1,619 matches
-
complice, spune o sintagmă de legătură și începe alt banc. Situația devine jenantă. Nicolae Prelipceanu face fețe-fețe. Andrei Bodiu dă semne de nemulțumire. Poetul Vasile Țurcanu, născut în Basarabia și stabilit de mulți ani la Moscova, pe care l-am reîntâlnit la unul din evenimentele anterioare, se simte și el destul de incomodat. Bancagiul cu patalama își continuă însă nestingherit turația. Cred că e un securist scârbos care interpretează un rol. În plus, mai și arată ca un lăcătuș ieșit în oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a devenit sfătuitor. Dovedindu-se istețimea copilului, l-a îndemnat să se întoarcă în lume, profețindu-i un mare viitor. Ajuns domn și, după o luptă cu turcii, fiind înfrânt, Ștefan rătăci iar prin acea pădure, unde avea să-l reîntâlnească pe sihastru. Acesta i-a dat oameni din pădurile care-i înconjurau schitul și chilia, iar Ștefan a promis să ridice aici un lăcaș vrednic de pomenire. Se zice că după ce i-a bătut pe turci, Ștefan și-a ținut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care Propp consideră că reprezintă „o primă etapă a luptei cu zmeul”) fură merele (de aur) și pune Creația în pericol, moment propice inițierii flăcăului, singurul care aude plângerea mărului. Pregătirea de luptă ne este deja familiară și o vom reîntâlni în orațiile de nuntă: „Chei pe mână își apucară,/ Grajd de piatră deschiară,/ Lese-și Negru,/ Lese-și Murgul, cal mai bun,/ Cal mai bun și mai blajin” (Țăndărei - Ialomița). Alegerea calului, frecventă în basmele rusești, este un gest magic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
traseul de acte magice și numai ea poate fi pe potriva mirelui „împărat” din orațiile de nuntă. Ipostaza estetică absolută este redată prin comparație: „frumoasă ca și luna” spune personajul Țiganul interpretat la jocul ursului în Sirețel, Iași și imaginea este reîntâlnită la fata căutată de Iovan Iorgovan în baladă: „Fața-și arăta,/ Fața ca luna”. Potrivirea magică este sugerată și de o altă variantă a baladei Soarele și luna, culeasă în Moldova: „Tu, Ileanî, Cosâmsanî,/ Haidim sî ni logodim,/ C-amândoi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
speriată. A început să exclame în engleză: Nice to meet you! Sărmana se rătăcise și de câteva ore tot colinda împrejurimile Azofrei. Se ține acum de grupul de pelerini, iar după următoarea localitate, Ciruena, un sat în întregime modern, o reîntâlnesc și începem să discutăm. Are un genunchi bandajat dar are chef de vorbă. Este de origine germană, din nord, dar locuiește în Olanda. Tatăl său a parcurs de două ori camino, pe bicicletă, iar ea și-a propus ca pe
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
camino, de la León până la Santiago, iar de mai multe ori a fost în drumeții de - câte opt zile dificile dar pline de spiritualitate împreună cu alte persoane din Italia și Franța. L-am lăsat undeva pe drum dar sper să-l reîntâlnesc. Dormitorul improvizat în sacristia bisericii Sf. Ioan Botezătorul din Grañon Villafranca Montes de Oca, 27 iulie Aseară, la ora 21.30 responsabilii de la hanul parohial din Grañon ne-au invitat pentru rugăciune în corul bisericii Sf. Ioan Botezătorul. A fost
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
iar după Sf. Liturghie urmează binecuvântarea pelerinilor, cu o scurtă predică a preotului. Acum, când scriu aceste rânduri, în piața din fața bisericii pelerinii stau pe bănci, discutând aprins, râzând, probabil povestindu-și ce au făcut astăzi, sau cine știe ce probleme. O reîntâlnesc astăzi și pe Yvonne, femeia din Olanda, plecată de acasă din luna aprilie. Yvonne din Olanda - îl reîntâlnesc și pe psihologul din Zaragoza, un grup de trei tineri italieni, și mulți alții. S-a lăsat seara, liniștită, calmă, iar deasupra
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
în piața din fața bisericii pelerinii stau pe bănci, discutând aprins, râzând, probabil povestindu-și ce au făcut astăzi, sau cine știe ce probleme. O reîntâlnesc astăzi și pe Yvonne, femeia din Olanda, plecată de acasă din luna aprilie. Yvonne din Olanda - îl reîntâlnesc și pe psihologul din Zaragoza, un grup de trei tineri italieni, și mulți alții. S-a lăsat seara, liniștită, calmă, iar deasupra noastră, aici în piața bisericii, rândunelele zboară în cercuri largi. A mai trecut o zi, a fost bună
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
prin diferența limbilor, diferența de vârstă și interesele ce-i poartă pe acest drum. Pe mulți îi voi vedea în curând prin magazine, dar mai ales la mesele de la baruri, răcorindu-se după căldura și oboseala zilei. în bucătărie îl reîntâlnesc pe un spaniol ieșit la pensie, scund și mereu în mișcare, ce-mi spune că fiii lui nu sunt - botezați și că astăzi biserica din țara lui este lipsită de importanță pentru cei mai mulți oameni. Toți cred într-un Dumnezeu, dar
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mereu pe lângă șoseaua principală, ceea ce te obligă să suporți zgomotul tuturor mașinilor. Mult mai plăcut a fost peste câmpuri. Pe cale întâlnesc figuri cunoscute. Este brazilianul, înalt, bine legat, cu o barbă scurtă și cu o figură de adevărat pelerin. îl reîntâlnesc pe tânărul spaniol ce m-a ajutat când am căzut la Hontanas. Este însoțit de două femei, asistente medicale. împreună vom merge până la León, unde ne va face cunoștință cu bunica lui care astăzi împlinește 80 de ani și care
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
aici există doar hanul și restaurantul; în rest, nimic. Mai în vale este o biserică romanică, dar închisă, ca și cea de la câteva sute de metri depărtare, lângă care este un cimitir și un alt han privat, unde i-am reîntâlnit pe cei trei prieteni tineri italieni. Alte fețe cunoscute nu am mai întâlnit. Remarc multe persoane care probabil fac o mică vacanță sau turism. Un tată este cu cei trei copii și joacă cărți. îl reîntâlnesc însă pe tânărul francez
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
privat, unde i-am reîntâlnit pe cei trei prieteni tineri italieni. Alte fețe cunoscute nu am mai întâlnit. Remarc multe persoane care probabil fac o mică vacanță sau turism. Un tată este cu cei trei copii și joacă cărți. îl reîntâlnesc însă pe tânărul francez ce vine de la Arles. împreună cu alți câțiva stă în sala de mese și discută generalități: nume de mâncăruri tipice ale diferitelor popoare europene, ce înseamnă a fi catolic și constat că în mintea laicilor, catolicitatea este
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
-i fac o vizită de adio ambasadorului Franței, cu care reînnoisem o relație excelentă, dar care era plecat într-o minivacanță, în afara Perului. I-am lăsat numai o scrisoare în care mi-am exprimat omagiile și speranța de a ne reîntâlni, undeva, în Europa. Mi-am rezervat câteva după-amieze pentru cumpărături, cadouri cât mai ușoare pentru fiecare membru al familiei, blugii fiind cererea lor de bază încă de la plecare, din noiembrie 1988. În ultima duminică, când aveam deja biletul cumpărat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
fiica lor, Maria, care era elevă, Pașca Petre și copiii lui: Gheorghe, Iosif și Valeria, Bâtea Ilie și fiul lor Ioan, din Scărișoara. Numai o minune a făcut ca în anul 2007, cu ajutorul prietenului Dan Ioan din Satu Mare, să ne reîntâlnim la Oradea, la o întâlnire cu basarabenii și bucovinenii mei, organizată de un om de suflet și de acțiune, Ioan Rada. La sfârșitul anului 1943 a decedat unchiul tatei, Seniuc Gheorghe din Stănești de Jos, văduv și fără copii, lăsându
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
Militar Veterinar din București și apoi În paralel cu histologia, la facultatea arădeană. Totdeauna a considerat anatomia patologică ca o treaptă superioară a histologiei, pentru marea ei varietate structurală și posibilitățile extraordinare de interpretare a proceselor vitale. Așa ne-am reîntâlnit În 1957 și ne-am unit În gânduri și În fapte, ridicând această disciplină la nivel european. N-a fost problemă de morfopatologie pe care să n-o discutăm, n-a văzut o celulă deosebită care să nu mi-o
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
clar, dacă nu v-aș fi întâlnit în acei ani. M-am deprins de atunci să văd triumful răului în lume și n-am mai scăpat niciodată de asta. Cu colegii de atunci am pierdut legătura. Pe câțiva i-am reîntâlnit mai târziu, sau i-am depistat ca autori de poezie. Știu că Antoaneta Dohotariu lucrează de mult timp în televiziune, la București. La Iași, la sfârșitul anilor '90, l-am revăzut pe Codrin Dinu Vasiliu, poet și lider al Asociației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poet. Nu, n-am ajuns până acolo încât să spun că n-am mai scris văzând pur și simplu că asta nu mă duce în pragul sinuciderii. Ne-am despărțit, așadar, blând, liniștit, cu prietenie, poate doar pentru a ne reîntâlni. Așadar, nu mi-am pus deloc problema dacă voi fi fiind sau nu la mâna altuia. În fapt, orice ai face, ca scriitor, ești oricum la mâna cuiva (și asta în cel mai bun caz) dar tocmai lucrul acesta n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
redacție și încercam să învăț cum funcționează o revistă, de la Marian, dar și de la colegii cei mari din redacție și de la Filologie, Al. Cistelecan, Al. Th. Ionescu, Nicolae Oprea, Mircea Copil, Virgil Mihaiu. După ani, venit la "Familia" ne-am reîntâlnit ca foști echinoxiști, Ion Simuț, Virgil Podoabă, Gheorghe Perian (aceștia doi pentru puțin timp, căci au ales să plece din Oradea, unul la "Vatra", altul la Filologia clujeană, ca dascăl), Traian Ștef, așa că spiritul echinoxist se regăsea la "Familia". El
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Walter Salles, așa că am intrat să văd coproducția argentiniano-americano-germano-anglo-chileno-peruano-franceză. După două ore am ieșit din sală năuc și noroc de ploaia de afară și de mersul pe jos până la Ambasadă, unde eram "cazat", care mi-au mai limpezit gândurile. Mă reîntâlnisem cu Che, un Che tânăr, de doar 23 de ani, plin de idealuri, care împreună cu prietenul Alberto Granado, pe o bătrână motocicletă "Norton 500", botezată "La poderosa" puternica a străbătut aproape 10000 de kilometri prin Argentina, Chile, Peru, Columbia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
S-au poate s-a gândit, având în vedere antecedentele vizitei sale în Chile pe vremea lui Allende, că-i mai bine să lase noua conducere de stânga din Uruguay să se consolideze. Cu Fidel Castro aveam totuși să mă reîntâlnesc la Montevideo de o manieră insolită. La 12 septembrie 2005 cotidianul "El Pais" publica în pagina a 4-a "Interna-cional" un interviu sub titlul "Fidel Castro odia al pueblo cubano" Fidel Castro urăște poporul cubanez! Poate aș fi trecut ușor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
precum și un interviu cu Raul Castro, publicat și de cotidianul Granma, sub titlul: "Estos 50 anos fueron de resistencia y firmeza del pueblo" acești 50 de ani au fost de rezistență și fermitate a poporului"! Cu Raul aveam să mă reîntâlnesc la "Feria internacional de libros", târgul internațional de carte acțiune amplă și de înaltă calitate organizată la jumătatea lui februarie 2009, la deschiderea căreia au fost prezenți președintele Raul Castro și doamna Michelle Bachelet, președinta Republicii Chile, țara care deținea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
adunat pe toți cei care aveau pasiuni și preocupări artistice din tot județul Caraș-Severin. Atunci am obținut, cu ajutorul lui Doru Bucur, un loc în atelierul de creație de pe bulevardul Al. I. Cuza, numărul 30, unde am avut bucuria să-i reîntâlnesc, alături de Doru, pe fratele lui geamăn Gică Bucur și pe Felicia Selejan, foști colegi ai Școlii de Artă din Reșița. La acea dată eram un pictor eminamente abstract și mi s-a sugerat să-mi schimb maniera de lucru. Așa
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Artiștilor Plastici în profesioniști și amatori, separare care a produs multe discuții ne-amicale între artiști. Dar,...există și un dar, partea bună e că în general am rămas prieteni iar în anii ce au urmat acestei separații ne-am reîntâlnit în expoziții comune chiar în galeria UAP sau în tabere de creație. Aceste întâmplări s-au derulat pe o perioadă de aproximativ 5-6 ani de la prima ediție a Festivalului „Cântarea României” la care cu voia dumneavoastră mă întorc. Atunci l-
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
sacou și pe pantaloni. Eu îmi ceream scuze continuu, iar dânsul repeta, netezindu-i sacoul ca și acum: -„Nu-i nimic, nu-i nimic, doar soția o să spună că iarăși m-am bețivit.” Aici am avut plăcuta surpriză să-i reîntâlnesc pe unii colegi, să-i cunosc personal pe cei despre care auzisem multe sau poate nu auzisem nimic. Tot acum în această tabără am cunoscut-o și pe pictor-naiv Voicu Constantina. În această tabără am participat 50 de artiști, cu
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
încât ne dor mâinile”. Am ajuns totuși la înțelegere, deoarece Mirko cunoștea limba germană, așa că în scurt timp eu am devenit translator. Tabăra s-a încheiat, ca de fiecare dată, cu foc de tabără și cu promisiunea de a ne reîntâlni în următoarea „colonie”, expresie folosită de sârbi. Încă din timpul șederii noastre în tabără, ceea ce se întâmpla acolo a fost făcut public în presă. La vernisajul expoziției, sala a fost din nou neîncăpătoare, aproape toți cei prezenți, unii veniți doar
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]