KorAP: Find »[drukola/base=raționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...118 >

2,941 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

și practica: este o abordare de reflecție, interpretare, cercetare, dezvoltare a condițiilor de eficiență, o apropiere de precizarea și antrenarea unei strategii, în care sunt antrenați actorii situației, contextului, pentru cele două prin raportare la specificul contextului. ► Praxisul reflectă intervenția raționalității și mai ales cercetarea-acțiune, pentru că sesizează problemele acțiunii și ale practicii, formulează ipoteze, cere documentare, oferă alternative, efectuează experimente, provoacă reflecții asupra acțiunilor și a practicii, în complexitatea lor. ► Educatorul, ca cercetător și practician reflexiv, înainte, în și după intervenția

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
creeze oportunități prin situații reale, contexte variate, pentru orice educat (Whity, 2004, pp. 2-6; Stanley, 2008) pentru a învăța constructivist, a-i stimula progresul, interesele și experiențele, pentru a-i forma capacități (de comunicare, colaborare, cunoaștere interși transdisciplinară, independență, diferențiere, raționalitate, înțelegere, reflecție critică, responsabilitate, apreciere umanistă), pentru a-i stimula dezvoltarea spirituală, morală sau fizică, ca și dezvoltarea socială și culturală prioritar europeană, pentru a-și continua achizițiile științifice, estetice, tehnologice, sociale, pentru a rezolva probleme tot mai complexe, pentru

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
sa postmodernă aduce un plus de semnificații și se referă la: găsirea oportunităților favorabile în clasă pentru aplicarea curriculumului dat, promovarea cunoașterii ca proces al valorilor dominante, stabilirea a cum influențează practicile politice și economice obținerea de performanțe, bazarea pe raționalitate, sprijinirea identității, scopurilor și particularităților umane ale educaților, depășirea marginalizării diferitelor grupuri socio-culturale, situarea formării în multiculturalismul prezent din contextele locale. Spiritul postmodern își pune amprenta și pe critica realității inadaptate, pe utilizarea practicii pentru adaptări eficiente, pe sprijinirea libertății

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
specifice. Desigur că această viziune a fost modernizată progresiv ca metodologie doar, păstrând același rol al conținutului, al planului, al sistemului, al experienței de învățare, al includerii subiectelor clasice și esențiale ale sarcinilor de învățat. Iar educatorul încă oferă transmiterea, raționalitatea cunoașterii lui, bazat pe idei, fapte, exemple însușite și evaluate standardizat, cu autoritate, acordă o minimă atenție pentru înțelegere, interpretare, exersare proprie a educaților, insistând pe abordarea tehnologică a curriculumului (elemente, relații, proceduri, aplicații, standarde, credite). Elementele acestei concepții tradiționaliste

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
înainte de a evidenția și alte elemente ale noii (macro) paradigme, ale priorității ei (Simons, var der Linden și Duffy, 2000, pp. 1-15): ► Schimbările de bază în paradigma învățării aduc în prim plan alte caracteristici esențiale ale ei (durabilitate, flexibilitate, funcționalitate, raționalitate, puterea de generalizare, orientarea spre aplicații), care să pună în valoare și particularități actuale ale educaților (diferențiere, plasarea în contexte reale) și să genereze alte noi modele de instruire. Se pare că două probleme metodologice se ridică: cum să utilizeze

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
pluralității, oferirea de modele cognitiviste și constructiviste, organizarea axată pe situații pedagogice. • Predarea este un set de acțiuni generate succesiv, una din alta, pe pași programați. • Învățământul prevede achiziția de cunoștințe, dezvoltarea de automatisme, memorizarea, dominarea logicii egalității și a raționalității, organizarea pilotată de expunerea de cunoștințe. Concepția asupra învățării • Orientarea este către procese, deși scopurile sunt importante. Procesele de realizare ale lor sunt cele semnificative. • Învățarea școlară este fondată pe viața reală, pe învățarea continuă, pe învățarea profundă (cele 3

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
prin management, către anumite finalități privind dezvoltarea complexă și în mod progresiv, după anumite principii ale personalității individului, atunci și autoeducația se poate concepe și realiza după aceiași parametri. Dar locul și rolul educatorului este preluat progresiv (în conștientizare, în raționalitate, în sistematizare, în conducere, în corelare cu alți factori, în urmărirea efectelor pentru autoreglare, în inițierea de noi direcții în raport cu autocunoașterea științifică ș.a.), de către individul însuși. Sintetizând preocupări în a aborda relația educație-autoeducație (Barna, 1995; Comănescu, 1996), putem evidenția note

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
unitate de învățare, ca sistem (capitol, precizat în programa curriculară), lecțiile se definesc clasic după sarcinile dominante (pe categorii de obiective) ale activităților în parte, având o anume structurare internă specifică, care variază, în concepere și realizare, după competența, experiența, raționalitatea, creativitatea educatorului. Flexibilitatea metodologică mai poate fi dată și de: • înțelegerea trecerii de la activitatea centrată pe educator (predare) la cea centrată pe educat (învățare), • recurgerea la construirea de situații (secvențe) rezolvate prin alternare procedurală, • aducerea în prim plan a obiectivelor

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
2004) propun și studiul teoretic și practic al corelării cu alte metaparadigme filosofice și ale științei educației: modernismul, teoria critică, pragmatismul, postmodernismul, ca surse pentru diferite abordări și rațiuni particulare, practice ale proiectării educaționale: ► Astfel, ideea anterioară a modernismului, a raționalității în rezolvarea problemelor este asociată cu paradigma (microparadigma) instrumentală (planificarea, proiectarea pe obiective). Ea arată că toată planificarea clasică este făcută pentru a găsi instrumentul adecvat care să descifreze rațional procesele, modul de realizare a obiectivelor curriculare, că toate planurile-instrument

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
este asociată cu paradigma (microparadigma) instrumentală (planificarea, proiectarea pe obiective). Ea arată că toată planificarea clasică este făcută pentru a găsi instrumentul adecvat care să descifreze rațional procesele, modul de realizare a obiectivelor curriculare, că toate planurile-instrument se bazează pe raționalitatea funcțională, pe caracterul tehnic, procedural al designului inițial. Toate acțiunile, situațiile prevăzute sunt ca instrumente în realizarea practică a activității, sistematică, măsurată, monitorizată, în raport cu obiectivele, iar planul rezultat este tot un instrument pentru educator. Sau procesul anticipării și al negocierii

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
percepere a acțiunilor, a opiniilor, a negocierilor, a consensului, a dialogului ca procese pentru a lua decizii, modul de stabilire a unei platforme comune a ideilor în viitoarea desfășurare a activității, în acceptarea strategiilor, a categoriilor de interrelații, ținând de raționalitatea critică ► În același sens al eficientizării, dacă se asociază și cu paradigma critică, în găsirea consensului, ar rezulta microparadigma pragmatică (interactivitatea și repetiția impun revizuirea, în găsirea soluțiilor practice, folosind sursele teoretice). Aici designul inițial ar deveni un proces pragmatic

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
același sens al eficientizării, dacă se asociază și cu paradigma critică, în găsirea consensului, ar rezulta microparadigma pragmatică (interactivitatea și repetiția impun revizuirea, în găsirea soluțiilor practice, folosind sursele teoretice). Aici designul inițial ar deveni un proces pragmatic, bazat pe raționalitatea necesară practicienilor, ar oferi prototipuri sau versiuni pentru aceștia, ca ei să înțeleagă esența și metodologia designului, i-ar ajuta să ia decizii în adaptarea lor efectivă la contextul concret, să găsească ceea ce este util în conceperea și realizarea designului

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
progresiv artizanatul), care unifică expertiza științifică cu experiența, crearea de produse-construct (proiecte) bazate pe promovarea expertului, cu critica procesului, cu imaginația educatorului, dând soluții creative la situații specifice. Atunci, proiectarea ca artă, este proces și produs bazate pe creație, arată raționalitatea artistică, frumusețea, eleganța, originalitatea soluțiilor, situațiilor, procedurilor. În concluziile lor, autorii (Visscher-Voerman și Gustafson, 2004) propun și comentează încă, în baza analizelor comparative făcute pe modelul structural de interpretare ADDIE și care pot fi limitele și oportunitățile raportării la aceste

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
fi limitele și oportunitățile raportării la aceste microparadigme rezultate. Ele arată diferențele fundamentale între aceste moduri de perfecționare ale designului ca proiectare flexibilă acum, ca și completarea lor reciprocă, eficiența lor depinzând de modul de percepere și de experiența, de raționalitatea și de reflecția fiecărui educator. Sau pot arăta diversitatea și dinamica interacțiunii proceselor în proiectarea flexibilă, aspectele sociale care intervin în acțiunea practică, pentru că fiecare microparadigmă abordată are alt mod de aplicare în fazele proiectării, așa cum rezultă și din următoarea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
unde se produc consensuri, scenarii, modele, scheme, atitudini, comportamente-norme, până la paradigme. Iar cultura acestei evaluări permite reflecția, autocontrolul, echilibrul, distanțarea, autochestionarea asupra procedurilor, formându-se astfel priza de conștiință a evaluatorului, pentru o evaluare bună sau rea. Ceea ce înseamnă că raționalitatea în evaluare nu este egală doar cu conceptualizarea ei, ci și cu celelalte elemente ale procesului, ca instrument de eficientizare. Din sesizarea esenței și a sensurilor actuale ale evaluării, rezultă că poate fi verificat, analizat, apreciat orice aspect intern sau

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
micro)paradigmă este mai eficientă, mai actuală, mai eficace pedagogic, fiind aici trecerea de la interpretarea mecanicistă (bazată pe acțiune, pragmatism, produse, sensuri, comunicare, idei, fenomene, abordare cantitativă cu modele metrice de certificare, selecție), la cea holistică (bazată pe analize, argumentare, raționalitate, ipoteze, cunoaștere științifică, simboluri, interpretare, abordare calitativă formativă, transdisciplinară, reglatoare). 7.3. Evaluarea formativ-constructivistă: noi semnificații Evaluarea poate fi abordată din mai multe perspective-paradigme, între care cea formativă rămâne actuală și tot mai mult valorificată, dar prin corelare cu alte

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
științifică rămâne domeniul major în societatea de azi bazată pe cunoaștere, pentru evaluarea nivelului de înțelegere a evoluției științei și tehnologiei cu rol tot mai important, afirmarea de interese și motivații, atitudini, competențe, distingerea între argumentarea științifică de cea simplă (raționalitate, formulare de opinii argumentate, confruntare de idei și teorii, afirmarea creativității, organizarea unui demers științific, formularea de reflecții critice, valoarea intrinsecă și extrinsecă a cunoștințelor științifice, aptitudini de cercetare științifică, realizarea de explicații științifice). Patru aspecte ale culturii științifice sunt

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de programe clare, prin spontaneitate, pe bază de improvizație, prin acumulare de rutină, fără perspectivă, fără criterii precise de evaluare, pe baza bunelor intenții, prin îndeplinirea normativelor date ierarhic. Dimpotrivă, în sinteză, conducerea științifică managerială și leadershipul se bazează pe: • raționalitate, afirmarea și a creativității în adaptarea la situații concrete, • obiectivitate în concepere și aplicare, • participare activă în comunicare și colaborare, • utilizare a sistemului informațional, • coordonare și îndrumare, • cunoaștere și dirijare a resurselor sau a proceselor, • conturare și respectare a unui

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
realiza tocmai calitativ conducerea operativă, prin valorificarea resursei umane, a relațiilor sociale de grup, nu fără a neglija însă ținuta științifică, profesionalismul managerial. Acesta pune accent pe rolurile liderilor în conceperea și realizarea de procese, situații, în activarea resurselor, în raționalitatea și umanizarea deciziilor, în motivare, în antrenarea sistemului informațional și de comunicare, în aducerea în prim plan a succesului și a performanței, prin coordonare și stimulare, prin valorificarea climatului, printr-o viziune umană și de perspectivă asupra funcțiilor conducerii, a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
rezultând abordări pentru manierele de utilizare (apud Doyle și Smith, 2002): ► Modelul rolului trăsăturilor liderului în obținerea succesului în diferite acțiuni: vitalitate, competențe în realizarea sarcinilor, capacitatea de înțelegere, de a motiva grupul, curaj în depășirea riscurilor, capacitatea decizională, autocunoaștere, raționalitate, flexibilitate. ► Modelul behaviorist, comportamentalist care evidențiază ca stiluri: concentrat pe obiective și sarcini, concentrat pe grup, autoritar, directiv sau participativ. ► Modelul situațional (al contingenței) subliniază rolul interrelațiilor, al structurării sarcinilor, al raportării la puterea exercitată. ► Modelul liderului transformațional și tranzacțional

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
să conștientizeze, să analizeze și să echilibreze aceste categorii de așteptări, să armonizeze cerințele normative ale școlii cu cele pedagogice ale realizării concrete, efective a procesului educațional în clasă. Divergențele semnalate rămân, dar conștientizarea acum a nevoii de creștere a raționalității activității sale, prin rolurile manageriale clasice și moderne explicite, creează noi așteptări, din partea sa chiar. Mai ales că educații înșiși le generează: de a fi conduși mai eficient, organizat, coordonat, de a fi antrenați în situații, de a relaționa altfel

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
pentru a-și construi propriul model de acțiune, de metode, referințe, proceduri, încât teoria științifică pare a fi ruptă de realitatea efectivă. Desigur că cele două concepții nu pot fi exclusiviste, fiind în realitate un tandem: știința dă mijloace pentru raționalitate, eficiență, soluții-model, prescripții, dar și practicianul se poate angaja în teoretizare, formulând ipoteze, verificări prin experiențe organizate explicit, proiecte de modificare, verificare și apoi modelizare a situației reale. Mai mult, modelul practicianului reflectă dinamica și contextul acțiunii prezente de formare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578

alta. Logica sa internă nu se supune mereu acelorași reguli. Această divergență este, dealtfel, motivul principal de neînțelegere între civilizații, fiecare interpretând lumea în propriii săi termeni. La prima vedere, cuvântul "sistem" sugerează faptul că valorile adoptate de actori au raționalitatea lor și că această raționalitate poate fi descoperită. Tocmai am vorbit despre o logică internă. O examinare mai atentă dezvăluie totuși că valorile nu sunt neapărat clare și că ele nu pot fi exprimate cu ușurință. Un sistem nu este

Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
se supune mereu acelorași reguli. Această divergență este, dealtfel, motivul principal de neînțelegere între civilizații, fiecare interpretând lumea în propriii săi termeni. La prima vedere, cuvântul "sistem" sugerează faptul că valorile adoptate de actori au raționalitatea lor și că această raționalitate poate fi descoperită. Tocmai am vorbit despre o logică internă. O examinare mai atentă dezvăluie totuși că valorile nu sunt neapărat clare și că ele nu pot fi exprimate cu ușurință. Un sistem nu este neapărat transparent. De multe ori

Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
grup, ale aceleiași societăți pot conține elemente contradictorii. Astfel, preponderența individului, general răspândită, nu predomină în domeniul economic. Acesta, condus de logica profitului și a performanței, tinde să reducă individul la un factor de producție înlocuibil și "concediabil" dacă imperativele raționalității o cer. Atunci când sunt resimțite, contradicțiile creează tensiuni și devin surse de schimbare. A.2. Împlinirea personală Individualismul duce la căutarea împlinirii personale, a armoniei intime, la dorința de a se simți bine în propria piele. Această aspirație este conținută

Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]