99,695 matches
-
puține actele, documentele, mărturiile celor ce au cunoscut-o. Și, de multe ori, chiar cele ce există ori ar trebui să existe (încă) sînt inaccesibile. Cu toate acestea, o reconstituire în linii mari nu este cu totul imposibilă. De un real ajutor în această operație sînt, pentru intervalul 1939 1949, ce interesează aici cu precădere, cîteva texte memorialistice, printre care unul se impune în mod deosebit atenției. E vorba de "capitolul" pe care Cella Serghi i-l consacră Soranei Gurian în
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
unei alte vârste și, dacă va urmări o miză mai mare, adică va avea și o Poveste și va ști să-și dozeze abilitățile, depășindu-și predispoziția pentru tehnic și experimental, nu și pentru stilistic, va da un roman de real succes. De la Raymond Federman ar putea învăța exact anvergura care, deocamdată, îi lipsește. Contemplarea nesfârșitelor coji La apariția lui în 1996, romanul lui Adrian Oțoiu a repurtat succes după succes, atât în comentariile criticilor de vârste și de orientări estetice
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
societăți aflată în pragul unor decisive și multiple metamorfoze. Cine nu vede aici tectonica schimbărilor istorice și proteismul fațetelor lumii postmoderne (și) postdecembriste are toate șansele să rateze o bună parte a înțelegerii carții. Sofisticat orchestrată și dând dovada unei reale virtuozități stilistice, fără de care totul s-ar fi transformat în haos, acest (post)roman este o demonstrație multilingvistică (și) la diverse paliere: grafic, textual, informativ - prospectiv, științific, mediatic, livresc, care vorbește, în fond, despre alienarea convențiilor comunicării și despre necesitatea
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
pe Emil Cioran, și știm cu toții ce efect contaminant are Emil Cioran. Teofil Răchițeanu scrie jurnal ca și cum ar folosi fișe de lectură. E inautentic, fals, e Cioran second hand. Îmi pare rău să scriu lucrurile astea, melancolia diaristului poate fi reală, tristețile veridice, dar forma literară le compromite. În plus, fragmentele, efulgurațiile, n-au titanismul disperării originalului. Sunt subțirele, tânguioase, aproape ridicule: "Singur, singur, singur! Un dumnezeu al însingurării s-a închis în mine cu lacăte grele. Cine să-l mai
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
fanfară de elefanți de fier/ și tu, în patul mic, stingher, acoperindu-ți auzul cu leucoplast/ ești patului rușine și balast". Atmosfera sufocantă a lumii comuniste pătrunde însă întreagă în poem, poate chiar mai percutantă în felul acesta, în care "real" nu e ce se vede, ci se se simte: "Creșteau urechi și rapoarte pe toți pereții// Da da. Intrați. Poftim. V-am spus că sînt singur.../ știți... pentru mine... femeile... desigur să ridicăm patul/ nici nu mai fac gălăgie de-
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/14274_a_15599]
-
fi întârziat la întâlnire. Cum scrie Irina Mavrodin poeme însă? Cu un conformism odihnitor, fără a căuta cu obstinație originalitatea sau șocul lingvistic. Poemele Irinei Mavrodin sunt hipersimple și totuși nu banale, au o melancolie eterată și un suflu religios real, întrebător fără răspuns, ca o capcană în care poeta intră benevol, asumându-i limitele: " Intru în această capcană/ pe care eu mi-o construiesc/ intru/ cuvânt după cuvânt în acest poem/ rămân fixată/ aici/ pentru eternitate." (Capcana). O întreaga metafizică
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
pădure/ mistrețul negru zace/ în balta roșie/ de sânge aburind" (Vânătoarea). Alteori realitatea se încheagă ciudat-superb în imagini foarte sugestive: "prin fereastră/ ninge imaginea e vie/ nu poate fi agățată/prinsă alunecă din labe/ se rostogolește ca o minge lucioasă, reală." Poezii IV Nu prea știu nimic despre persoana lui Dan Iancu, recunosc. Văd doar pe ultima copertă un tip interesant, cu o barbă stufoasă, alură de hippie. Deși cartea lui de poeme scoasă la Ed. Eminescu e modestă vizual, conținutul
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
resemnat într-un fel trăgându-se în învățământ, ca să crească actori pentru mâine. Nu știu cât de mare-i va fi fiind talentul de dascăl. Se prea poate să fie și un pedagog deosebit, precum am auzit că este. Dar oricât de reală i-ar fi această vocație, ea nu poate fi mai presus de harul său de artist, unic și inconfundabil. Un actor care nu mai joacă e doar o amintire. Și-l amintesc generațiile de spectatori trecute de maturitate, care au
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
la Viața ca o pradă) pare un episod din biografia lui Victor Petrini din Cel mai iubit dintre pămînteni, cînd filozoful e trimis, din motive politice, la "munca de jos". La fel i se întîmplă și Tiei Șerbănescu, în viața reală însă, și tot dintr-un fel de malentendu. Ca orice intelectual care e mutat dintre ai lui, descoperă aproape o lume paralelă, nu mai bună sau mai rea, dar alta. Ceea ce o surprinde cel mai mult pe ziarista de la România
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
găsește cu cale să-i vorbească fiicei lor nevîrstnice), fără îndoială pentru a pune la încercare vigilența criticului și a vedea dacă a citit toată cartea. Alte procedee folosite în același scop: schimbă datele calendaristice, pune nume inventate unor oameni reali, recunoscuți de oricine are minime cunoștințe istorice (lui Dumitru Popescu, zis “Dumnezeu”, îi spune, fără rost, Klam !), după ce își amestecă personajele fictive printre amintiri, M.H. Simionescu sfidează bunul-simț, povestindu-și vizita la Goethe !! Pentru derutarea cititorilor, autorul descrie în detaliu
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
din poveștile de dragoste ale autorului, altfel spus personajul feminin (figuri pe care Ioana Pârvulescu le-ar fi putut include, cu folos, în Alfabetul doamnelor, eseu, în treacăt fie zis, preocupat exclusiv de personaje de hîrtie și care ignoră femeile reale). În timp ce soția autorului, Dorina, care, în 1963 este comparată cu “o lebădă grăsuță” sau cu “un pepene alb” (aluzii tandre la faptul că este însărcinată) este o figură de fundal, un fel de zeiță a casei, o păzitoare a dragostei
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
117-118 autorul își povestește un vis în care conjugă verbe italienești și primește o invitație de la o statuie. Nu încape îndoială că, mare iubitor de operă, Mircea Horia Simionescu se visează în chip de Don Giovanni, știindu-se în viața reală un Don Juan. Cel de-al doilea argument este Cartea despre femeia esențială și lumile anexe din volumul Bibliografia generală care, cum se știe, îl are autor chiar pe... Mircea Horia Simionescu! Jurnalul oferă o lectură delectabilă și se citește
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
mai vizibil: e război, oamenii se suspectează, se urăsc, sînt derutați, speriați sau fanatizați, ședințele cenaclului Sburătorul se anemiază, nu mai au impactul de odinioară, pentru cîteva luni se și suspendă, criticul nu mai e asaltat de admiratori, fie ei reali sau de ocazie. Toți au probleme și toți cer ajutor. În plus, boala de care va muri E. Lovinescu la 15 iulie 1943 începe să se manifeste, cunoscuții îi spun, cînd îl întîlnesc, că a slăbit și că e palid
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
postbelice. Iată că a venit și rândul lui Costache Olăreanu și chiar cu prima lui carte, din 1978, Confesiuni paralele, apărută acum cu titlu schimbat. Autorul a ținut să se știe că a scris în acest mic roman întâmplări "absolut reale". Aș zice, însă, parafrazând un celebru dicton, să n-avem încredere în scriitorii târgovișteni nici atunci când fac confesiuni. Sau mai ales atunci. Situația care declanșează această autobiografie, asistată îndeaproape de ficțiune, avea chiar o semnificație aparte în anul apariției primei
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
nici mai mult, nici mai puțin, "erotizarea proletariatului" drept "suport insurecțional"... Dar, la acest nivel al retoricii "revoluționare", discursul în fond utopic va apărea împins atât de departe, încât cititorul nu mai poate fi foarte sigur până unde merge angajarea reală și realistă în procesul revoluționării vieții și poeziei și unde începe "mistificarea", înscenarea ludică. Dacă nu cumva, în febra discursului militant, umorul este involuntar și fantezia noului poet voyant își ia inevitabila revanșă asupra cecității ideologice.Nu s-a scris
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
nici mai mult, nici mai puțin, "erotizarea proletariatului" drept "suport insurecțional"... Dar, la acest nivel al retoricii "revoluționare", discursul în fond utopic va apărea împins atât de departe, încât cititorul nu mai poate fi foarte sigur până unde merge angajarea reală și realistă în procesul revoluționării vieții și poeziei și unde începe "mistificarea", înscenarea ludică. Dacă nu cumva, în febra discursului militant, umorul este involuntar și fantezia noului poet voyant își ia inevitabila revanșă asupra cecității ideologice.
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
pot căpăta contur. ... A scoate pe om din starea de umbră înseamnă de cele mai multe ori a-i răpi din farmec..." Și chiar, pînă la urmă, a-i răpi din "realitate", din acea "realitate" imponderabilă, misterioasă, indefinibilă, care poate fi la fel de "reală ca orice prezență, ca oamenii în carne și oase, ca obiectele..." Toată această estetică a "umbrei" - inclusiv umbra adevărului, sau minciuna care nu minte, adică arta, teoretizată în prelungirea paradoxurilor din The Decay of Lying de Oscar Wilde - constituie partea
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
șir, cu ochii închiși, despre tăcere sau despre singurătate!) de către unul din personaje, Nicos Vretos, spre sfîrșitul romanului. E interesant de notat că povestitorul, nenumit, își duce autobiografia ficțională (în care manipulează atîtea umbre și creează altele), pîna la vîrsta reală a autorului în perioada scrierii romanului. Timpul reînviat e marcat de ecoul mai îndepărtat sau mai apropiat al unor traume istorice în sufletul și memoria naratorului, răscoala țărănească de la 1907, războiul româno-bulgar din 1913, izbucnirea Primului Razboi Mondial și tensiunile din perioada
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
stafie se retrăgea mai în umbră, mirată că un copil atît de firav se strecurase, iscoditor și temerar, în acest imperiu în care domnea numai îngerul morții"). Umbra e viața în moarte și moartea în viață. În măsura în care este opusul vieții reale, banale, prozaice, umbra poate avea și o încărcătură poetică, misterioasă, secretă (la un moment dat naratorul observă:"... umbrele au fost totuși oameni, au avut viața lor, chiar atunci cînd nu se semnalau cu nimic în modestia sau nulitatea lor aparentă
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
această indeterminare e secretul tonului poetic-reflexiv, învăluitor și totuși cristalin ironic, solemn și totuși proaspăt, liric și totuși "răutăcios" (în sensul bun al cuvîntului) care e cel al unui scriitor pe deplin matur în momentul debutului virtual, căci debutul lui real, cu acest prim roman pe care nu ezit să-l pun alături, ca valoare, de marile romane românești ale Primului Război Mondial ( Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război de Camil Petrescu ori Pădurea spînzuraților de Liviu Rebreanu), în ciuda facturii lui
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
îl dezvăluie pe prima pagină, găsind în el un fel „ de a face o retransmisie artistică și în nici un caz o copie fără interpretare". Chipul Bucureștiului se compune din chipuri de oameni, de locuri, de cladiri, din suprapuneri de epoci, reale cîndva și modificate după bunul plac al legilor amintirii. Are orașul lui Sergiu Singer ceva din puterea de cucerire, dar și din lipsa de palpabilitate a mirosului unei mîncări bine gătite. Sînt multe cărțile apărute în ultima vreme despre Bucureștiul
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
vară același aer halucinant și aceeași ciudățenie a întâmplării cu mașina de cusut care lucrează singură. Întâmplarea celor două cumetre care, cu un aer tenebros-complice își transmit vestea despre absurdul, neverosimilul eveniment ("mașina mea coase singură, o auzi"...?), patinează între real și ireal, între comic și inexplicabilul neliniștitor. Și în Strigoaica, de asemeni neinclusă în prima ediție a Întâlnirii din Pământuri, însă datând din aceeași perioadă, avem imaginea unei vieți țărănești diferite de spiritul aceleia pe care prozatorul o va evoca
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
schimbat parii se uită ca prin sticlă la nemernicul de tine, devii invizibil, nu mai exiști, îți întorc spatele curului, te evită-n lobodă, scormonesc în lăturile urbei zvonuri zăpăcitoare. Nu-s împotriva limpezirilor necesare, presante, cerute de-o tensiune reală. În fleșcăreala generală, străduința răbdătoare, necontondentă, mi se pare mai de folos: leac scump, drămuit de spițeri inteligenți. De ce să înfunzi cînd poți să salți? Că în fiecare plutește o melancolie, e normal. Speri că mai încolo, hăt, peste ani
Fluturii au meserie (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14648_a_15973]
-
am întrebat cu stăruință. - Despre expediția mea estivală, despre plimbarea pe care am făcut-o cu trăsura. L-am privit cu o expresie nedumerită, nelăsîndu-l să-și încheie fraza. - Ce însemnează asta pentru dumneavoastră?, l-am întrebat cu o naivitate reală și deconcertantă. Lovinescu se uită la mine cu o expresie nedumerită și-mi spuse: - Dar nu e vorba de mine, ci despre dumneata, scumpă amică, rosti modulîndu-și mișcarea buzelor. - De mine?!, am exclamat cu o imensă mirare. - Da, de dumneata
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
commodization, potrivit Lindei Hutcheon. Foarte interesant e și interviul cu Jean d'Ormesson, scriitor și academician francez, activând la UNESCO, om cu un discurs simplu și persuasiv, formulând un mare adevăr: "Literatura este, în mare parte, un schimb al vieții reale cu viața visată și viața scrisă." Georges Poulet vorbește despre revelațiile pe care i le-a produs opera lui Marcel Raymond, structuralist avant la lettre, lui, unei "conștiințe critice" preocupată să surprindă "acel soi de energie lăuntrică, de însuflețire perpetuă
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]