3,196 matches
-
trei intrară. Cohen Închise ușa și arătă spre un mic sicriu aurit. — Răposatul meu moștenitor canin, Mickey Cohen jr. Distrageți-mă de la adevărata mea durere, nenorociți de polițai goimi. Slujba se ține azi la Moun Sinai. L-am mituit pe rabin să-i facă iubitului meu o Înmormîntare ca de om. Netrebnicii ăia de la pompe funebre cred că Îngroapă un pitic. Vorbiți-mi. Exley vorbi: — Am venit să-ți spunem cine ți-a omorît oamenii cu francizele. — Ce „oameni cu francizele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
După ce mâncam o luam "razna", pe aleile cu iarbă moale și deasă străjuite de castani și tei uriași . Nu ne era frică să cutreierăm aleile, parcă nesfârșite, tăcute, răcoroase, încărcate de mister. Rămâneam rupți de lume, ascultând din gura bătrânului rabin, despre drama neasemuită a familiei lui. Ne așezam ore întregi, muți în fața mausoleului, unde zac îngropate, zeci de kg. de săpun...atât cât mai rămăsese din unii evrei deportați la Auschwitz. Glasul tărăgănat, cu accent semit, depăna scene ca dintr-
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
og], I, 30) Nicetas din Chonae mărginește Megale Vlachia la inelul de munți și la țara de coline care se rădică deasupra șesului, iar șesul central, locuit de fricoșii și nerăzboinicii greco-slavi, îi place să-l numească. Tesalia. Dar oare rabinul Beniamin nu spune lămurit cumcă vlahii locuiesc la munți și se coboară în regiunea grecilor pentru a-i prăda? În sprintenie, călătorul acela îi compară cu căprioarele, curajul lor războinic e neînfrînat, și nici un rege n-a fost în stare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a-i prăda? În sprintenie, călătorul acela îi compară cu căprioarele, curajul lor războinic e neînfrînat, și nici un rege n-a fost în stare de a-i domoli. Omul din Tudela pricepuse bine impresiele veacului său, căci, curând după călătoria rabinului Beniamin (1186), toți românii din lanțul de munți al Pindului, până sus în văile Balcanilor, se ridicară. sub conducătorii lor Petru și Asan contra domniei apăsătoare, neoneste și tâlhărești a Curții bizantine, fondară un regat cu capitala Tîinova pe clina
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
veți face însă, căci români sînteți, și prin minuni a trăit 18 secole colonia lui Traian". Noi, din contră, știm că numai prin minuni n-am trăit, și tocmai de când începurăm a face la minuni și a avea proroci și rabini liberali ne merge cumplit de rău. "Iubitoare, inteligentă etc. e nația romînă". Am întreba din nou ce vrea să zică d. C. A. Rosetti prin această vorbă care, dezlipită de un compliment necesar, are în limba românească un înțeles prost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
duplicitate e misiunea d-lui G. A. Rosetti. A fost ales de preferință pentru misiunea aceasta în vederea antecedentelor sale în favoarea izraeliților: emanciparea evreilor spanioli, pronunțată de guvernul provizor din 1848; Introducerea d-lui Cremieux în Constituanta de la 1866; titlul de rabin dobândit în acea vreme. Ei bine, În ajunul plecării sale, d. C. A. Rosetti publică în "Romînul" un articol de fond în care declară că între izraeliți nu se găsește nici o categorie cari ar fi devenit români de fapt, spre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și dispozițiilor polițienești (paragraful 36 al edictului). Chiar în timpul bâlciurilor însemnate de la Koenigsberg, Breslau și Francfurt, evreii străini nu erau autorizați a se afla decât cu autorizația autorității (paragraful 38 al edictului). Evreii străini nu pot fi admiși nici ca rabini, nici spre a îndeplini o funcțiune la sinagogă, nici ca meseriași, calfe, ucenici sau servitori (paragraful 34 al edictului). Evreii pământeni cari contravin la această dispoziție se pedepsesc cu amendă de 300 taleri (1125 lei noi) sau, în caz de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fără a obține patenta de naturalizare, ce se dă, în urma încuviințării ministrului de interne, de autoritățile polițienești; că fără acea autorizație a ministrului de interne evreii străini nu pot fi admiși, sub pedeapsă de închisoare sau de amendă, a fi rabini san oficianți la o sinagogă, calfe, ucenici; că ei nu pot intra și călători decât pentru a face comerț licit conf[orm] dispozițiilor polițienești ce s-au dat succesiv în această privință, fiind totodată obligați cu toții a avea pașaport. Astfel
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cumpărarea de case în orașe, și că tot acei evrei pământeni aveau - nu dreptul de a intra încorporațiile breselelor orășenești, de la care erau și rămâneau excluși - ci aveau ei înșii una singură corporație a lor proprie și drept staroste pe rabin, tot așa precum străinii formau asemenea o corporație, ca și aceea a ciubotarilor sau tălpălarilor; având staroste pe... consul. Sub această formă hibridă de corporație orășenească s-au introdus, după Tractatul de la Passarovitz, consulatele la noi și de acolo s-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la obiceiuri. Atunci va răsări aurora unei nouă lumi, întîi sub formă de ghilotină, în urmă sub formă de cnut, care va pune capac de-a pururea comediei liberalo-patriotice. Fie dar. Primim lupta propovăduită de d. C. A. Rosetti, marele rabin al roșilor și al belferilor, și vom sta ca Plevna în fața negrei mulțimi a invaziei rusești pentru a mântui onoarea numelui românesc. [22 septembrie 1878 ] TEATRUL ROMÎNESC. DESCHIDEREA STAGIUNII 1878 - 79 Dumineca trecută, 1 octombre, Asociația dramatică și-a deschis
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mituire. Circulara trebuie înțeleasă în mod invers și e un învățămînt clasic, de care tocmai cată să țină seamă Chirițopolii și Simuleștii în înțelesul lui ironic. Numai de asemenea oameni să se servească, de vreme ce mucenicul e director al ministerului și rabinul ministru. Ceea ce e ciudat în acest proiect e că se admite ca cei recomandați să aibă titluri academice, bacalaureat sau... și patru clase primare chiar. Dar în caz de-a avea, ca celebrul Costinescu, numai patru clase primare, le trebuie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dădeau ei. Și astfel oameni buni nevinovați sunt pecetluiți ca aderenți ai guvernului. Oamenii protestează, aleargă la toate ziarele spre a-și retrage iscălitura, declarând c-au fost amăgiți, dar nu le ajută nimic. Suplica s-a espedat deja marelui rabin C. A. Rosetti, care le și mulțumește ca unor "oameni rămași de la 1848" și veterani în lupta pentru buget. Degeaba lumea se zvârcolește, arătând că la 1848 nici nu era născută, că, de când e, n-a avut a face nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e neapărat Eldorado al tuturor scursăturilor. La noi lucrul merge atât de departe încît chiar dreptul de grațiare, pe care constituția 'l dă regelui, a devenit un monopol jidovesc. Evreii cari au bătut pe preuteasa română pentru că privea la îngroparea rabinului șorr au fost grațiați. Îndată ce un evreu ar fi condamnat pentru escrocherie, pentru faliment fraudulos, pentru crime ori delicte specific evreiești, se țin lanț stăruințele până împrejurul regelui, de unde vine neapărat... grațiarea. Românul, de va fi furat o găină, șade
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dar e nevoie de-o autorizare specială când un evreu pământean se însoară c-o evreică străină. 19. Prin căsătoria c-o evreică pământeană evreul străin nu cîstigă dreptul de-a se așeza în statele noastre. 30. În nici un caz rabinii și mai marii evreilor nu-și pot aroga vro jurisdicțiune sau dirigerea de moșteniri pupilare. 31. Evreilor străini nu le e permis a se așeza în statele noastre până ce nu vor fi câștigat dreptul de împămîntenire prusian. 32. La câștigarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dreptul de împămîntenire prusian. 32. La câștigarea drepului de pămîntenie nu pot ajunge decât după propunerea guvernământului provinciei în care vor să se așeze și cu, aprobarea ministerului nostru din lăuntru. 34. Evrei străini nu pot fi primiți nici ca rabini, nici ca servitori bisericești, nici ca calfe și ucenici, nici ca servitori în casă. 35. Acei evrei pământeni cari vor lucra contra dispozițiunii - lui 34 de mai sus se vor pedepsi cu 300 taleri amendă sau, în caz de neavere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a evreilor în țările apusene și răsăritene, nu poate fi obligată a suporta economic și social urmările acelui rău tratament. La noi n-au fost persecuțiuni religioase. Sub domniile vechi naționale puținii evrei formau o breaslă al cărei staroste era rabinul. Breasla aceasta avea dreptul public al oricării alte bresle și, prin caracterul chiar al instituției, membrii comunității economice nu se că puteau înmulți peste trebuințele reale. Așa ar fi trebuit să rămâie totdauna. În organizarea veche nu încăpeau paraziți. În lipsa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
monopolizîndu-le în mînile lor. Iată rele în contra cărora poporul nostru nu era deloc pregătit, pe cari nici nu le înțelegea, nici le putea înțelege. Solidari între ei, înțelegîndu-se și contractând într-o limbă neînțeleasă pentru poporul nostru, judecîndu-și conflictele înaintea rabinilor, au format o nație în nație, un stat în stat și un stat dușman existenței noastre, având în vedere ruina și pierderea populațiunilor noastre. Aceste lucruri nu se pot tăgădui. Tarifa de prețuri a tuturor obiectelor de consumațiune se stabilea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
orice superioritate. Neîngăduitor când ar fi vorba de măsuri contra evreilor sau altor străini. Condamnând la ocnă pe un nebun ca Pietraru, dar iertând pe evreii cari cu singe rece sfâșie o biată muiere bătrână care privea la înmormîntarea unui rabin, îngăduitor cu Arion, cu Boteanu *, cu hoții de bani publici, neîngăduitor cu proletariatul agricol, care ar comite crime de mizerie, de viciile născute sub*** sa jidovime. Un painjeniș întreg de grații domnești s-au făcut față cu orice faliment fraudulos
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
povestire despre un tânăr militar american de etnie evreiască ce rezistă îndemnurilor unui alt evreu de a profita de ceea ce curând se va numi discriminare pozitivă în politicile multiculturale americane (vezi AFFIRMATIVE ACTION). În "Convertirea evreilor", un copil provoacă indignarea rabinului de la școala evreiască unde învață, punându-i întrebări religioase incomode. Din nou, Roth exploatează situații comice culminând cu prețul pe care îl cere micul Ozzie celorlalți evrei ca să nu se omoare sărind de pe acoperiș. Acest preț este recunoașterea imaculatei concepții
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ț]u...”, „S] nu ai alți dumnezei afar] de Mine”, „S] nu iei numele Domnului Dumnezeului ț]u în deșert”, „Adu-ți aminte de ziua de odihn], că s] o sfințești”) se refer] la aspecte teologice și canonice. Mai tarziu, rabinii au ales s] deduc] sau nu din Biblie aceast] împ]rțire pe categorii: între obligații, între indivizi și obligații, între indivizi și Dumnezeu. Mare parte din „legislația” biblic] are la bâz] aceste porunci, din care transpare o idee esențial] ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din „legislația” biblic] are la bâz] aceste porunci, din care transpare o idee esențial] ce reprezint] contribuția iudaismului la tradiția religiilor occidentale: venerarea lui Dumnezeu se manifest] printr-o atitudine decent], uman] și moral] fâț] de aproapele. (Dup] cum spuneau rabinii, la modul ideal, venerarea lui Dumnezeu se realizeaz] pe trei c]i: studiul Torei, sacrificiu și rug]ciune, acte de m]rinimie.) Cu alte cuvinte, la baza moralei st] voința lui Dumnezeu, de o important] covârșitoare pentru aceasta. Cererea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o m]sur] mai mare decât Biblia, corpul de scrieri rabinice se refer], în principal, la un anumit aspect: cum s] ne tr]im viața astfel încât s] îndeplinim porunca de a deveni sfinți, umblând în c]ile Domnului. R]spunsul rabinilor const] în conceperea unor legi detaliate menite a guverna fiecare aspect comportamental. Acest corp de legi se numește halaha (omiletic, dac] nu etimologic, cuvantul provine din corespondentul s]u evreiesc ce are semnificația de „cale” - a se compară cu conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Hansen în capitolul 6, „Etică chinez] clasic]” - f]când astfel referire clar] la porunca de „a umblă în c]ile Domnului”), care include, dar nu se limiteaz] la aspecte de ordin moral. Conștienți de faptul c] nu pot fi exhaustivi, rabinii Mișnei și ai Talmudului se bazeaz] atât pe un num]r de porunci biblice cu spectru larg de acoperire, precum: „S] nu se abat] de la poruncile acestea nici la dreapta, nici la stanga” (Deut. 17,20) și „S] faci ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deplin obligația de a-L imită pe Dumnezeu. Rolul central al concepției potrivit c]reia omul este creat dup] chipul lui Dumnezeu (care st] la baza poruncii de a-L imită pe Dumnezeu) este accentuat în binecunoscută dezbatere a doi rabini ai Mișnei: Akiba și Ben Azzai. Discuția lor se deruleaz] în jurul întreb]rii: „Care este cea mai important] maxim] a Torei?”. R]spunsul lui Rabi Akiba este: „S] iubești pe aproapele ț]u că pe tine însuți” (Lev. 19,18
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Adam, l-a f]cut dup] chipul lui Dumnezeu” (Gen. 5,1). (Sifra, VII.4. Pentru aceast] discuție, vezi capitolul lui Chaim Reines în Kellner, 1982.) De fapt, aici nu exist] nici o controvers], ceea ce vine în sprijinul analizei noastre. Ambii rabini consider] doctrina potrivit c]reia omul a fost creat dup] chipul lui Dumnezeu că pe înv]ț]tură central] a Torei. Citatul lui Ben Azzai nu face altceva decât s] prezinte în mod direct aceast] doctrin], iar cel al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]