5,656 matches
-
cronica la romanul Doinei Ruști e dedicată demantelării romanului Cruciada copiilor, de Florina Ilis, care, aflăm, "nu are nici un fel de deschidere, de anvergură, de semnificație". "E doar o carte foarte lungă", a cărei critică ultrafavorabilă indică "spiritul gregar al receptării actuale din România". Ce ne-am fi făcut, oare, fără vigilența Luminiței Marcu și fără talentul ei de a scrie despre o carte, arătîndu-se dezgustată de altele? Este și cazul Istoriei literaturii române contemporane. 1941-2000 de Alex. Ștefănescu, executată scurt
Studențești... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10666_a_11991]
-
cu momente de asimilație, rejectare și corijare, de schimbări periodice ale percepției. Avem a face cu "mutația valorilor", proces care "aduce la zi" creațiile trecutului, curățindu-le de scoriile conformismului, activîndu-le latențele, organizîndu-le și ierarhizîndu-le altminteri: Există o dinamică a receptării ale cărei manete se află (și se vor afla mereu) în prezent. Operele intră în umbră și revin în lumină succesiv, în măsura în care în spațiul lor există zone apte de a fi reconfirmate". Deși operează sintetic, neocolind generalitățile inevitabile, sistematizările de
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
despre ce e vorba." (p. 7). La un prim nivel, Alpha nu este altceva decât unul dintre pseudonimele folosite de poet. Cu o treaptă mai jos, această semnătură, pe care istoricul literar o recuperează, e făcută să participe la complicata receptare a lui Arghezi. Excedat de tirania lirică exercitată de autorul Cuvintelor potrivite, M.R. Paraschivescu, contestatar înverșunat al lui, fusese bucuros să constate în anii '60 că ,s-a terminat o dată cu litera A și am ajuns și la litera B" (Blaga
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
diferite și avem senzația, doar, destul de vagă și aceea, că știm ce gîndim, cum și ce mîncăm, ce visăm, ce iubim, ce urîm, că ne zărim, că ne intuim. Se adaugă la asta comentariul unora și altora, care manipulează percepțiile, receptarea, care bruiază înțelegerea. Și realitatea. Care ne împing să trăim marginal unii față de ceilalți. Parte din bucățelele care lipsesc din tablou le completăm cu imaginația. Restul? Despre ceva din acest rest este vorba în spectacolul Plastilina făcut de regizorul Vlad
Inocentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10951_a_12276]
-
de debut (poezii, reportaje, proză, publicistică), neincluse de autor în volume, realizează o istorie internă a operei (modelele, evoluția și migrația unor personaje de la un text la altul, transpunerea unei realități regionale identificabile și atestabile) și recompune o istorie a receptării critice a fiecărui volum și a operei bănulesciene în ansamblu. Aparatul filologic (evidențierea variantelor) și aparatul de istorie literară (cronologia biografică, notele și comentariile fiecărui text, restituirile din presă și, uneori, din manuscris, dicționarul de personaje, reperele critice, bibliografia) sunt
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
Bănulescu un scriitor capabil să o reinventeze într-o ficțiune salvatoare și durabilă. Ediția critică a Oanei Soare, realizată cu pasiune și profesionalism, face un bilanț de etapă în posteritatea lui Ștefan Bănulescu și va stimula o schimbare importantă în receptarea și interpretarea operei lui. Milionarul în povestiri merita un astfel de omagiu postum.
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
uitate nici „exercițiile textuale” din manuscrise (considerate „moloz” de Perpessicius), care aduc „dovada unui proces de exercitare permanen tizat”, reale sclipiri de geniu ( de pildă: „și-n a sufletului noapte tu o lampă ai aprins”). Studii vaste sunt consacrate „odiseii receptării” sale în țară și peste hotare, personalitatea auto rului „Luceafărului” în viziunea marilor scriitori români (Arghezi, Bacovia, Blaga, Cioran, Eliade, Goga, E. Ionescu, Hasdeu, Camil Petrescu, Rebreanu, Sorescu, Sadoveanu, Nichita, Vieru), omagiile lirice, dar și studii obiective, pertinente consacrate antieminescianismului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sunt doar câteva din harismele ce definesc poezia lui I. Andreiță. Arta fină cu care își elaborează universul său poetic și duioșia și limpezimea, claritatea versurilor sale constituie semne decisive pentru ca satisfacția lecturii să găsească, imediat și sigur, o rară receptare în rândul publicului cititor. Maxima anticilor “Sophon to saphes” (înțelept e ceea ce-i limpede, clar) e valabilă pentru poezia lui Ion Andreiță. Cezar Baltag - mânuiește cu o rară dexteritate versul rimat, clasic, precum și cel liber, alb, modern. Prin figuri biblice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
care s-a ocupat în mod special de textele din periodice și de ineditele în limba maghiară; Al. Piru a redactat studiul introductiv; N. Gheran ar fi vrut ca Lucian Raicu să preia elaborarea aparatului critic, adică să reconstituie istoria receptării, obligație care a rămas până la urmă în seama editorilor principali. Pe parcurs, s-au mai asociat și alte contribuții, un ajutor necesar pentru stabilirea variantelor și detalierea etapelor de laborator: Valeria Dumitrescu, Cezar Apreotesei, Nicolae Coban, Gheorghe Fischer și Nedeea
A trăi pentru Rebreanu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11033_a_12358]
-
impresionantă. Am analizat și voi mai analiza calitatea unora dintre aceste ediții. Merita ca, într-un fel sau altul, această realizare să fie evidențiată la Târgul Gaudeamus. Închei periplul cu un ultim popas, la Editura Saeculum I. O., unde Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu, inițiat în urmă cu doi ani, când au apărut trei volume corespunzătoare secolului XIX, se completează cu alte cinci volume, care acoperă intervalul 1901-martie 1908, într-o ediție critică de I. Oprișan și Teodor
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]
-
Teodorovici a devenit, în fine, cunoscut prin a treia lui carte, editată în 2002 de Polirom și purtând iarăși un titlu extravagant: Circul nostru vă prezintă: (cu două puncte la final). Abia de aici încolo se poate vorbi despre o receptare critică a tânărului prozator. Și nu e o întâmplare: este borna de la care bibliografia unui autor profesionist s-a așezat pe un făgaș editorial normal. Au urmat, tot la Polirom, volumul de povestiri Atunci i-am ars două palme (2004
Trei sinucigași by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10862_a_12187]
-
nouă ediție, revăzută și consistent adăugită, din romanul de debut (2005). După cinci cărți și nenumărate contribuții publicistice, Lucian Dan Teodorovici e recunoscut ca unul dintre cei mai reprezentativi scriitori din noua generație. Interesant (și, într-un fel, simptomatic pentru receptarea destul de haotică ce marchează piața noastră literară) este că romanul ,de cotitură", din 2002, nu este la înălțimea celui dintâi, apărut cu trei ani mai devreme. Cu toate că în textul său introductiv, Liviu Antonesei îi dă un calificativ măgulitor (,foarte bun
Trei sinucigași by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10862_a_12187]
-
experiență artistică majoră într-o lume sedusă din ce în ce mai mult de tentațiile unui minorat incontinent și tot mai fascinat de propria sa accesibilitate. Serghei Manoliu Proiectul artistic al lui Serghei Manoliu privește nu atît disponibilitatea noastră estetică și legitima predispoziție pentru receptare, cît o realitate psihologică modificată și o nouă direcție a imaginarului. Întrucît lumea occidentală, văzută din spațiul francez, în care artistul trăiește de mai mulți ani, cu pragmatismul ei asumat și cu un cult al eficienței bine asimilat și frumos
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
regula. Sau, altfel spus, côté-ul de amintiri al poveștii, prin ?amintiri? înțelegînd tot ce-a contribuit, în timp, la finalizarea unei cărți în forma în care-am ajuns s-o cunoaștem și la pattern-ul după care s-a produs receptarea ei. Povestea propriu-zisă ( admițînd că povestirea, în sensul, oarecum, de emplotment, are-a face, mai degrabă, cu judecata de valoare, restrînsă, aproape întotdeauna, la aprecierea însemnătății documentare a cărților) , aparte de informațiile despre carte, leagă unele de altele informațiile cititorului
la Povești, povestiri, amintiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10883_a_12208]
-
realitatea procesului de asimilare a modului de viață american de către noii imigranți și descendenții acestora. După 1950-1960, modelul omogenizării forțate a pierdut teren în fața recunoașterii diversității. Ideea amestecului de culturi, în care fiecare și-a păstrat propria identitate, permite acum receptarea mai atentă a contribuției culturale a fiecărui grup etnic. Termenul de "bi-culturalism" a apărut la începutul anilor `60 în Canada, cu referire la bilingvismul populației din Quebec. Influență școlii americane de antropologie culturală, precum și a școlii franceze de antropologie fondată
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
1995, au făcut mare scandal. Au fost primite de critică cu un soi de violență, lucru pe care nu-l agreez oricum, ca un fel de răspuns la tipul de violență degajat de textele ei. Nu știu dacă reacționînd la receptarea britanicilor sau nu, francezii și nemții s-au apropiat de tipul de scriitură propus de Sarah Kane. În aceste spații culturale s-a montat Sarah Kane, aici a făcut vîlvă, de aici s-au contaminat ceilalți. Pe această filieră am
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
Păcurar, i-am văzut destul de des, le cunosc deschiderea, potențialul. Pe unii, nu mulți, îi admir sincer și am deplîns neșansa de a nu se fi întîlnit cu regizorii pe care îi merită. M-a speriat, recunosc, presupusa înțepeneală în receptare a urbei, reacția la cuvîntul puternic al autoarei, la imagini, manifestarea unui provincialism care nu ar face bine nimănui. M-am înșelat! Prejudecata mea și-a dovedit valabilitatea doar la nivelul funcționarilor de prin instituțiile publice care își vîră nasul
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
scriitor șaizecist, care nu fusese receptat în timpul vieții ca unul de prim-plan. Revanșa postumă a unui marginal nu pare să-și fi epuizat resursele. De aceea, pentru a oferi o imagine de ansamblu a operei și o istorie a receptării, este binevenită ediția critică îngrijită de Cristina Balinte, în colecția academică de ,Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion. Dintre contemporani au mai fost clasicizați în această colecție: Marin Preda, Petru Dumitriu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu și Ștefan Bănulescu. O evoluție
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
profesionist. De ele va putea profita editoarea (sau altcineva) într-un studiu de variantistică, puțin practicat la noi. În dosarul fiecărui volum sunt cuprinse: edițiile, bibliografia prozelor scurte sau a fragmentelor de roman publicate în presă, mărturisirile autorului despre carte, receptarea critică la momentul apariției și variantele. Întrucât nu există manuscrise (distruse de autor sau pierdute), operațiunea nu a fost foarte dificilă. Dar sunt de reținut și de studiat mulțimea variantelor, diferențele din volume față de versiunile publicate în presă. Editoarea face
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
scriitorului, eventual și corespondența. Să sperăm că va veni și el cândva. Această ediție critică de Opere Sorin Titel, foarte bună în toate compartimentele, prin calitățile ei documentare, critice și istorico-literare, de însumare a operei epice și de înregistrare a receptării ei în timp, contribuie într-un mod decisiv la fixarea unui loc al lui Sorin Titel din ce în ce mai sigur și la situarea lui adecvată în istoria literaturii române postbelice.
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
cît ar fi ele de neliniștitoare, de influențe. De confruntări extra muros și de schimburi. De agoră, iar nu de ghetou. Așa că între o opțiune formală, a criticii care lucrează cu ,piese" numărate, nu cu filiații, modele, pattern-uri de receptare, și ,cosmopolitismul" teoriilor așa-numitului răspuns al cititorului, influențat de un întreg climat, literatura națională e ba totalitatea operelor scrise în limba română, și-atît, ba stratul germinativ din care ,ies" cărți, îndatorate întregii literaturi (și nu numai, dar asta e
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
rolul consacrat (de apărătoare îndîrjite ale normei, ale tradiției, ale stabilității) și încep să propună inovații, modernizări, actualizări, reacția publică este una de mare nervozitate. Cam asta ar fi, după un an de la apariție, impresia cea mai surprinzătoare legată de receptarea noului Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM2): mulți dintre cei care se manifestă public (în discuții, interviuri, pe forumuri, la dezbateri și conferințe) protestează contra acceptării de către normă a unor forme considerate pînă mai ieri inculte, greșite
Reacții la schimbarea normelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10826_a_12151]
-
Cronicar Cât de importantă este receptarea Așa cum se știe, spre sfârșitul anului trecut, la Editura Cartea Româneacă a apărut, cu sprijinul Fundației „România literară”, un volum colectiv intitulat Cum se scrie un roman?, care reunește răspunsurile formulate de 16 prozatori români la întrebarea adresată de Nicolae
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3979_a_5304]
-
de a desemna în același timp» (am mai putea adăuga și demonstrația acestuia că «nu există Roman fără Literatură»).” Considerațiile lui Dan Cristea ne întăresc convingerea că la fel de important ca textul literar propriu-zis este textul critic care-l însoțește. O receptare critică făcută de cineva competent, capabil de referințe intelectuale pe măsură pune în valoare textul analizat, găsind în el virtuți pe care un ochi miop, recent, neantrenat nu le vede. Provincialismul incult și țanțoș Cronicarul reia subiectul Premiului Național de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3979_a_5304]
-
Răzvan Voncu Cioran - Razne, stabilirea textului, prefață și note de Constantin Zaharia, Editura București, Humanitas, 2012, 124 p. Nu stă în atribuțiile istoricului literar să comenteze mișcările de suprafață ale vieții literare. Totuși, nu-mi pot reprima mirarea față de slaba receptare de care au avut parte, în presa literară, cele trei cărți inedite scrise de Emil Cioran în românește, la Paris, în anii ’40. După efervescența (adesea necritică) din primul deceniu de după 1989, era de așteptat ca interesul pentru opera marelui
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]