1,568 matches
-
acopăr..!, răcni Ichim, și, descărcă un încărcător, secerând un grup de milițieni și culcând la pământ câțiva câini. Totuși hămăitul se apropia în salturi, urmat de milițieni. Sofronie, văzând cât sunt de mulți, s-a oprit și a tras o rafală lungă.. lungă, care părea să nu se mai termine... secerând o mulțime de umbre. „ - Pleacă, Sofronie... pleacă !”, răcni Ichim din tot plămânul, dar, când să mai strige o dată, un icnet se auzi în spatele său,.. Sofronie era prăbușit la pământ, cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
liber dacă ni-l dai viu... Ori muriți amândoi..!”, continuă Baftaliu, și-i orbi cu lanternele. Ion Cârțu scăpă printre măsele o înjurătură cumplită, cutremurându-l pe Baltă,și, i se aruncă în față... descărcând, odată cu ei.. armele automate în rafale lungi.. până la ultimul cartuș. Lanternele s-au stins.. Glasul gros al lui Baftaliu a muțit pentru totdeauna... Într-o clipă,... totul amuți, doar ecoul trăsnetelor de arme.. mai plutea peste văi, înmulțindu-le... Cu Cârțu în brațe, strâns la piept
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
frică. Și, deodată sări direct în picioare, strigând.. cuprins ca de o desperare... „Trebuie să-mi văd mama... trebuie să o văd pe mama.. acum !”, și, începu să-și dea drumul pe povârnișuri abrupte. Din spate, securiștii începură urmărirea cu rafale fără întrerupere. Într-o goană bezmetică, hăituit ca un lup, s-a refugiat într-un unghi mort, unde ieșea din bătaia gloanțelor... Mintea, ca o placă de patefon spartă, repeta mereu... „frații Arnăuțoiu au fost... Vreau s-o văd pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vedea la zece pași. De după un copac apăru o umbră, părea să fie înfricoșat, dar, în ochi cu o ură ucigașă și pofta de a ucide.. arma lui trosni, lovindu-l pe Baltă în piciorul stâng. În același timp o rafală scurtă și milițianul căzu pe spate ciuruit... de sub caschetă parul negru, țigănos, îi țâșni afară, și rămase cu ochii sticloși spre cerul înstelat. Trebuia să-și schimbe locul.. știa că în urma lui veneau, în valuri, ceilalți. O rupse la fugă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
proprii? O dorință de a-l insolita puțin de atmosfera cenușie și ternă a anilor '80?). O serie de provocări în plan profesional și privat aveau să urmeze anului 1990. Era ianuarie și încă se auzeau pe străzile Timișoarei răzlețe rafale de arme, nu trecuseră trei săptămâni de la Ce-o-fi-fost că ne-am și reunit în mare ședință profesorii de limbi pentru a ne alege inspectorii de specialitate. Cugetele erau încă puternic inflamate, eram atât de înduioșător de naivi și de dornici
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în grupa mea, îmi era în subordine la plutonul de cercetare) era în planton la croitorie, în capătul Divizionului, exact spre biută. Și trage și el de-acolo. Vă dați seama că el era în spatele nostru. Vine Panait care, auzind rafalele, a ieșit și a oprit toată nebunia aia de acolo, și-l întreabă și pe Paulescu: "Băi Paulescu, tu ai tras?" "Am tras, tovarășu'!" "Dar de ce ai tras, băi?" "Păi, dacă trăgea toată lumea...!?" M. M.: Deci, justificarea. S. B.: Acesta
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
insurgenți și britanici a constituit-o surprinderea unor lăncieri regali derutați pe strada O'Connell. Că la parada, lăncierii regali, călare pe cai, s-au aliniat frumos și s-au îndreptat către clădirea Postei, fiind treziți la realitatea de o rafală care îi ucisese patru dintre ei. Responsabilul pentru această nebunie era un colonel englez care, orbit de aroganța dată de sîngele aristocratic care-i curgea prin vene, nu putea crede că rebelii chiar vor trage asupra trupelor britanice! În centrul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
și mulți dintre oaspeți nici nu Începuseră găteala. Pitulicea albastră se strădui să-și coloreze pasărea-clopot și s-o lumineze cu un smoc de iarbă spinifex ca să se vadă mai bine, dar o 272 I.Lips, op. cit., p. 493-494. 131 rafală de vânt pornită tocmai atunci Întinsese focul peste Întreg ținutul, arzând mulți copaci, Înnegrind dealurile, și arzând penele multor păsări. Numai șopârla cea somnoroasă și vărgată și diavolul muntelui au scăpat teferi, purtându-și podoabele de la ospățul lor. Wonambi, uriașul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
capătul său ascuțit. Înainte 193 de a-l azvârli, aborigenul australian cercetează cu atenție bumerangul, direcția și intensitatea vântului, condițiile Înconjurătoare, apoi apucă bumerangul cu mâna de un capăt, face câteva mișcări de avântare a brațului și, profitând de o rafală de vânt, Îl aruncă cu toată puterea spre țintă. Unii aborigenii Îl foloseau În urmărirea prăzii, speriind vânatul și manevrându-l spre sulița pregătită de unii dintre ei; alții vânează cu el, ajungându-se la performanța de zeci de păsări
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sfârșitul războiului, zona de nord fiind pusă sub control militar și persoanele civile evacuate (ibidem). 346 Ibidem, p. 213-214. 203 prea slabe Își pierdeau orice valoare pentru a fi sacrificate la abatoare; dezastruosul ciclon Tracy (1974) care a măturat cu rafale puternice de peste 280 km/h, cea mai mare parte a caselor (80%), numărul morților ridicându-se la 66. Mă desprind din atmosfera muzeală, pentru a străbate străzile și bulevardele noului Darwin renăscut din cenușa bombardamentelor, arșița secetelor și vitregia taifunurilor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
plumburii, picuri grei și reci de ploaie. Deși condițiile nu sunt cele mai favorabile, nu ne dăm bătuți și nu părăsim puntea vasului. Ne deschidem umbrelele roșii, albastre, verzi, o pată colorată În cenușiul acelei după-amiezi, deși În scurt timp rafalele vântului le răsucesc, făcându-le impracticabile. Scoatem din geantă clasica pelerină din nylon, cu care ne acoperim cea mai mare parte a trupului Fața și picioarele rămân expuse ploii care s-a Întețit. Majoritatea călătorilor privesc spre malurile prăpăstioase ale
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
iute, ca un glas de pieire, strecurându-se printre frunzișuri, se strânse tânguios și jalnic, În nesfârșitul umbros al depărtărilor... Vijelia Își trimisese Înainte pe cel mai ager dintre vestitorii săi Înaripați... Vântul devenise turbat și venea, acum, În dese rafale, de ne lăcrimau ochii. Valurile se aruncau cu furie spre țărm și se retrăgeau, se zbăteau năprasnic și se Învolburau... SOFISTICATUL AUCKLAND Dis-de-dimineață realizăm transferul la aeroportul din Queenstown pentru zborul spre Auckland (North Island), unde sosim În jurul prânzului. Modernul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tezaur de caligrafii vechi (ibidem). 570 Înaintea oglinzilor ei din senin, spre a-și cerceta mai ce discernământul În ele greșelile chipului său grăsuliu și sprâncenat!... Cochetărie cerească!!! Ploaia se oprise brusc, dar nu și furtuna. Vântul turbat venea În rafale și ochii ne lăcrimau. În scurt timp eram uzi până la piele. Mi-am amintit, ca din senin, un proverb japonez, dar nimerit momentului: „Soarta e soartă și viața nu e decât o plăcere!” După o hoinăreală spirituală prin lumea frumuseților
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nici lumea, nici dimensiunea spirituală a vieții 739. Las deoparte aceste gânduri ce mă Împresoară din toate părțile. O anumită parte din vină o are și furtuna care nu mai contenește iar marea este mohorâtă. Vântul suflă cu turbare iar rafalele lui alungă norii Întunecoși și smulge spuma albă de pe crestele valurilor uriașe. Albatroșii Însoțesc nava plutind În aer fără să dea din aripi, planând deasupra valurilor și urmând contururile sinuoase ale suprafeței mării agitate. Ne rugăm fierbinte lui Dumnezeu ca
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ureteral. Utilizarea energiei ultrasonice a fost limitată la Început de producerea unor temperaturi foarte Înalte la vârful sonotrodului care provoca leziuni tisulare. Pentru disiparea căldurii la vârful sonotrodului a fost folosit un lichid irigant și un sonotrod ce lucrează În "rafale" de trei secunde. Prin aceste măsuri, agresiunea termică tisulară au fost foarte mult diminuate și leziunile tisulare, care sunt consecința impactului direct dintre sontrod și țesut. Extinderea utilizării clinice a litotriției ultrasonice a fost În strânsă legătură cu perfecționarea endoscoapelor
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
din Norvegia. Rândul, după ora 21.00. „Adevărata revoluție din România”, spune Cornel. Sărbătoare și bucurie populară la Sărbătoarea Vinului. Două lumi care (acum) se ating. Ora 08.00 dimineața. Vremea s-a schimbat radical, acum avem ploaie, vânt în rafale puternice. Nu este însă foarte frig, să fie cam 10-12 °C în aer, ceea ce face ca așteptarea în rând să fie acum mult mai dificilă, în primul rând datorită umezelii din aer. Prima oprire pe care o fac este în interiorul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care-mi trec prin cap în clipele acestea deosebite, să nu le uit. Nu părea satisfăcută de răspuns, dar nici nu a mai continuat. Temperatura coboară imperceptibil, iar atunci când rândul intră în zone pline de umbră și mai bat și rafale de vânt, ne este frig de-a binelea, corpul suferă. Pelerinii stau cu rândul pe protuberanțele gardului de incintă, iar cei mai tineri aleg să stea de-a dreptul pe vine, cu mâinile alungite în față - poziția anatomică a oboselii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
noastre, îmi furnizează diferite sfaturi practice cu privire la procesiunea cu racla Sfântului. „Mereu în față, mereu în fruntea cortegiului, dacă vrei să vezi ceva”, spune Artistul. Mai târziu, l-am remarcat pe străzi, în punctele-cheie unde se oprea racla, fotografiind în rafale ritualul trecerii pe sub raclă și mulțimea pelerină. 24 iunie 2013, ora 12.15. Procesiunea cu racla Sfântului Ioan cel Nou a pornit pe străzile orașului Suceava. Lângă mine, pe marginea unei borduri mai înalte, se găsește o femeie din Suceava
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
câine. La carieră căram oamenii care erau aruncați, bătuți, fugăriți... Mergeam târâș - care ne sculam bine, care nu... Erau 3-4.000 de oameni care lucrau acolo. Când veneam În sus mergeam grămadă. Am vrut să ne revoltăm. Au tras patru-cinci rafale, la nimereală. Care era În picioare - la crematoriu, În cap, În picioare, nu conta. Omul nu mai conta. Începând din noiembrie-decembrie erau cât mai mulți maltratați, executați, ca să fie duși la camerele de gazare - probabil ca să nu ne mai dea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
hambare cu sau fără fân. Interesant de semnalat e că pe parcursul acestui marș paza a lăsat din ce În ce mai mult de dorit. În zori, cu ocazia Încolonărilor pentru continuarea drumului, nu s-au mai făcut apeluri. S-au mulțumit să tragă o rafală de pușcă-mitralieră În fân, În caz că cineva ar fi Încercat să se ascundă. Escorta știa că de data asta nu trebuia să dea socoteală exactă de numărul deținuților, unii fiind Împușcați În timpul marșului. Se vede deci că evadarea era posibilă. Într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
calcul sofisticată, citirea diagramelor și codarea se pot face mult mai ieftin de cealaltă parte a oceanului și pot fi distribuite Într-o clipă clienților grație cablurilor cu fibre optice, comenzile vor merge inevitabil În această direcție. Însă toate aceste rafale de avantaj comparativ alungă doar anumite munci de „inși la costum și cravată“, mai exact pe cele care pot fi reduse la un set de reguli, rutine și instrucțiuni. De aceea, activitățile specifice emisferei stângi și restrânse ca domeniu, bunăoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
era mai sigură decât în libertate. Ironia soartei! Înaintam încet. Spre Turda batalionul se angajase în luptă cu coloane hortiste infiltrate în oraș. Avioane românești și sovietice mitraliau și bombardau. De câteva ori ne-am culcat în șanțul șoselei, în fața rafalelor întâmplătoare ale avioanelor rusești. Hoții încercară să evadeze. Fugind spre Turda au fost întâmpinați de focurile hortiștilor și așa au fost prinși. Dinspre Alba Iulia soseau trupe. În față, mai ordonați, erau românii. În spate, cântând, gesticulând, strigând și agitând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
am preluat eu însumi rolul. Aceasta ar fi fost cea de pe urmă picătură care ar fi făcut să se reverse cupa lui Lizzie. La sfârșitul stagiunii am plecat în America unde a avut loc oribilul interludiu de la Hollywood și prima rafală de pasiune cu Fritzie Eitel. Cred că am plecat la Hollywood în bună parte ca să scap de Rosina: în orice caz, am scăpat de ea. Rosina a fost convinsă că am părăsit-o pentru Lizzie, dar lucrurile nu au stat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pic. Desigur, ea își ascundea durerea pe cât îi sta în putință; dar către sfârșit, nu a mai fost posibil. Plângea în fața mea, cu ochii larg deschiși, fără să-și rețină lacrimile. Boabele de lacrimi îmi picau pe mânecă, asemenea unei rafale de ploaie. Și când, în cele din urmă, i-am spus să plece, s-a evaporat ca o umbră, cu promptă și tăcută supunere. După aceea am făcut cea de a doua vizită a mea în Japonia. Gustul băuturii sake
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
James venea în urma mea, apoi Titus, cu o figură speriată, după el Gilbert, la fel de speriat, și pe urmă Peregrine, rumegându-și propria furie. Hartley a sunat la ușă. Abia de-a răsunat clinchetul dulce că s-a și pornit o rafală de lătrături sălbatice, urmate de un glas furios care înjura câinele. S-a auzit o ușă trântită și lătratul deveni mai înăbușit. Ben ne deschise ușa din față. Cred că ar fi vrut s-o lase pe Hartley să intre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]