2,264 matches
-
procent mai mare de proteine. In ceea ce priveste lipidele, acestea sunt în general tributare hranei consumate. Dacă hrana crapului este alcătuită în exclusivitate din plancton, aceste componente ale cărnii de crap pot atinge 3-5 procente din total (Pojoga 1977). O rație furajeră alcătuită în procent mare din porumb, duce la creșterea lipidelor până la 5-6 procente într-o singură lună de furajare. De aceea se recomandă rații furajere echilibrate, adaptate la vârsta și condițiile de densitate și regim hidric. Totuși, se remarcă
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
aceste componente ale cărnii de crap pot atinge 3-5 procente din total (Pojoga 1977). O rație furajeră alcătuită în procent mare din porumb, duce la creșterea lipidelor până la 5-6 procente într-o singură lună de furajare. De aceea se recomandă rații furajere echilibrate, adaptate la vârsta și condițiile de densitate și regim hidric. Totuși, se remarcă unele modificari în raport cu vârsta, constând în scăderea conținutului de apă și creșterea procentelor proteinelor și lipidelor. Aceste modificări sunt datorate și evoluției gonadelor, care la
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
să cheme să-l ajute în munca sa pe un om mai înțelept și mai priceput în această direcție decît el, pentru a da atenienilor o constituție cît mai bună. Adică în nordul Istrului era o civilizație care stîrnea admi- rația grecilor și din care s-au înfruptat pe săturate, dar cînd i-a pălit lauda de sine și unicitatea neamului lor, s-au apucat să scrie despre baștina strămoșilor noștri că era un ținut de sălbatici sau chiar nelocuit! Lucian
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
li se da ostașilor câte 50 grame de țuică. Zicea bunicul: „într-o toamnă căpitanul companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost de țuică din rația ostașilor. Din această cauză, cel ce distribuia ț uica dimineața, nu le mai da ostașilor rația obișnuită, ci-i așeza în rând și avea într-o mână o cană cu țuică iar degetul arătător de la cealaltă mână îl îmuia în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost de țuică din rația ostașilor. Din această cauză, cel ce distribuia ț uica dimineața, nu le mai da ostașilor rația obișnuită, ci-i așeza în rând și avea într-o mână o cană cu țuică iar degetul arătător de la cealaltă mână îl îmuia în țuică și ungea/uda mustața fiecărui ostaș și așa plecau la câmpul de instrucție. Câteva zile
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
școli în limba maternă, dacă avuțiile acestor țări au fost duse în altă parte și au hrănit alte popoare, dacă nu s-au acordat drepturi popoarelor înglobate cu forța în Uniunea Sovietică, se face dovada că tocmai învinuitorii sunt adevă rații vinovați de asuprirea altor neamuri. Dacă și astăzi se fac greutăți unor popoare de către alte popare, dacă nu se recunoaște independența Țărilor Baltice, a Bucovinei și a Basarabiei, dacă se fac greutăți introducerii limbii române și a alfabetului latin în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu o scobitoare sau o sticluță, imediat: „Cum te cheamă?”. Te nota și te trezeai că te duce la subsol sau În camera unde era... „neagra”. „Neagra” n-avea ferestre și te ținea cu regim alimentar deosebit, că Îți reducea rația la jumătate, Îți dădea apă caldă, fără pat... murdărie pe jos de ani de zile... Eu am fost un tip care am fost mai prevăzător, m-am mai ferit, dar erau unii care erau imprudenți și au avut mai mult
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să fii numai cu cătușe, numai cu lanțuri sau și cu lanțuri, și cu cătușe. La izolare primeai două zile la rând, de două ori pe zi, câte o cană de apă caldă cu sare... și a treia zi primeai rația de deținut. Deci, din șapte zile, aveai patru zile când nu beai decât apă. Asta era hrana... Cum erau celulele la Gherla? Erau două tipuri de celule. Gherla avea două celulare: Zarca, era vorba de cetatea veche, care era mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o cameră de infirmerie, erau cu TBC, cu... și Îmi făcusem prieteni prin..., vorbind cu ei, fără să-i văd vreodată. Cum erau relațiile cu ceilalți deținuți? Aveam prieteni la infirmerie care m-ajutau, atunci când eram la izolare, și din rațiile lor tăiau câte o bucățică, cât cubul de zahăr de mică, o puneau pe calorifer de se usca, făceau un săculeț de pâine; mai aranjau cu doctorul de un medicament, o aspirină, nu știu ce, și când veneam de la izolare luam legătura
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
timp noi n-aveam dreptul la pachete de-acasă. Știți? Atuncea s-o schimbat conducerea, doamna aceea locotenent-major o fost Înlocuită c-un maior care-o venit cu niște idei de represiune asupra noastră. Și, ce credeți, ne-o Înlocuit rația de pâine cu mămăligă. Deci nu mai primeam pâine aproape deloc, numai mămăligă. Și știți cum Îi mămăliga, că nu-ți ține așa de foame... Dar totuși, așa cum o fost mămăliga, o luam cu noi În atelier și o mâncam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În atelier și o mâncam. În ce consta mâncarea Într-o zi la Mislea? Dimineața primeam un fel de mălai, fiert, dar așa subțire, deci nu mămăligă... Nu știu dac-ați auzit vreodată... Și cu-n pic de zahăr... Deci rația de zahăr ți-o punea În aia. No, și aceea o mâncai dimineața. Atâta bunătate avea că era caldă, te Încălzea un pic. Știți? Intram În atelier și până la 12 lucram, și de multe ori nici nu puteam munci, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bătrâne... la 32-33 de ani. Și așa am putut sta cele șapte zile câte ne-o dat. Și În cele șapte zile n-am mâncat numa’ o dată mâncare caldă. Da’ fetele de sus, săracele, ne-o așteptat și-or reținut rația lor de marmeladă care ne-o dădeau dimineața, cât un cub de zahăr... Și le-o reținut pe toate, și cele o sută de grame de pâine care o primeau dimineața... Că În rest era doar mămăligă. Și săracele n-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu vroiau să intre În colectivizare și care mârâiau... La un moment dat, la Jilava, eram câțiva tineri În celula aia, și a murit un bătrân, moș Ion, și noi, pentru că era semiîntuneric, nu l-am declarat, ca să-i luăm rația de mâncare când venea la număr... L-am luat În poziție și Îl țineam de mână pe mort, ca să iasă la număr, să aducă mâncarea și pentru el. Și-am mâncat noi mâncarea lui... Și ne-a pârât un ungur
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bătut de l-a nenorocit: „Cum să te bată pe tine ăla mic, bă?”. (râde - n.n.) Și pe mine că de ce m-am băgat Între ei... „Trebuia să-i lași...” Și am luat tot 25 de bastoane, că aia era rația, pe saltea... În Jilava Însă am stat mai puțin, doar șase luni... Din ’61 din vară până-n ’62 În primăvară... Atunci ne-a-mbarcat Într-un vagon de tren și ne-a coborât În Galați, unde am stat o zi și-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu mâna, că n-aveai hârleț sau sapă, și restul tot făceai cu mâna... smulgeai de-acolo ca să se facă canale, că dădea apă, irigații... A fost foarte greu... Și nu aveam pachet, țigară, pâine... Nu aveam nimic, nimic, numa’ rația... și nici n-a știut nimenea În doi ani și ceva de zile de noi, n-a știut unde suntem, cum suntem. Acolo au fost și deținuți de drept comun, și ne culcau pe burtă cu ăștia, da’ nu puteai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Versul corect: „Ești bellă, Serafita, bellissimă-ntre zeie“, face parte din poezia Serafita publicată de Heliade în 1872 în volumul Serafita și Odă românilor, poezie care începea astfel: „Ești dulce ca viața, și viața fără tine / Nu are nici valoare, nici rație d-a fi“. Albina di Rhona „fostă primă subretă a unui teatru englez“ venise în turneu în România de mai multe ori, începând din 1862 („Elle joue, mime, chante et danse tout à la fois“ - scria Ordinea, nr. 57/1866
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cafeneaua nu servea alcool. Era „un jour sans”, cum se vorbea pe acolo. Era timpul restricțiunilor alimentare cu 150 grame de pâine pe zi. Ieșind din cafenea, eu invit pe cei doi la mine. Aveam câțiva litri de vin din rația, care se dădea atunci de 4 litri pe lună. 170 „Întâlnire cu Eugen Ionescu”, la Montpellier, În 1943. 171 Avocat, soția ziaristului Dumitru Brădățan din Suceava. 172 L-am introdus pe profesor la d-na Brădățan, cu rugămintea de a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
total greșită, deoarece pretindea animalelor din boxe să aibă atitudine umană: să stea cu gamela în mână, la coadă, lucru care s-a agravat și mai mult după introducerea Decretului nr. 76 din 1974, care a diminuat și mai mult rația animalelor. Boxele de îngrășare erau concepute pentru 36-40 de viței, dar frontul de furajare, recte, ieslea, permitea accesul simultan a numai 10-14 animale. Când trecea remorca tehnologică care distribuia furajele, animalele înfometate se năpusteau și, după un timp de busculadă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și a rămas dator statului pe viață. Când am venit eu, era director un veterinar incapabil, care nu călca prin grajduri pentru că îi mirosea prea rău. Pentru a primi prima de la indicatorul economii pe furaje, a redus și mai mult rația, și așa diminuată prin Decretul 76, și astfel minusul de greutate vie a crescut. Chiar de la începutul stagiului, Direcția Generală Agricolă Bacău a început să facă presiuni asupra mea să iau în primire ferma a II-a de îngrășare, dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pune la pachet parizer, dar mie nu-mi place, căci nu are pic de gust și mai bine îl arunc. Mie îmi place pâinea cu unt și gem, dar mama spune că nu are de unde să-mi dea unt, căci rația de unt ce o primesc pentru o lună de zile nu-mi ajunge decât pentru două-trei zile. Mama ne făcea prăjituri așa de bune, mai ales cu gem de caise. Acum nu mai face, căci nu are zahăr. Și bunica
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru două-trei zile. Mama ne făcea prăjituri așa de bune, mai ales cu gem de caise. Acum nu mai face, căci nu are zahăr. Și bunica ne făcea dulceață de nuci, dar acum nici dânsa nu ne mai face, căci rația de zahăr ce o primește de abia îi ajunge pentru ceai. M-am săturat și de carnea de pui, căci puii ce-i cumpără bunica când stă la coadă sunt tare jigăriți. Mi-e dor de o friptură din carne
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și astfel CAER-ul să ne mai dea ceva. Nu toată lumea știe că rușii ne-au dat țiței, dar că noi l-am revândut la prețuri mai mari altora, ceea ce a produs nu numai nemulțumire la Moscova, dar și tăierea rației și ridicarea prețurilor la nivelul celor de pe piața mondială. Și, colac peste pupăză, au reînceput arestările în rândul celor care spun și ascultă colportând bancuri politice. La procese nu s-a ajuns, dar se bate în toată legea, la adăpostul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lucru în țară, unde sunteți primit cu cântece și dansuri, de parcă ar fi sărbătoare națională și despre situația internațională. Aș vrea ca măcar o dată să citesc că vă preocupă soarta poporului român, să nu mai primim zahărul și uleiul cu rația și toate celelalte neajunsuri pe care le îndurăm. De fapt, mai citim și de abuzurile făcute de cutare director sau cât s-a furat de la avutul obștesc. Tovarășii aceștia care fură ca în codru parcă sunt membri de partid! Educați
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
audă și dânsul. A doua problemă la noi în țară este cea alimentară, se știe. Cu alimentația stăm cel mai rău dintre toate țările socialiste, mai ales cu carnea și făina nici să nu mai discutăm, fiindcă s-a tăiat rația definitiv. Cu noi este o mare problemă, mai ales când ieșim din țară la Moldovița Veche, unde nu poți lua nimic. După 40 de ani de socialism am ajuns din nou la tichet. În primăvara anului curent, la Turnu Severin
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu-i pot îngriji să fie internați în condiții decente, evitându-se situații penibile ca cele actuale: supraaglomerarea camerelor cu 3-20 de pacienți, fiecare suferind de altă manifestare a senectuții, amestecarea sexelor pe același palier cu toalete comune, acordarea unor rații alimentare corespunzătoare, deoarece pacienții azilelor de astăzi suferă de foame cronică. De asemenea, pentru persoanele în vârstă, invalide, care nu au loc în azile sau care se mai pot îngriji singure, în perimetrul locuinței, dar nu se pot deplasa la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]