemperiile toamnei. Și, ca un prim semn, iarna încărcă pomii cu bulgări de nea, mirificele fructe vestitoare ale anotimpului alb. Terminând concediul postnatal, Ina se întoarse la serviciu. Totul i se părea neschimbat, în afară de fizionomia Olgăi, pe care se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
să-și amintească cum înmuguriseră primele semne ale afecțiunii lui pentru Lili. Își aminti că atunci când Lili îi aducea mapa cu corespondență, scăpa ca din greșeală mâna ei mică peste mâna lui, încercând, chipurile, să restabilească ordinea foilor care se răvășiseră pe birou. În una din zile, trecuse în spatele scaunului, îl îmbrățișase tandru și-l sărutase pătimaș. Ce faci, Lili? o întrebase el. Ceea ce ar face orice fată care s-a îndrăgostit!, spusese ea cu un aer firesc. După ce Alex a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Apoi, În tăcere, am Început să-mi pun cărțile În valize; ea plângea mai departe În hohote. Din dragoste, m-a lăsat să iau din casă orice cărți am vrut eu. Când a sunat taximetristul la intrare, a fugit sus răvășită; am plecat fără să ne luăm rămas-bun. Mă simțeam voios precum chiriașul călătorind Între două etaje, deși cu sfâșiere mută simțeam cum se rupea În mine o etapă a existenței și Începea alta mai dură; sfânta gratuitate de care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ar fi fost la fel de obositor să mă Întorc printre ei. Doream cu toate puterile care-mi mai rămăseseră să mă salvez singură, undeva fără bărbați. M-am lăsat să cad spre fundul mării. O simfonie a luminii Începea să-mi răvășească ființa. Erau voci calde ce se rupeau din mine și plecau spre suprafață. Apoi, treptat, n-am mai auzit nimic, nu mă mai puteam mișca și simțeam că mă zbăteam să scap de apăsarea visului. Cineva a citit acest text
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
stăpînindu-și firea. ― Am să reviu peste câteva zile, tată! Sper că atunci te voi găsi singur! ― Să revii când va fi liniște, Grigoriță! răspunse bătrânul, plin de încredere. Însoți brișcă până în fața noului conac, lângă rondul în formă de inimă, răvășit de intemperiile iernii. Ieșind pe poartă, Grigore întoarse capul. Bătrânul era în același loc, ca un stâlp înfipt în pământ... În dreptul cârciumii, țăranii stăteau ca și ieri, parcă nici nu s-ar mai fi mișcat de acolo. ― Ce mai așteaptă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
patrulă îi opri în dreptul bisericii, alta la cârciumă. La conac trăsura rămase în uliță. Grigore cu Titu și Isbășescu intrară pe jos, pe poarta cea mare cu columbarul. Perechi de porumbei albi se drăgosteau gângurind melancolic. Parcul cu aleile erau răvășite, ca și când ar fi trecut cirezi de vite sălbăticite. Altfel, însă, liniștea era așa de mare, că din uliță se auzi căscatul prelung al birjarului, urmat de o scuturare de clopoței a unui cal care-și destindea osteneala. Zidurile rămase în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se ferească spre toate direcțiile din care veneau loviturile. Ei fuseseră deja instruiți pentru ce urmau să facă, pe noi totul ne-a luat pe nepregătite. Zgo motele buimăcitoare din noaptea aceea și altele asemenea, din alte nopți, ne-au răvășit cu totul. Mulți nu și-au mai revenit niciodată. Auzul era un simț care nu ne mai apăra în vreun fel, parcă nici nu ne mai aparținea, devenise, mai degrabă, un instrument de tortură în mâinile lor. Nu era de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un clopot bun are nevoie de lovituri puternice ca să sune cum trebuie? Totul depinde de felul în care le „acordați“ pe fete, sarcină la care știm cu toții că excelați. — Pușchea pe limbă-ți, Shim! Bătrâna doamnă izbucnește în râs. Împăratul răvășește plăcuțele încoace și încolo pe tava de argint, ca și cum ar fi iritat. — Arăți epuizat, fiul meu, zice Marea Împărăteasă. — Sunt, mamă. Nu conta pe mine să vin mâine, căci n-o s-o fac. — Atunci trebuie să decizi azi. Concentrează-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
chestia asta că, Înțelegi, te Îmbraci așa frumos și pari foarte preocupat de apartamentul tău și... ăă... ai parfum Helmut Lang. Prietenul meu Michael n-ar avea habar cine e Helmut Lang... Își mai arătă o dată dinții strălucitori și-mi răvăși părul așa cum se face cu copiii mici. Poate că-ți pierzi timpul cu bărbați nepotriviți. Te asigur, sunt foarte, foarte hetero. Doar că am Învățat să apreciez lucrurile de calitate. Vino, am timp să te duc acasă dacă ne grăbim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
al Pastoralei pentru Migranți și Itineranți; - Monseniorului arhiepiscop Fernando Filoni, substitut pentru afaceri generale în cadrul Secretariatului de Stat al Sfanțului Scaun; - Monseniorului arhiepiscop Dominique Mamberti, secretar pentru raporturi cu statele în cadrul Secretariatului de Stat al Sfanțului Scaun; - Monseniorului arhiepiscop Gianfranco Răvăși, președinte al Consiliului Pontifical pentru Cultura. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicata, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU București, 26 august 2008. Nr. 861. ----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202520_a_203849]
-
este în ultimă instanță fenomenul consacrat și intensificat la maximum de revoluția din 1789. "Fiecare dintre acei mari și odioși jurnaliști, Marat, Desmoulins, Duchesne, își avea publicul lui; ne-am putea gîndi că mulțimile incendiare, ucigașe, canibale, prădătoare, care au răvășit Franța acelor zile de la un capăt la altul, nu erau decît excrescențe, erupții maligne ale publicului în vinele căruia paharnici păcătoși purtați în triumf la Pantheon după moarte tot turnau zi de zi alcoolul înveninat al cuvintelor goale și violente
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lume sumbră, formată într-o epocă îndepărtată, și care iese la suprafață cînd barierele cad. Această lume a lăsat urme puternice în trupurile și în memoria noastră. O mică falie, și iat-o gata să își ia revanșa. Răstoarnă și răvășește întreaga ordine mentală și socială normală. În multe cazuri bulversarea se produce la paroxismul unei sărbători, al unei răzmerițe, al unei procesiuni religioase, al unui război ori al unei ceremonii patriotice. În toate aceste situații avem impresia cel puțin teoretic
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
grea tăcere: asta era arma lui spre a înfrunta greutățile și nedumeririle. Încercă să se apuce de lucru la ora aceea nu se mai pomenise s-o facă, cu excepția ajunului Paștelui sau Crăciunului, la lumina flăcărilor din vatră; emoțiile îl răvășeau și odată ajunse la încheieturi, mâna executa o comandă nepotrivită. Renunță, își găsi un colț în fața vetrei, mai puse o buturugă pe foc, suflă în tăciuni. Caterina nu-l scăpa din ochi. Îi adusese bucate să mănânce, dar acestea rămăseseră
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
No 1, Juillet 1953, p. 108 și urm. 4 Cf., Stanford Shaw, op. cît., p. 260-261. Experiența ultimului război l-a convins pe Selim al III-lea că numai o politică de strictă neutralitate față de conflictele militare ce continuau să răvășească Europa îi putea asigura condițiile necesare reorganizării politico-instituționale a Imperiului sau, la nivel european, a cărei reușită trebuia să-i asigure locul râvnit în sistemul politic european. Ca urmare, în următorii șase ani, după încheierea păcii de la Iași, Imperiul Otoman
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
influențau aceste decizii persecutoare. Sub domnia lui Gallienus (253-268), criza Imperiului s-a ascuțit în mod dramatic: inflația agravată ulterior, ciuma, frontierele continuu amenințate, apariția uzurpatorilor în diferite puncte ale imperiului, toate acestea sunt tot atâția factori care par să răvășească lumea romană, sporind confuzia și nesiguranța cetățenilor Imperiului. Conștient fiind de instabilitatea Imperiului (nemulțumirile și revolta pasivă a soldaților creștini și păgâni exprimată pe câmpul de luptă), care putea să derive din cauza persecuției inițiate de politica anticreștină a tatălui său
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]