5,519 matches
-
o hiperluciditate a percepției ce se amplifică în actul pauper de transgresare a realului. Tînărul debutant își amorsează discursul într-o sintaxă dură în care predomină austeritatea substantivului, ceea ce induce în lector un halou ermetizant, derutînd decodificarea și făcînd dificilă receptarea". (Marin Mincu, Ziua literară, 24 iunie) Viața e în altă parte Poezia ca ultim sălaș al lui Dumnezeu", așa spunea cineva despre felul necruțător în care Kundera vede poezia în cartea sa căreia i-am împrumutat titlul. Unde este viața
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
un consistent dosar lui Matei Vișniec. Sub titlul „Un optzecist de talie europeană”, grupajul explorează creația scriitorului în primul rînd prin prisma consistentei sale opere dramatice, comentată atît de exegeți români, cît și de cîțiva străini, întrunind o serie de receptări, de la simple impresii de lectură sau de vizionare a spectacolelor pînă la adevărate (dar nu întotdeauna meritorii) tentative de hermeneutică textuală, cu sau fără bibliografie. Grupajul, consistent - întins pe mai bine de cincizeci de pagini de revistă -, n-ar fi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5011_a_6336]
-
Elvira Sorohan Receptarea corectă a creațiilor artistice, indiferent de arta care le încape, a fost dintotdeauna, mai ales la noi, întârziații, o obsesie a creatorilor. ,Priviți statuile până când le vedeți", spunea Brâncuși. E un avertisment pe care artistul inițiator și l-ar fi
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
pildă, un veritabil Aufklärer, ,semnează" 154 de note filologice și istorice. încât, fiecare pagină dă spectacolul lansării textului, conceput alegoric, într-un mediu și într-un timp în care literatura, deja întârziată trebuia, în fine, să se nască, totodată cu receptarea ei critică. Privindu-și opera dinafară, cu ochi de Argus, scriitorul îi dramatizează destinul, imaginând amuzat de ceea ce se poate spune în marginea ei, într-o vreme când nu se putea vorbi încă de sensibilitate artistică a cititorului și nici
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
e foarte implicat în viața literară și în comentariul politic (susține o emisiune zilnică de prezentare a cărților la TVR Cultural, e analist politic la cotidianul ,Ziua" și la postul de radio BBC). E prezent de peste două decenii în fenomenul receptării, iar din 1990 încoace a fost în permanență un protagonist al conflictelor de idei și de viață literară. E un optzecist combatant, cum au mai fost doar Mircea Nedelciu și Gheorghe Crăciun, un veteran al războiului literar dintre generații și
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
filosofia nu poate fi povestită direct, ci aceasta se auto-narează numai În măsura În care se Încadrează țesăturii recunoscute a unei scheme romanești. După cum s-a constatat și cu Il nome della rosa, Umberto Eco e un maestru al suspansului polițist, genul cu receptare maximă la nivelul romanului de masă, roman ce nu intră În literatura propriu-zisă, sau intră doar atunci când reușește să depășească previzibilitatea schemelor prin accesul la scriitură. Ce se Întâmplă, altfel, atât de „abisal“, În romanul polițist, de care, deocamdată, Eco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
zei al Valahiei" . (Eugen Simion). Partea a doua a lucr?rii se refer? la conceptul de topos poetic În teoria literar?? ?i la semnifică?iile superioare pe care acesta le cumuleaz? În opera lui M. Eminescu. Cunoa?terea operei poetice, receptarea ei „creatoare" presupune un demers analitic care s? aib? ca scop studiul tuturor componentelor acesteia: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia (potrivit concep?iei structuraliste apar?inând esteticianului Oskar Walzer). „Cel mai elaborat" dintre elementele constituente ale operei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
literatura eminescian? A. Aspecte ale istoriei termenului B. Potrivit teoriei esteticianului Oskar Walzel, operă poetic? se structureaz? În trei p???i fundamentale: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia. Con?inutul reprezint? „totalitatea semnifică? iilor" operei, a c?rei receptare estetic? devine un proces creator În sine prin faptul c? implic? deschiderea acesteia c?tre o multitudine de sensuri ?i de interpret?ri; este „teritoriul imaterial, particular ?i capabil s? suporte, prin interpretare, noi configur?ri, adic? e terenul pe
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
imaterial, particular ?i capabil s? suporte, prin interpretare, noi configur?ri, adic? e terenul pe care se intersecteaz? voca?ia creatoare a autorului cu voca?ia creatoare a receptorului" (Ioana Em. Petrescu) . Esteticianul italian Rosario Assunto consideră de asemenea c? „receptarea e un fapt creator" ; ea nu Înseamn? numai o „reflectare pasiv? a obiectului artistic Într-o con?tiin??-oglind?", ci o deschidere spre cât mai multe interpret?ri („opera apperta" cum o numea Umberto Eco). Opera I?i va fi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cât mai multe interpret?ri („opera apperta" cum o numea Umberto Eco). Opera I?i va fi Împlinit „destinul", menirea ei artistic? doar În momentul În care deschide În con?tiin?a receptorului adânci ecouri ?i Înl??? uiri de sensuri. Receptarea critic?, de exemplu, În preocuparea ei conținu? de a stabili raportul Între valoarea artistic? a operei ?i actul cunoa?terii, devine, În opinia esteticienilor moderni, „un mod creator" de percepere a universului acesteia, având ca punct de plecare „un propriu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
artistic?: ??i totul e ca o sal? luminat?, cu pere?i ?i oglinzi prin care trec cele mai variate idei ale culturii ?i sufletului omenesc. Dar ce societate, ce petrece g?sesc! " (Constantin Noica) Cunoa?terea con?inutului operei poetice, receptarea „creatoare" a semnifică? iilor acesteia, este posibil? numai În parametri unei judec??i de valoare care ?? nu devin?, din diverse motive, str?în? mesajului, conducând la pierderea identit??îi sale artistice (idee pe care chiar Eminescu o subliniaz? În versurile
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
și absolut indispensabile între aspectele de limbă studiate la fiecare palier (fonetică, lexic/lexicologie și semantică, morfologie și sintaxă) și actul comunicării în sine, atât scrise, cât și orale. Și aceasta, în scopul firesc al funcționalității faptelor de limbă în receptarea corectă a unor mesaje/coduri diferite și în exprimarea/utilizarea corectă, variată, nuanțată, adecvată cât mai multor situații de comunicare («Gramatica devenind un instrument - s.n. - prin care se poate realiza comunicarea). Deci se vizează astfel, chiar dacă nu e formulată explicit
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
de înrudire a disciplinelor umaniste cu cele realiste. Astfel că, atât prin disponibilitățile ei intrinseci, cât și prin deschiderea sa către toate celelalte preocupări ale spiritului uman, literatura își asigură un uriaș potențial formator nu doar în direcția deprinderilor (de receptare adecvată de text literar și non-literar, de analiză și interpretare, de comunicare), ci și, prin acestea dintâi, a atitudinilor și valorilor: singurele achiziții de fond cu care, la ieșirea din sistem, insul va opera în social și în profesie (acel
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
Românii din Chitighaz de Gheorghe Santău, Din istoricul presei române din Transilvania și Ungaria de Maria Berényi, Lupta lui Iosif Vulcan pentru întemeierea unui teatru român în Ungaria și Transilvania, Eminescu și românii din Ungaria de Gheorghe Petrușan, Considerații asupra receptării operei lui Eminescu de Jenő Farcas, Kohán György de Ștefan Oroian, Despre un vechi manuscris românesc de Gavril Scridon ș.a. În 1989 se marchează, într-un articol semnat de Ambrus Miskolczy și Ioan O. Rudeanu, trei secole de la apariția Bibliei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290182_a_291511]
-
ineficientă În parcele individuale”. Ordinea pur formală era cel puțin la fel de important ca și adaptarea la epoca mașinismului. „Arhitectura”, insista el, „este acea artă superioară tuturor celorlalte care atinge o stare de măreție platonică, de ordine matematică, de contemplare, de receptare a armoniei ce domnește În relațiile emoționale”. Simplitatea formală și geometrică și eficiența funcțională nu erau două obiective distincte Între care trebuia găsit un echilibru. Dimpotrivă, prima era o condiție pentru obținerea celei de-a doua. Le Corbusier și-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
cărții - Personalitatea lui Julien Green în literatura sa confesivă și Condiția dramatică a eroului în operele de ficțiune ale lui Julien Green - își află o deplină justificare. După cum, tot atât de îndreptățit este și solidul paragraf introductiv în care se urmărește procesul receptării operei greeniene, împreună cu disputele pe care le-a prilejuit. Trei ar fi aspectele specifice ale acestui proces: bilingvismul, apartenența la literatura catolică și locul pe care îl ocupă în tehnica narativă a scriitorului tradiția și modernitatea. În lucrare se glosează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
Solomon / 205 Marian Voicu / 229 Argument Astăzi, filmul documentar poate aborda orice temă, de la cele din actualitatea imediată, la cele din trecutul îndepărtat, de la subiectele eminamente vizuale, la cele abstracte. Nici un domeniu nu-i este inaccesibil. Avantajele sale sunt evidente: receptarea ușoară din partea publicului, atractivitatea și numărul mare de posibili privitori. Filmul documentar se dovedește a fi un mijloc de comunicare extrem de eficient. Mai demult, era considerat "ruda săracă" a cinematografului, situat în umbra filmului de ficțiune. Astăzi și-a câștigat
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
barbari" în restul lumii. Într-o rugăciune engleză, de epocă, se cerea: "Doamne! Izbăvește-ne de mânia vikingilor!" În același timp năvălirea lor atrage și reacția Bisericii Catolice, de-a încerca să-i convertească la creștinism, "să-i îmblânzească". Răspândirea, receptarea, acceptarea creștinismului a fost și în cazul suedezilor, ca și al altor popoare rezultatul unei duble acțiuni. Al misionarilor veniți din Europa. Dar și al inițiativelor unor căpetenii politice suedeze care, din rațiuni politice, vor prelua și propaga preceptele morale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
descuraja orice tentativă gazetărească, îi încetează, cu numai câteva zile înainte de sosirea lui în capitală, apariția. A fost prima sacrificare a lui Eminescu. Terenul fiind pregătit, procesul sacrificării putea continua și pe alte planuri. În special trebuia ajustată grila de receptare și printre primii care-au ținut să se remarce în acest sens, la numai doi ani de la moartea poetului, a fost canonicul papistaș de la Blaj, Alex. Grama. El n-a reprezentat o opinie critică, un punct de vedere, ci un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a numărat Th. Codreanu și nu mai stăruim asupra lor. Mai grav este că la acest mod de percepere a fenomenului eminescian s-au branșat și alți analiști dispuși la îmbrățișarea schizoidiei dintre poezie și publicistică și chiar la o receptare în "cheie minoră". Tabloul este atât de cuprinzător că autorul, îl simțim, parcă se jenează să-l înfățișeze în toată întinderea. Înțelesesem demult că universul eminescian are în Theodor Codreanu un partizan cu netăgăduite haruri analitice. Bănuiam că tot cercetând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
necontenite de către ciudatele, nenumăratele tentative de zdruncinare a scării valorilor românești în toate tărâmurile sunt pe cale să intre într-un con de beznă? Înclin, fără să șovăi nici o clipă, spre cea de-a doua ipoteză, care atinge, în esență, problema receptării poetului la noi, în momentul de față. Și nu numai a poetului, prozatorului, ziaristului, gânditorului, ci a unei personalități de dimensiune puțin obișnuită în orizontul culturii și cunoașterii românești. Am spus întotdeauna, în cursul deceniilor care mi l-au adus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să pună în lumină tot alte fațete ale unei gândiri și ale unei opere de o calitate vizionară greu de decelat și tocmai de aceea necesitând infinite explicații întru articularea coerentă, globală a unui univers profund original. Sigur că nivelurile receptării oricărui artist sunt multiple, în funcție de cantitatea informației culturale a publicului, de puterile intelectului atât de diverse, ca și de un anume gust al epocii, al fiecărei etape dintr-o istorie a literaturii, îndeobște destul de strict divizate și etichetate. Și incumbă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lector și carte, între privitor și tablou etc. Numai așa se poate asigura cunoașterea și trăirea veritabilă a emoției estetice care menține neștirbită valoarea unei creații. Spun locuri comune, firește, dar și cazul lui Eminescu, poetul național, reprezentativ prin excelență, receptarea la nivelul maselor este departe de a face loc unei imagini cât de cât pe măsura grandorii lui. Marea majoritate a publicului rostindu-i încă numele cu respect și emoție, reține doar versurile atât de muzicale ale tristei iubiri pierdute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu evidențiază în cartea despre Marin Preda, tocmai această "conjurație" pe care o nominalizează fără nici un fel de menajamente. În privința cărții ce tratează personalitatea și sfârșitul tragic ale lui Nicolae Labiș, eseistul abordează pe larg, polemic și agresiv, tocmai chestiunea receptării azi a valorilor perioadei de dinainte de '89, făcând o netă distincție între demersul obiectiv al lui Cezar Ivănescu, în privința lui Labiș (pe care îl vede și în postura de poet-stindard al noii societăți, dar și în dramatica sa evoluție, suprem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Theodor Codreanu însuși, în 1987-1988, în "Revista de istorie și teorie literară"), prezența spiritului creștinismului în opera lui Eminescu, narcisismul și motivul oglinzii ("poetul român realizează o adevărată sinteză a majorității variantelor oglinzii din literatura universală", pag. 73), "tipul de receptare a lumii căreia îi aparține personalitatea lui Eminescu" temă ce pune în mișcare tipuri fundamentale, între care Dante și Dostoievski. Spiritul propriu controversei e surdinizat, fără acute din seria celor terestre, profesorul Theodor Codreanu, deși vivant când pune mâna pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]