7,241 matches
-
Apariția tot mai frecventă a „incivilităților” În viața de zi cu zi și În spațiul public face dificilă coeziunea; aceste fapte (insulte, degradări de diverse feluri) atacă, adesea și pe nesimțite, Înseși legăturile sociale, articularea dintre autonomia subiectului și acceptarea reciprocității nemaiputându-se realiza. Or, această articulare este asigurată tocmai de tripla deprindere a politeții, civilității și cetățeniei. Să ne amintim că civilitate, la singular, se definește ca respectarea conveniențelor, a bunelor maniere aflate În uz la oamenii aparținând unei societăți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Această confuzie se regăsește și În folosirea cuvintelor civil și civilizat: primul insistă asupra legăturii Între indivizi În general, În vreme ce al doilea se referă la respectarea uzanțelor „societății civilizate” (ibidem). Aceeași complexitate domnește și În definiția unei prime forme de reciprocitate, politețea. Politețea se pretează la aceleași tipuri de neînțelegeri ca și civilitatea: riscăm În permanență să confundăm manifestările empirice, istorice și sociale cu necesitatea lor simbolică și Întemeietoare. Orice reciprocitate este considerată ipocrizie: individualismul temporar reușește astfel să nege importanța
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Aceeași complexitate domnește și În definiția unei prime forme de reciprocitate, politețea. Politețea se pretează la aceleași tipuri de neînțelegeri ca și civilitatea: riscăm În permanență să confundăm manifestările empirice, istorice și sociale cu necesitatea lor simbolică și Întemeietoare. Orice reciprocitate este considerată ipocrizie: individualismul temporar reușește astfel să nege importanța spațiului public: În consecință, spațiul privat poate să invadeze totul. Articularea celor două spații nu mai este asigurată, iar provocarea poate deveni un fel de artă de a trăi. Un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
posibil atunci când rolul Întemeietor al interdicției și al respectului față de persoana umană nu se mai afirmă. Iar civilitatea și politețea sunt forme prealabile ale respectului etic. Prima nu Înseamnă lingușeală, iar a doua nu Înseamnă ipocrizie. În aceste forme de reciprocitate, se acordă un loc și celuilalt: spațiul simbolicului este deci prezent aici (Ortigues, 1962, p. 65). De aceea, educația În spiritul politeții este considerată esențială de către Henri Bergson, În 1885, Într-un discurs privind Împărțirea premiilor. Filosoful desprinde trei forme
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și, În sens mai larg, cetățeniei, dorim să arătăm că societatea ar trebui să stabilească o genealogie a violenței sale latente. Folosind În mod confuz cuvântul incivilități, la plural, ne interzicem să mai reflectăm asupra puterii de emancipare a deprinderii reciprocității În familie și În instituții. Actele „necivilizate” au ca origine trei tipuri de reacție care trebuie Înțelese pentru a li se putea da un răspuns adecvat: ă o faptă poate fi „necivilizată” din simplă ignoranță: un copil mănâncă cu degetele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
incivilitate: riscăm astfel să ascundem pentru persoana violentă originea și consecințele propriilor sale acte de violență. Modelul integrator republican nu mai funcționează, pentru că nu mai există reperele și normele necesare. În schimb, civilitatea, bine Înțeleasă, situată la nivelul pedagogiei formelor reciprocității, poate contribui la modelarea unei cetățenii participative și atente la celălalt. Trebuie așadar insistat asupra funcției mediatoare a civilității, Între politețe și cetățenie. În forma sa pozitivă și la singular, ea devine o școală a responsabilității etice și politice: de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
zilnic decența societății, iar dacă le acceptăm fără să spunem și fără să facem nimic, ne pierdem stima față de noi Înșine. O astfel de societate ar fi una În care autonomia indivizilor nu și-ar afla sensul decât În cadrul unei reciprocități calme și consimțite. Dar acest lucru ar implica (re)fondarea constantă a devotamentului față de lege. Desigur, trebuie să instaurăm o societate dreaptă și prosperă (prin politețe, civilitate, drept și democrație), dar este nevoie În același timp să instituim o societate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
devotamentului față de lege. Desigur, trebuie să instaurăm o societate dreaptă și prosperă (prin politețe, civilitate, drept și democrație), dar este nevoie În același timp să instituim o societate decentă care să ne facă să reflectăm asupra tuturor formelor emancipatoare ale reciprocității, pentru a preveni reificarea sa ipocrită și mercantilă. C. C. & BERGSON Henri (1991), De la politesse (prima ediție: 1885), in DHOQUOIS Régine (coordonator), La Politesse, vertu des apparences, Paris, Autrement, pp. 152-158. BOROT Luc (2000), „Incivilités”, Cités, nr. 4, octombrie, pp. 193-196
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la o unică viziune asupra lumii. Plurală, ea se construiește in situ, În mod dinamic și spontan. Prin forțele de inserție ale locului, ea exprimă caracterul compozit al universurilor complexe care au valoare În viețile oamenilor. În lumea faptelor, solidaritatea, reciprocitatea sau darul sunt și ele părți integrante ale condiției umane. Locul, În căutarea propriei coeziuni și perpetuări, generează relații și rețele care vin În sprijinul membrilor comunității. Aceste proceduri Își bazează soliditatea pe credințe colective, un fel de „divinități locale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi fondat nu pe certitudinea că ai ceva să-l Înveți pe celălalt, ci pe convingerea că ai ceva deînvățat de la el. Ne aflăm astfel destul de aproape de Paul Ricœur care, deși insistă ca și Habermas și Apel pe dialog și reciprocitate, caută să păstreze, În Soi-même comme un autre (1990), o sferă a convingerii care intră În relație dialectică cu cea a argumentației. Convingerile noastre, care țin de identitatea și cultura noastră, trebuie supuse argumentației. Căci dacă este adevărat că nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
participa împreună la ceva. De aceea, abstractul verbal latinesc communicatio și corespondentele lui din limbile moderne exprimă ideea de bază "faptul de a fi în relație", "mod de a fi împreună", ceea ce cuprinde două aspecte: existența unei comuniuni, ceea ce presupune reciprocitate, și exercitarea unei influențări, care poate fi reciprocă sau univocă. Ca atare, conținutul conceptului actual "comunicare", uzual în teoria informației și în știința comportamentului, a putut deveni "transmitere sau schimb de mesaje uzînd de un cod", procesul avînd intermedierea unui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fără îndoială, știu că poți.); 10) folosirea pluralului inclusiv (să gustăm - adică eu, să vedem ce ai făcut, în loc de eu să văd); 11) formularea unor motivări ale dorințelor emițătorului care să le prezinte receptorului drept rezonabile; 12) presupunerea sau afirmarea reciprocității, astfel atenuînd potențialul agresiv (Azi faci tu cafeaua, ieri am făcut-o eu.); 13) satisfacerea feței pozitive a receptorului prin oferirea de bunuri materiale și spirituale și satisfacerea dorinței acestuia de a fi ascultat, admirat ș.a. Varietatea mare a strategiilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
plagiatului ce-l va arunca într-o depresie vecină cu nebunia, iar Vernon Halliday plănuiește să-și salveze cariera prin publicarea unor fotografii compromițătoare (făcute de Molly) în care Julian Garmony, politician de mare influență, apare travestit în haine femeiești. Reciprocitatea perversă a prieteniei dintre Clive și Vernon scapă de sub control în clipa în care ceea ce altădată i-a unit ajunge să-i isterizeze și (literalmente) să-i otrăvească. Comedia neagră permite, însă, dincolo de pulsul ridicat al narațiunii, câteva momente de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de la aceeași bază ca și grupul de trei cazuri de mai sus. La aceste cazuri care privesc substantivul, adjectivul și pronumele, se adaugă patru cazuri care privesc numai anumite forme ale adjectivului. În acest sistem cazual complex, cazul instrumental-ergativ exprimă reciprocitatea (Hjelmslev 1972 [1935]: 154), deci, în același timp, o apropiere și o depărtare și, în plus, o stare de echilibru sau de stabilitate, numită repaus. Aceste nuanțe se manifestă mai ales în folosirea instrumentală, raportul dintre instrument și acțiune sau
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dimensiunii intimitate. Ergativul mai poate exprima timpul în care are loc procesul redat de verb. În limba hurqili, despre care se știu foarte puține lucruri azi, ergativul este subiectul verbului tranzitiv, la aspectul nondurativ. Ergativul reprezintă instrumentul, implicând ideea de reciprocitate, de stare de tensiune între două obiecte. În limba küri, ergativul apare, de obicei, ca subiect al unui verb tranzitiv. Acest caz poate exprima depărtarea, dar pe axa timpului. În cecenă, ergativul apare în ipostaza sa prototipică din limbile caucaziene
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poate exprima depărtarea, dar pe axa timpului. În cecenă, ergativul apare în ipostaza sa prototipică din limbile caucaziene, dar, spre deosebire de multe dintre aceste limbi, ergativul intră în opoziție cu un instrumental autentic, ceea ce determină pierderea valorii de depărtare și de reciprocitate din sfera ergativului și posibilitatea sa de a exprima valori mai abstracte. 4.3.2. Cazul ergativ la J. M. Anderson Studiul lui Anderson are drept punct de pornire distincția curentă între caz concret sau local (căruia i se subordonează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cel mai bun caz numai jumătatea adevărului și în cel mai rău caz ignoră cele mai importante cauze ale schimbării politice, și anume condițiile și forțele care determină nemulțumirile și acțiunile de masă. Mai mult, argumentează Knight, există raporturi de reciprocitate între elite și public, astfel încât elitele rivalizează pentru obținerea spijinului din partea publicului, un sprijin pe care acesta din urmă îl poate întotdeauna retrage; există, de asemenea, raporturi de reciprocitate între regimuri și public, astfel încât puterea sau slăbiciunea regimului determină succesul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și acțiunile de masă. Mai mult, argumentează Knight, există raporturi de reciprocitate între elite și public, astfel încât elitele rivalizează pentru obținerea spijinului din partea publicului, un sprijin pe care acesta din urmă îl poate întotdeauna retrage; există, de asemenea, raporturi de reciprocitate între regimuri și public, astfel încât puterea sau slăbiciunea regimului determină succesul sau insuccesul mobilizărilor de masă împotriva sa. Contrazicându-l întrucâtva pe Knight, noi susținem că ideea potrivit căreia publicul se poate revolta sau poate forța o schimbare de regim
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cererile de stabilire a domiciliului minorului 200 lei; ... q) cereri în justiție privind instituirea de măsuri asiguratorii asupra navelor și aeronavelor 5000 lei; ... r) cereri de asistență judiciară formulate de autoritățile străine dacă prin convenții internaționale sau pe bază de reciprocitate nu s-a stabilit că asistenta judiciară internațională se efectuează gratuit: ... - înmînarea de acte judiciare sau extrajudiciare 250 lei; - efectuarea de comisii rogatorii 500 lei; s) cereri de validare a popririi pe baza titlurilor executorii, precum și legalizarea de către Ministerul Justiției
HOTĂRÎRE nr. 1295 din 13 decembrie 1990 privind taxele de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi asupra actelor de notariat şi a serviciilor prestate de acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107413_a_108742]
-
expulzarea (1) Cetățeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România. ... (2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetățenii români pot fi extrădați în baza convențiilor internaționale la care România este parte, în condițiile legii și pe bază de reciprocitate. ... (3) Cetățenii străini și apatrizii pot fi extrădați numai în baza unei convenții internaționale sau în condiții de reciprocitate. ... (4) Expulzarea sau extrădarea se hotărăște de justiție. Articolul 20 Tratatele internaționale privind drepturile omului (1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
cetățenii români pot fi extrădați în baza convențiilor internaționale la care România este parte, în condițiile legii și pe bază de reciprocitate. ... (3) Cetățenii străini și apatrizii pot fi extrădați numai în baza unei convenții internaționale sau în condiții de reciprocitate. ... (4) Expulzarea sau extrădarea se hotărăște de justiție. Articolul 20 Tratatele internaționale privind drepturile omului (1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanta cu Declarația Universala a Drepturilor Omului, cu pactele și cu
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală. ... (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta și prealabilă despăgubire. ... (4) Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
reglementat de legislația statului primitor și de dispozițiile corespunzătoare decurgînd din convenția dintre guvernele celor două state privind evitarea dublei impuneri în materie de impozite pe venituri, semnată la 27 septembrie 1974. Articolul 13 Centrele culturale beneficiază, pe bază de reciprocitate și cu respectarea reglementărilor vamale în vigoare în statul primitor, de scutire de drepturi de vama și de alte drepturi și taxe datorate titlului de import: - mobilier, materiale și furnituri de birou necesare funcționarii lor administrative curente; - cataloage, afișe, programe
LEGE Nr. 27 din 6 martie 1991 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind statutul şi modalităţile de funcţionare a centrelor culturale în cele doua tari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107527_a_108856]
-
curs de folosință și să le reexporte la terminarea misiunii lor. Aceste dispoziții nu sînt aplicabile membrilor personalului centrelor culturale care sînt cetățeni ai statului primitor sau rezidenți permanenți ai statului primitor. Articolul 18 Fiecare parte acorda, pe bază de reciprocitate, membrilor personalului centrelor culturale ale celeilalte părți, precum și șotiilor/soților și copiilor aflați în sarcina lor pe perioada funcționarii agentului, vize (viza de intrare și vize de sejur cu intrări multiple) și titlul de sejur necesar, care sînt stabilite de către
LEGE Nr. 27 din 6 martie 1991 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind statutul şi modalităţile de funcţionare a centrelor culturale în cele doua tari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107527_a_108856]
-
de salariați la fondul pentru plata ajutorului de șomaj, stabilite potrivit legii. ... ------------------------ Articolul 7 Sunt scutite de plată impozitului prevăzut de prezenta lege următoarele categorii de persoane: a) corespondenții de presa străini, pentru salariile pe care le primesc, sub condiția reciprocității; ... b) elevii, studenții și doctoranzii, pentru burse; c) persoanele care, în decursul aceleiași luni, obțin venituri sub forma de salarii de baza și alte drepturi salariale de până la 97.000 lei**), de la unitatea unde au funcția de baza. În cazul
LEGE Nr. 32 din 29 martie 1991 *** Republicată privind impozitul pe salarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107537_a_108866]