1,394 matches
-
pe nedrept ignorată, în filosofia matematicii și am argumentat că aceasta este deosebit de relevantă pentru disputa actuală, din filosofia matematicii, dintre platoniști și nominaliști. Am atras, de asemenea, atenția că problema aplicabilității ar trebuie să le stârnească mai mult interesul realiștilor structurali. Am ajuns acum la cea mai dificilă sarcină pe care mi-am asumat-o în această lucrare: aceea de a propune o variantă de răspuns la problema aplicabilității. Cum întotdeauna este mai ușor să distrugi decât să clădești, mai
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
concepție naivă care identifică matematica cu fizica. Propunerea mea, pentru a evita aceste probleme, este aceea de a combina o viziune empiristă în filosofia matematicii cu o formă ontologică de realism structural. Am văzut în secțiunea 5.2.1. că realiștii structurali au nevoie, pentru a-și susține poziția, de un răspuns la problema aplicabilității. Problema e că nu pot accepta orice răspuns. Dacă, de exemplu, ar ajunge nominaliștii sau platoniștii la un astfel de răspuns, nu l-ar ajuta cu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nevoie, pentru a-și susține poziția, de un răspuns la problema aplicabilității. Problema e că nu pot accepta orice răspuns. Dacă, de exemplu, ar ajunge nominaliștii sau platoniștii la un astfel de răspuns, nu l-ar ajuta cu nimic pe realistul structural. Acesta are nevoie de o soluție care să funcționeze și ca explicație a faptului că matematica ajută la reprezentarea structurii lumii, la nivel teoretic. Este greu de văzut cum l-ar putea ajuta în acest sens un eventual răspuns
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
exemplu al nominaliștilor. De fapt, este greu de văzut cum l-ar putea ajuta orice alt răspuns care nu leagă, într-un fel sau altul, matematica de structura lumii. Adoptarea unei viziuni empiriste în filosofia matematicii l-ar ajuta pe realistul structural să găsească un răspuns potrivit la problema aplicabilității. Dar nu numai realistul structural are de câștigat de aici, ci și empiristul, deoarece se poate folosi de considerațiile realistului structural pentru a argumenta că acel ceva despre care este matematica
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ajuta orice alt răspuns care nu leagă, într-un fel sau altul, matematica de structura lumii. Adoptarea unei viziuni empiriste în filosofia matematicii l-ar ajuta pe realistul structural să găsească un răspuns potrivit la problema aplicabilității. Dar nu numai realistul structural are de câștigat de aici, ci și empiristul, deoarece se poate folosi de considerațiile realistului structural pentru a argumenta că acel ceva despre care este matematica este structura lumii. Trebuie să atragem în acest punct atenția ca viziunea pe
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Adoptarea unei viziuni empiriste în filosofia matematicii l-ar ajuta pe realistul structural să găsească un răspuns potrivit la problema aplicabilității. Dar nu numai realistul structural are de câștigat de aici, ci și empiristul, deoarece se poate folosi de considerațiile realistului structural pentru a argumenta că acel ceva despre care este matematica este structura lumii. Trebuie să atragem în acest punct atenția ca viziunea pe care o propunem nu îl prezintă pe matematician ca având un acces direct la această structură
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
explice observațiile și măsurătorile unor fenomene variate; seriile Fourier care au apărut în contextual studierii de către Fourier al fenomenului transmiterii căldurii etc. 97 Resnik 1997: 45-46; Colyvan 2001: 11 98 Colyvan, de exemplu, afirmă că argumentul indispensabilității "îi silește pe realiștii științifici să plaseze entitățile matematice în aceeași barcă ontologică precum și (celelalte) entitățile teoretice. Adică, îi invită să adopte platonismul" (Colyvan 2001: 7). La fel, Resnik, atunci când argumentează că fizica face neclară distincția abstract/concret, se adresează realiștilor științifici: "Înțelegerea trăsăturilor
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
îi silește pe realiștii științifici să plaseze entitățile matematice în aceeași barcă ontologică precum și (celelalte) entitățile teoretice. Adică, îi invită să adopte platonismul" (Colyvan 2001: 7). La fel, Resnik, atunci când argumentează că fizica face neclară distincția abstract/concret, se adresează realiștilor științifici: "Înțelegerea trăsăturilor paradoxale ale mecanicii cuantice a motivate multe lucrări în filosofia fizicii și a condus câțiva fizicieni remarcabili și filosofi ai științei către viziuni antirealiste ale teoriei. Dar noi suntem preocupați cu cei care îmbină un realism științific
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
2.1.2.3 Barometrul de Opinie Publică Nu există în România o anchetă periodică în care să se înregistreze constant atitudinile față de democrație. Singurul instrument de care ne putem folosi pentru a estima nivelul susținerii democrației definită idealist sau realist este Barometrul de Opinie Publică (BOP) finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. BOP este o anchetă semestrială ce înregistrează începând din 1994 opiniile, valorile, atitudinile cetățenilor români referitoare la diverse aspecte ale realității sociale. Fără a menține permanent o
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Surse ale suportului politic pentru democrație în țările postcomuniste. Sociologie Românească II(1): 41-78. Michels, Robert (1971). Les partis politiques. Essai sur les tendances oligarchiques des démocraties, Paris: Flammarion. Mishler, William și Richard Rose (2001a). Political Support for Incomplete Democracies: Realist vs. Idealist Theories and Measures. International Political Science Review 22(4): 303-320. Mishler, William și Richard Rose (2001b). What Are the Origins of Political Trust: Testing Institutional and Cultural Theories in Post-Communist Societies. Comparative Political Studies 34(1): 30-62. Mishler
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
elaborarea și testarea ipotezelor cu ajutorul cărora asemenea opinii sunt obținute și revizuite. 3. Acest raționament practic este făcut în mod conștient cel puțin potențial. Dacă acceptăm acest înțeles al dorinței, atunci vom putea deosebi între un accent euristic și unul realist în folosirea termenului. În sens euristic îl folosesc evoluționiștii atunci când teoretizează despre evoluția adaptativă a speciilor, dar ei nu îl folosesc în sensul realist al atribuirii de interese și dorințe deoarece speciile nu îndeplinesc condițiile menționate mai sus, adică orientarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
întreaga planetă. Deși lucrurile par simple, nu este chiar așa la nivelul politicilor. Nigel Dower 368 propune trei abordări ale eticii mediului din perspectiva eticii globale. Le discut în continuare dintr-o perspectivă personală. Scepticismul internațional și relativismul. Scepticii sunt realiști și susțin că nu există moralitate în relațiile internaționale, iar relativiștii susțin că nu există datorii globale. Problemele protecției mediului înconjurător nu schimbă nimic fundamental în relațiile internaționale. Regulile și legile dreptului internațional sunt ponderate de interesele naționale privind dezvoltarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Sociologilor de Limb? Francez? � AISLF � �mpreun? cu belgianul Henri Janne) ?i marile sistematiz?ri teoretice (durkheimismul, marxismul, structuro-func?ionalismul ?i structuralismul). Sociologia trebuia s? mai combat? nominalismul, determinismul, dogmatismul ?i � nu �n ultimul r�nd � istoricismul. Concep?ia să pretins realist? ?i pluralist? asupra socialului a urm?riț s? disting? diversele �paliere de profunzime� pe care sociologul trebuia s? le descopere, sub suprafa?a empiric? a fenomenelor, f?r? a le afecta �efervescen?a� ori contingen?a, printr-o conceptualizare definitiv
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ocupat puțin mai serios de chestiunile de politică externă. El nu conține cu atât mai mult considerente profunde, ci înfățișează faptele așa cum au fost ele în realitate, expunând evenimentele din punctul de vedere al omului de stat și al diplomatului realist. Terenul ales de prințul Lichnowsky este acela pe care ne-am fi bucurat să-l vedem plasându-se pe domnul de Bethmann-Hollwegg, căci astfel lumea ar fi fost cruțată de război. Este inutil să analizez un document care vorbește de la
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
lungi, ale căror degete, cu vârfurile puțin ridicate, trădau nesiguranța lăuntrică. Asemenea mâini percep lucrurile doar aproximativ, dar mult mai sigur înțeleg abstracțiunile sunetelor numite muzică de obicei. Cânta minunat la pian. Și totuși, ea, lunatica de bunică, și nu realistul lui tată, a fost mai aproape de realitate când a intervenit fascinația lui pentru Isidora, ea, care nu se îngrijorase peste măsură. Chiar, ce făcea Isidora în clipa aceea? După spectacol, nu i se prea întâmpla să se întoarcă acasă ca să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care nu are nimic de a face cu figurativul, se întîlnește în grupul "Noului realism" fondat la Milano în 1961 și căruia îi aparțin artiști ca Yves Klein, Arman, Spoerri, Raymond Hains, Villegle și Mimmo Rotella. Acești pictori nu sînt realiști în maniera omologilor și contemporanilor lor din "pop cult" decît prin folosirea unor obiecte luate din mediul înconjurător pentru a-și crea operele, dar colajul realizat din elemente disparate este o pură construcție a imaginației. Cît despre pictorii care țin
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
tipice". "Tipicul" este oricum destul de diferit de "stereotipic", "arhetipic", "convențional", "reprezentativ", "obișnuit" și așa mai departe și este adesea asociat cu distorsiunea și caricatura. Astfel, personajele lui Lee ilustrează adesea stereotipuri sexuale ori rasiale. El nu este altceva decît un "realist", în sensul "brechtian" de a încerca să descrii situații "reale", însă el nu implică și realitățile vieții clasei de jos ori ale oprimării de clasă. Într-adevăr, asemenea lui Brecht, el folosește comedia, întreruperile estetice, satira, farsa și alte mijloace
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
gradul în care activitățile manageriale dau administratorilor și tehnicienilor responsabilități speciale și chiar un anumit grad de independență; * În al treilea rând vom reveni asupra unei discuții generale privind rolul de ansamblu al birocrațiilor și ne vom întreba dacă este realist să sugerăm că ele preiau funcțiile conducerii, creând și instalând un stat "administrativ" sau "tehnocratic". Guvernele și "obediența" administrației Serviciile publice au apărut peste tot. Ele angajează o proporție substanțială a forței de muncă în fiecare țară, deși numărul este
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
numită "Poezia", condusă de Cassian Maria Spiridon și în curând, altă revistă de poezie ce va apărea la Piatra Neamț, tipărită de Daniel Corbu. A.B.Așadar dați totuși șanse revistelor de cultură? Dau șanse, în sensul că românii, care sunt realiști, au reușit și reușesc să câștige din tipărirea unor cărți și au rămas cu acest orgoliu de a ajuta la tipărirea unor reviste frumoase, bine scrise, și care să însemne ceva pentru cultura românească, căci revistele reprezintă enorm de mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cum o spuneam, că există soluții care Întrec ceea ce-mi apăreau mie - dar și celor din jurul meu, inși care erau certificați În buna lor apreciere a realității - drept posibilitățile limitate pe care le oferă ea, la un moment dat. Realiștii spun despre un asemenea caracter că este cel al unui „visător”! Se poate, numai că, În acest caz, substantivul prinde și o altă coloratură În afara de cea a unei „evaziuni din realitate”: cineva care Îndrăznește mai mult decât cei din
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
s-a dovedit fals, atrăgându-mi ironii sau provocându-mi chiar daune; dar e tot atît de adevărat că nu de puține ori scepticismul inteligent al unor parteneri de discuție, amici sau nu, „realismul” lor s-a dovedit fals, ne-realist În esență, și realitatea socială sau evenimențială a ascultat de „profețiile” mele „dogmatice”, „optimiste”! Nu, noi, indiferent cine am fi, nu suntem și nu putem fi stăpânii Adevărului! El este, cum o constatam mai sus, duplice, profund și tiranic duplice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și al scriitorilor În particular a fost echivoc. În anii ’50, lucrurile erau clare: cu Partidul sau Împotriva lui. Unii scriitori au tăcut, alții — și printre cei mai importanți — s-au aliniat, din primul moment sau pe parcurs, la literatura „realist socialistă“. Sub Ceaușescu Însă, literatura propagandistică a rămas să fie reprezentată de scriitori de mâna a doua. Altminteri, scriitorii s-au detașat de modelul „realist socialist“, Încercând să meargă până la ultima limită de libertate permisă, dar nu dincolo de ea. Criticile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
printre cei mai importanți — s-au aliniat, din primul moment sau pe parcurs, la literatura „realist socialistă“. Sub Ceaușescu Însă, literatura propagandistică a rămas să fie reprezentată de scriitori de mâna a doua. Altminteri, scriitorii s-au detașat de modelul „realist socialist“, Încercând să meargă până la ultima limită de libertate permisă, dar nu dincolo de ea. Criticile lor vizau abuzurile, nu sistemul În sine. Și, de regulă, abuzurile din vremea lui Gheorghiu-Dej mai curând decât cele din vremea lui Ceaușescu. Nici o operă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
bun să am o conversație cu Dumnezeu. Să-l întreb ce crede el că aș fi făcut. Nu știu dacă aș fi făcut literatură dacă rămâneam în România. Literatura părea atunci rezervată celor de la litere, umaniștilor și eu eram un realist! (Revista "Conta", nr. 2, 2011) Gheorghe GRIGURCU Gheorghe Grigurcu. Criticul ca și poetul 1. Criticul, ca și poetul, nu are viață personală, viața sa e praf și pulbere...! Și asta o spun ca să parafrazez un poet, pe Nichita Stănescu, cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în epoca politică anterioară părea că se sfârșește o epocă de aur și începe una de fier. Nu încape nici o îndoială că ceea ce pare neobișnuit sau dur în Principele poate fi atribuit acestor circumstanțe dificile. Machiavelli pretinde a fi un realist, o persoană care încearcă să explice "adevărul concret al lucrurilor" (capitolul 15), si este important să înțelegem că el răspundea unei situații istorice neobișnuite când scria Principele. Apelul la un nou principe care să scape Italia de probleme și care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]