7,718 matches
-
se mișcă acesta. Situarea pedagogului pe una dintre pozițiile mai sus amintite este deosebit de relevantă pentru procesul instructiv-educativ. Dacă profesorul se conduce într-un moment al acțiunii educative după principiile condiționării operante (Skinneră el va trebui să folosească metode și recompense extrinseci actului propriu-zis. Atunci când se anticipează că motivația intrinsecă va fi în învă țare premisa principală, manipularea stimulilor extrinseci va fi mult diminuată, iar accentul va că dea pe factorii interni, implicați în însăși structura activității de învățare. Eficiența maximă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
opina autorilor citați, aceste motive ar putea fi împărțite în două mari grupe; aă motivația extrinsecă, atunci când elevul se încadrează în disciplina școlară, fără un interes direct pentru ceea ce se predă, ci pentru a primi, direct sau indirect, anumite recompense, îndeosebi morale: bă motivația intrinsecă, în cazul când învățarea, dobândirea de cunoștințe interesează în mod direct pe școlar, I.3.1 Motivația extrinsecă Dorința de afiliere, când copilul merge la școală și învață conștiincios mai ales pentru a face plă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
se numără: - Tipul sarcinilor de învățare (sarcinile aplicative sunt mai atractive decât cele decontectualizateă; - Relația de autoritate în clasă (autonomia în învățare determină o motivație intrinsecă și o percepție pozitivă asupra competențelor proprii de învățareă; - Utilizarea formală și informală a recompenselor (recompensarea competenței are un puternic rol motivațional pe termen lungă; - Modalitatea de evaluare (orientarea spre competență determină o motivație spre învățare mai puternică decât orientarea spre performanțăă; - Timpul acordat unei sarcini de învățare (un interval de timp prea scurt demotivează
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ci și calitativ, prin stările afective pozitive mai mult sau mai puțin intense pe care le declanșează, prin emoțiile pozitive care, eventual, repetate și cristalizate, se pot transforma în sentimente pozitive față de materia corespunzătoare. Pe termen scurt, succesul este o recompensă specifică, el fiind resimțit ca atare de elev și mobilizându-l spre desfășurarea activității ulterioare. Atitudinea față de situația de învățare Această analiză statistică este în măsură să confirme existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare, în sensul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
tocmai pozitivă, ci mai degrabă neutră (rezultat observat în cazul testării inițialeă. Această neutralitate este însă ușor de influențat pe termen scurt, succesul într-o sarcină specifică fiind în măsură să aibă acest efect al pozitivă rii atitudinii. Este o recompensă a activității elevului și, corespunzător acestei recompense, atitudinea față de contextul care i-a permis obținerea ei devine mai pozitivă. Atitudinea față de materia predată Această analiză statistică este în măsură să confirme existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
observat în cazul testării inițialeă. Această neutralitate este însă ușor de influențat pe termen scurt, succesul într-o sarcină specifică fiind în măsură să aibă acest efect al pozitivă rii atitudinii. Este o recompensă a activității elevului și, corespunzător acestei recompense, atitudinea față de contextul care i-a permis obținerea ei devine mai pozitivă. Atitudinea față de materia predată Această analiză statistică este în măsură să confirme existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare, în sensul că atitudinea față de materia
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
semnificativ mai ridicat în cazul retestării decât în cazul testării. Succesul într-o sarcină specifică determină o creștere semnificativă a nivelului de aspirație față de sarcinile succesive similare. Succesul în sarcina inițială este, așa cum am mai precizat, resimțit ca o recompensă, ca o recunoaștere a meritelor personale. Eroarea clasică de atribuire determină explicarea acestui succes mai ales prin factori personali, interni, așa încât succesul în sarcini viitoare este cu ușurință prefigurat. Mai mult, dacă acest succes se repetă, devine, pe termen lung
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
dacă acest succes se repetă, devine, pe termen lung, o obișnuință, o stare de fapt pe care elevul o caută, o normalitate care motivează elevul pentru obținerea unor succese și mai mari, deoarece succesele de aceeași amploare nu mai reprezintă recompense prin ele însele. Creșterea nivelului de aspirație după un succes este o reacție normală a elevului, care îi permite acestuia, pe de o parte, să nu se mulțumească cu puțin și să vrea din ce în ce mai mult, iar pe de altă parte
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
între scorurile de la testare, respectiv retestare, în sensul că motivația intrinsecă a elevului pentru învățare este semnificativ mai mică la retestare decât la testare. Eșecul într-o sarcină specifică determină o scădere semnificativă a motivației intrinseci a elevului pentru învățare. Recompensa (succesul despre care vorbeam anterioră dispare, ba mai mult, apare pedeapsa care determină o demotivare a elevului față de o activitate care îi determină stări afective negative. Pe termen lung, pedeapsa reprezentată de eșec poate fi un factor motivațional la fel
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
mai mult, apare pedeapsa care determină o demotivare a elevului față de o activitate care îi determină stări afective negative. Pe termen lung, pedeapsa reprezentată de eșec poate fi un factor motivațional la fel de puternic ca și succesul sau altă recompensă, însă pe termen scurt reacțiile afective ale elevului îl demotivează, îi dezorganizează conduita relaționată cu acel eșec. Prima reacție a elevului este aceea de abandon a unei activități pentru care a depus un efort mai mic sau mai mare, dar
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
lor, la stabilizare, cristalizare, așa încât ele să restructureze atitudinile tână rului. Această presupunere poate face obiectul unui studiu ulterior, care să confirme experimental posibilitatea de modificare pe termen lung a sferei motivaționale și atitudinale a elevului utilizând succesul și eșecul, recompensa și pedeapsa...
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
asupra metodelor nejuste, în muncă, însă până la urmă Serghei, care avea cuvântul hotărâtor, la adăpostul legăturilor superioare, pe care le invoca cam des (sic!), impunea punctul său de vedere. Alt aspect negativ al activității conducerii - erau așa zisele cadouri sau recompense, pentru a se stimula unii tovarășii ce se evidențiau deosebit în muncă. Aceste premii erau obiecte de valoare, aduse din Occident. Dacă acest principiu s-ar fi respectat, ar fi constituit un stimulent pentru elementele cinstite și devotate, în realizarea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
al doilea un program de realizare, el constituind principalul izvor al NARAȚIUNILOR (canonice). Subiectul poate îndeplini (sau poate rata) contractul și poate fi răsplătit (sau pedepsit). ¶Adam 1984; Barthes 1974 [1987]; Greimas 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și MANIPULARE, RECOMPENSĂ. contract narativ [narrative contract]. Acordul între NARATOR și NARATAR, povestitor și publicul său, subliniind însăși existența unei NARAȚIUNI și afectîndu-i însăși forma: un act de narație oferă ceva care e schimbat, sau urmează să fie schimbat cu altceva (Am să
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
manipulare [manipulation]. În descrierea greimasiană a structurii narative canonice, acțiunea REMITENTULUI asupra SUBIECTULUI, pentru a-l face pe acesta din urmă să execute un program dat. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1983a; Greimas, Courtés 1982. Vezi și CONTRACT, SCHEMĂ NARATIVĂ, RECOMPENSĂ. Marte [Mars]. Una din cele șase FUNCȚII sau ROLURI fundamentale izolate de Souriau (în studiul său dedicat posibilităților dramei). Marte (analog cu OPOZANTUL lui Greimas și RĂUFĂCĂTORUL sau FALSUL EROU al lui Propp) este ANTAGONISTUL sau inamicul LEULUI. ¶Scholes 1974
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și se lansează în întreprinderea de a ajunge la un Obiect (în beneficiul DESTINATARULUI), Subiectul își continuă CĂUTAREA și, ca rezultat al unei serii de ÎNCERCĂRI (PERFORMANȚĂ), îndeplinește sau ratează contractul și este răsplătit (pe drept) sau pedepsit (pe nedrept) (RECOMPENSĂ). ¶"Aceeași" povestire poate fi relatată diferit în narațiuni care adoptă discursuri diferite și invers, povestiri diferite pot fi relatate în termenii aceluiași discurs (cu același aranjament cronologic al evenimentelor, de ex., aceeași FOCALIZARE, VITEZĂ, FRECVENȚĂ și DISTANȚĂ și același fel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. receptor [addressee]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală): DESTINATARUL (programat), ENUNȚATUL. Receptorul primește un MESAJ de la EMIȚĂTOR. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FUNCȚIE CONATIVĂ, FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII. recompensă [sanction]. În descrierea pe care Greimas o face structurii narative canonice, acea parte a acțiunii prin care SUBIECTUL care a îndeplinit (a ratat) un CONTRACT este răsplătit (pe drept) sau pedepsit (pe nedrept) de REMITENT. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
MANIPULARE). Subiectul, care a fost calificat prin contract în raport cu axa de dorință, obligație, cunoaștere și/sau capacitate (COMPETENȚĂ), trece printr-un număr de ÎNCERCĂRI pentru a-și îndeplini partea sa din contract (PERFORMANȚĂ) și este răsplătit (sau pedepsit) de REMITENT (RECOMPENSĂ). ¶Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Larivaille 1974. scop [goal]. O stare finală dezirabilă din punctul de vedere al personajului. GRAMATICILE POVESTIRII consideră povestirea ca fiind constituită dintr-o serie de EPISOADE care îl aduc pe un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Regulamentului Organic, atunci privilegiul trebuia să fie ratificat de curțile suzerană și protectoare. Un inginer francez urma să vie în Moldova și să întocmească lucrările pregătitoare. În ziua când primul vapor ar fi ajuns la Galați, Iosef Sachetti primea drept recompensă o pensie anuală de 300 ducați reversibilă asupra soției sale. Nu știm ce anume a făcut Sachetti. Nu știm dacă și-a îndeplinit sau nu misiunea. Cunoaștem că la 19 aprilie 1840, inginerul Kreutzer comunica Secretariatului de stat condițiile în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
timp, de la finalizarea efortului fizic. Fig.nr. 15, 16 și 17 - Euforia joggingului / senzația de „runner high” Senzațiile de bine, optimism, vigoare, ușurință în mișcări, senzații resimțite subiectiv de marea majoritate a practicanților de alergare (jogging) pot fi considerate adevărate recompense mentale și fizice pe care acest tip de activitate fizică le oferă, direct și indirect și justifică, conform specialiștilor, o parte din motivele pentru care oamenii practică regulat joggingul. „Euforia alergătorilor” (runner’s high), trăită subiectiv de toți cei care
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
unor eforturi de alergare în condiții de laborator, cercetătorii au observat că exercițiu fizic intens și prelungit crește semnificativ nivelul de endocanabinoide la om și la câine, dar nu și la dihori. Concluzia cercetătorilor a fost că ar ”exista o recompensă neurobiologică pentru practicarea exercițiilor fizice de intensitate care ar explica de ce oamenii și alte mamifere cu aptitudini pentru alergare, se angajează în practicarea eforturilor aerobe, în ciuda pierderilor de energie evidente și a riscului de afecțiuni și de ce animalele, care nu
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de ce oamenii și alte mamifere cu aptitudini pentru alergare, se angajează în practicarea eforturilor aerobe, în ciuda pierderilor de energie evidente și a riscului de afecțiuni și de ce animalele, care nu au aptitudini de alergare, evită astfel de comportamente locomotorii”8. Recompensa neurobiologică specifică ar avea loc, conform biochimiștilor, în momentul în care așa numitele anandamine (neurotransmițători endogeni canabionizi) activează receptorii CB1 din celulele nervoase (reacția este similară cu cea pe care substanța THC din planta canabis o produce atunci când este 8
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
practice și ușor de aplicat. Astfel: copilul nu trebuie „forțat” să practice alergarea (joggingul) pentru că o astfel de tendință a adultului va produce o reacție opusă a copilului; dacă alergarea este prezentată sub o formă distractivă competițională, cu primirea unor recompense, chiar și simbolice, la final (dulciuri, jucării, cărți, filme, acces la alte activități) interesul și plăcerea copiilor vor crește proporțional. Conform psihologilor, copiii sunt competitivi în mod natural, din acest motiv ei trebuie angrenați constant în competiții (în cazul nostru
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
osteoporoza; datorită condițiilor materiale extrem de puține pe care le solicită, dar și datorită posibilității efectuării lui în aproape toate condițiile de mediu, joggingul se poate practica oriunde și oricând, cu un minim de reguli ce se impun a fi respectate. Recompensele alergării sub forma joggingului pot fi sintetizate în “lipsa de afecțiuni, mai multă energie pentru muncă și relaxare, eliberarea de oboseală fizică și mentală, un somn îmbunătățit și o nouă viziune asupra vieții”31. 31 Lydiard, A., Gilmour, G., (2002
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pe jogger, motivându-l (din respect față de partener, din mândrie față de acesta pentru a nu se considera mai prejos, din solidaritate etc.). Aceleași surse susțin și ideea conform căreia partenerii de jogging, pentru a se stimula reciproc, pot fixa o recompensă: dacă respectă toți anumite condiții (terminarea distanței de alergat programată pentru acea ședință de jogging, respectarea tempoului de alergare, efectuarea tuturor ședințelor de jogging planificate într-o anumită perioadă de timp) pot primi din partea unuia sau a grupului anumite beneficii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
în materie de activități sportive acceptate; apelând la faptul că adultul cunoaște tendința copiilor de a face aproape orice pentru a atrage atenția părinților, copii pot fi atrași și spre practicarea joggingului, în vederea beneficierii de efectele sale pozitive prin diferite recompense (afective, materiale); distanțele/ duratele de alergare vor fi atent dozate, în funcție de posibilitățile copiilor, la început pe distanțe sau durate mici, sub forma unor jocuri, a unor întreceri, intercalate cu pauze. Oamenii de știință au dovedit, prin cercetări complexe, faptul că
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]