KorAP: Find »[drukola/base=recrut & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...54 >

1,346 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393

câteva clipe; se aude o bufnitură grozavă; satisfăcut, RECRUTUL mai salută o dată și se aruncă în groapă.) MAMA (Strigându-i din urmă.): Vezi ce faci! (MAMA se întoarce spre ieșire, dar apare AL DOILEA RECRUT; identic cu primul, AL DOILEA RECRUT se aruncă în brațele MAMEI, o îmbrățișează; apoi își aruncă valiza în groapă, așteaptă efectul și se aruncă el însuși; MAMA îi strigă în urmă „vezi ce faci”; când MAMA se întoarce apare AL TREILEA RECRUT; din nou îmbrățișări, aceleași

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
cu primul, AL DOILEA RECRUT se aruncă în brațele MAMEI, o îmbrățișează; apoi își aruncă valiza în groapă, așteaptă efectul și se aruncă el însuși; MAMA îi strigă în urmă „vezi ce faci”; când MAMA se întoarce apare AL TREILEA RECRUT; din nou îmbrățișări, aceleași ritualuri cu valiza și aruncatul în groapă; MAMA strigă în urmă „vezi ce faci”; când se întoarce AL PATRULEA RECRUT, apoi AL CINCILEA RECRUT și tot așa, cât consideră regizorul că e bine.) MAMA (La sfârșit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
însuși; MAMA îi strigă în urmă „vezi ce faci”; când MAMA se întoarce apare AL TREILEA RECRUT; din nou îmbrățișări, aceleași ritualuri cu valiza și aruncatul în groapă; MAMA strigă în urmă „vezi ce faci”; când se întoarce AL PATRULEA RECRUT, apoi AL CINCILEA RECRUT și tot așa, cât consideră regizorul că e bine.) MAMA (La sfârșit, disperată.): Vai, s-au dus... (În acest timp personajele din jurul gropit urmăresc ritualul și poartă următorul dialog.) BRUNO: Ia te uită! Ăștia mai lipseau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
în urmă „vezi ce faci”; când MAMA se întoarce apare AL TREILEA RECRUT; din nou îmbrățișări, aceleași ritualuri cu valiza și aruncatul în groapă; MAMA strigă în urmă „vezi ce faci”; când se întoarce AL PATRULEA RECRUT, apoi AL CINCILEA RECRUT și tot așa, cât consideră regizorul că e bine.) MAMA (La sfârșit, disperată.): Vai, s-au dus... (În acest timp personajele din jurul gropit urmăresc ritualul și poartă următorul dialog.) BRUNO: Ia te uită! Ăștia mai lipseau! GRUBI: Eu nu-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
este cu totul altceva decât o groapă obișnuită? Ei? TOȚI: Ei? MAJORDOMUL: Punctul este... TOȚI: Este... MAJORDOMUL: Să intre OMUL CU SACAUA! (Intră OMUL CU SACAUA, PRIMUL BĂRBAT CARE MĂNÎNCĂ SEMINȚE, AL DOILEA BĂRBAT CARE MANÎNCĂ SEMINȚE, ORBUL, MAMA și RECRUȚII - câți consideră regizorul că e bine - precum CĂLĂTORUL GRĂBIT care apare din groapă; personajele sunt gălăgioase și grotești, ele provoacă dezordine și larmă; fiecare își face loc pe marginea gropii și își așază picioarele în groapă; înghesuială violentă, fiecare încearcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
DOILEA BĂRBAT: Să nu vă mai prind că scoateți un cuvânt! MAMA: Derbedeilor! Voi și cu vampa asta ați pus mâna pe toată piesa! Și eu, eu, care am doi copii, să nu spun decât trei cuvinte-n două ore? RECRUȚII (În cor.): Da, mamă! ORBUL: Vreau să vorbesc și eu! De ce să nu vorbesc și eu? PRIMUL BĂRBAT: Vom vorbi cu toții! Avem acest drept! MAJORDOMUL: Nenorociților! V-ați pierdut mințile! Asta e piesă, nu e carnaval. Aici fiecare intră când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
vorbesc și eu! De ce să nu vorbesc și eu? PRIMUL BĂRBAT: Vom vorbi cu toții! Avem acest drept! MAJORDOMUL: Nenorociților! V-ați pierdut mințile! Asta e piesă, nu e carnaval. Aici fiecare intră când îi vine rândul! ORBUL și MAMA: Huo! RECRUȚII: Da, huo! PRIMUL BĂRBAT: Sunteți desuet, domnule! Asta a fost odată! N-ați auzit de Revoluția francezi? ORBUL: Sunt total în afară! Uite pe cine punem noi în rolurile principale! OMUL CU SACAUA: De astăzi gata cu rolurile principale și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
eu nu am suflet? Adică sufletul meu se poate mulțumi numai cu atât? Doar atât? Să traversez scena și să cad în groapă? Adică eu nu am și altceva de spus? OMUL CU SACAUA: Are dreptate! Are! MAMA: Bravo! Bravo! RECRUȚII: Bravo, mamă! MAMA (Gest plin de dezamăgire și dezgust către RECRUȚI.): Sunteți pe de lături. ORBUL (Pătrunde în spațiul publicului.): Ei? Am? Sau n-am? Am sau n-am dreptate? Am sau nu? Domnilor, priviți-mă bine! Ani de zile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
cu atât? Doar atât? Să traversez scena și să cad în groapă? Adică eu nu am și altceva de spus? OMUL CU SACAUA: Are dreptate! Are! MAMA: Bravo! Bravo! RECRUȚII: Bravo, mamă! MAMA (Gest plin de dezamăgire și dezgust către RECRUȚI.): Sunteți pe de lături. ORBUL (Pătrunde în spațiul publicului.): Ei? Am? Sau n-am? Am sau n-am dreptate? Am sau nu? Domnilor, priviți-mă bine! Ani de zile am înghițit acest rod. Nu mai vreau! M-am mânjit pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
cad de mii de ori în aceeași groapă... Până când? Până când? MAMA: Măcar de-ar mai schimba groapa. OMUL CU SACAUA: Nu mai vreau să car apă cu sacaua! MAMA: Nu mai vreau să spun „vezi ce faci!”. Detest aceste cuvinte. RECRUȚII: Da, mamă! PRIMUL BĂRBAT: Nu mai vreau să mănânc semințe! AL DOILEA BĂRBAT: Mi-e silă de semințe! Mi-e scârbă! Na-vă semințele înapoi! Le aruncă peste BRUNO, GRUBI și MAJORDOM.) CĂLĂTORUL GRĂBIT: Și eu! Și eu! Nu mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
spre cei încriminați.) Luați-vă pantofii! N-am nevoie de ei! OMUL CU SACAUA (Trântind sacaua, rupând-o, călcând-o în picioare.): N-am nevoie de saca! Nu mai vreau apă din groapă! Numai vreau să beau apă din groapă! RECRUȚII (În cor.): Nu mai bem apă din groapă! BRUNO: Ah! Sunteți inconștienți! RECRUȚII (În cor.): Tu să taci! VIZITATORUL: Și eu! Nu mai vreau să știu ce se petrece-n actu-ntâi! BRUNO: Stai jos, nenorocitule! VIZITATORUL (Ridicându-se și agitându

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
SACAUA (Trântind sacaua, rupând-o, călcând-o în picioare.): N-am nevoie de saca! Nu mai vreau apă din groapă! Numai vreau să beau apă din groapă! RECRUȚII (În cor.): Nu mai bem apă din groapă! BRUNO: Ah! Sunteți inconștienți! RECRUȚII (În cor.): Tu să taci! VIZITATORUL: Și eu! Nu mai vreau să știu ce se petrece-n actu-ntâi! BRUNO: Stai jos, nenorocitule! VIZITATORUL (Ridicându-se și agitându-se.): Da! Da! M-au obligat în modul cel mai mârșav s-ascult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
ce se petrece-n actu-ntâi! BRUNO: Stai jos, nenorocitule! VIZITATORUL (Ridicându-se și agitându-se.): Da! Da! M-au obligat în modul cel mai mârșav s-ascult ce se-ntâmplă-n actu-întâi. Nu mai vreau! FETIȘCANA: Să plecăm în provincie! RECRUȚII (În cor.): Vrem să plecăm în provincie! VIZITATORUL (Turbat.): Domnilor, m-au chinuit groaznic, mi-au luat mințile, mi-au jupuit creierul! De mii de ori am ascultat ce se-ntâmplă-n actu-ntâi! Nu mai vreau s-ascult ce se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
și pe copiii mei ce se-ntâmplă-n actu-ntâi. (Pătrunde în spațiul publicului.) Da! Da! Da! Ați fost martori ! Da! Am să vă spun adevărul! În actu-întâi nu se-ntâmplă nimic! (Rumoare printre personaje, relaxare totală, tumbe și salturi carnavalești.) RECRUȚII (În cor, dar pe un ton foarte jos.): Nu se poate... FETIȘCANA (Pur și simplu vorbind în urechea și în fața spectatorilor.): Da! Nu se întâmplă nimic! Ați fost duși în eroare. Actul întâi este o improvizație, o demență colectivă, o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
fost duși în eroare. Actul întâi este o improvizație, o demență colectivă, o chestie total lipsită de sens! Actu-ntâi nici nu trebuie văzut de nimeni, e o eroare că l-ați văzut, o lașitate! MAMA: Așa e! Sunteți niște lași! RECRUȚII (În cor.): Oare sunt ei niște lași? MAMA: Da, sunt niște lași! OMUL CU SACAUA: Sunteți niște fricoși și niște lași! Când ați văzut că unii vorbesc tot timpul și alții n-apucă să scoată nici un cuvânt, de ce n-ați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
ați urlat? PRIMUL BĂRBAT: De ce? De ce a-ți tăcut? AL DOILEA BĂRBAT: Când ați văzut că piesa e proastă, de ce n-ați fluierat? VIZITATORUL: Când i-ați auzit că încep să povestească din nou actul întâi, de ce n-ați tropăit? RECRUȚII: Mamă, de ce n-au tropăit? VIZITATORUL: Bomfilor! Ați stat ș-ați înghițit toate mizeriile! Ați stat ș-ați ascultat o sută de mii de prostii! PRIMUL BĂRBAT: Mai bine citeați un ziar! (Personajele s-au risipit prin sală și-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
centre de atenție concomitent.) OMUL CU SACAUA: Nu trebuia să veniți la teatru! OMUL CU TOMBERONUL: Vrea cineva să-i car gunoiul, cu tomberonul? Vrea cineva să vadă cum arată un tomberon? MAMA: V-ar trebui puțin mai multă rușine! RECRUȚII: Vai, mamă! FETIȘCANA: E o rușine! E o mare rușine, domnilor! în provincie nu s-ar fi întâmplat niciodată așa ceva. BRUNO: Chiar a-nceput Revoluția franceză? MAJORDOMUL: Cu ăștia nu poți să știi niciodată... GRUBI: Stați, fraților! Stați! Așteptați-mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
păsat niciodată de noi! Ai trădat teatrul! Ești o rușine! — Tu să taci! — Afară! Afară! — Ba nu! (Prima parte a invectivei va fi rostită la modul normal; partea a doua își pierde violența și adresa și devine o simplă încântare.) RECRUȚII (În cor.): Ba nu, afară, afară, tu să taci, ești o rușine, ai trădat teatrul, nu ți-a păsat niciodată de noi, te-ai lingușit în fața directorului, știm noi, ești o cârpă, nu ești om, ce credeai, c-ai s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
ieșit bine! MAMA: L-am pus la punct! PRIMUL BĂRBAT: Să învețe minte! AL DOILEA BĂRBAT: Așa trebuia să ne purtăm de la-nceput! OMUL CU TOMBERONUL: Vivat! Vivat! Am învins! VIZITATORUL: I-am doborât! ORBUL: Trăiască Revoluția franceză! TOȚI: Trăiască! RECRUȚII, (Cântând pe un ton întrebător.): Trăiască Revoluția franceză? Ce zici, mamă? MAMA: 1789! TOȚI: Ura! În acest moment, de undeva, de sus, perpendicular pe mijlocul gropii coboară o frânghie groasă de care este legat un imens ceas electronic; acesta indică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
A sosit! ORBUL: Ce? BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Ceasul! ORBUL: Ești sigur? A sosit ceasul? Putem începe? OMUL CU SACAUA (Pentru sine.): A sosit ceasul Revoluției! TOȚI: A sosit ceasul Revoluției! VIZITATORUL: Domnilor, mai sunt câteva minute șt începe Revoluția franceză! RECRUȚII (În cor, întrebător.): A sosit ceasul Revoluției? Ce zici, mamă? MAMA: Să bem! ORBUL: Să bem înaintea luptei! PRIMUL BĂRBAT: Să bem pentru Robespierre! AL DOILEA BĂRBAT: Și pentru unificarea Italiei! De aici până la unificarea Italiei nu mai e decât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
unificarea Italiei! De aici până la unificarea Italiei nu mai e decât un pas. PRIMUL BĂRBAT: Nu uitați Sedanul! De aici a pornit totul! FETIȘCANA: Trăiască codul lui Napoleon! BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Să bem pentru totala eliberare a teatrului! TOȚI: Ura! RECRUȚII: Ura? Ura? Asta vă duce la pierzanie. BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Să bem pentru bufoni și pentru sufleor! Pentru personajele seculare! Trăiască personajele secundare! TOȚI: Ura! Sus cu personajele secundare! CĂLĂTORUL GRĂBIT (Care a stat vizibil în umbră, deși a făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
ultima piesă care se mai joacă astăzi în lume! Ura! TOȚI: Ura! OMUL CU SACAUA: Să bem pentru moartea autorului! Moarte autorului! TOȚI: Moarte autorului! Ura! MAMA: Să bem! Să bem pur și simplu! S-o ducem într-o beție! RECRUȚII (În cor.): Mamă, vezi ce faci! (În acest timp se scurg patru minute; mai rămâne un minut; tic-tacul ceasului este tot mai solemn și puternic.) OMUL CU SACAUA: Liniște! Liniște! Mai e un minut! ORBUL (Sărind în sus de bucurie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
vine, își smulge fire de păr etc.) ( Ceasul înregistrează acum ultimele zece secunde; încordare maximă pe scenă.) PRIMUL BĂRBAT: Unu! AL DOILEA BĂRBAT: Doi! OMUL CU SACAUA și BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Trei! FETIȘCANA, VIZITATORUL, MAMA, CĂLĂTORUL GRĂBIT și ORBUL: Patru! RECRUȚII: Cinci! TOȚI: Șase! (Numărătoarea ultimelor secunde într-un crescendo sufocant.) TOȚI: Șapte! BRUNO și GRUBI: Opt! TOȚI (Cu voci care se aud și dincolo de scenă, undeva prin culise.): Nouă! TOȚI (Cu voci din sală.): Zeceee! (În acest moment toate ușile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
sus a cortinei sau a sălii de spectacol; el dispare pur și simplu din raza vizuală a spectatorilor; personajele însă îl urmăresc încă multă vreme, ca și cum l-ar vedea înălțându-se la cer.) MAMA: Ah, faceți ceva, faceți ceva! UN RECRUT: Doar nu vrea să se spânzure... MAJORDOMUL: ’tu-i dumnezeii mamii lui de dobitoc! FETIȘCANA: Taci, mă! MAJORDOMUL: Ce să tac? Tu nu vezi? Au să plătească alții pentru el. (Către mașiniști.) Da’ voi de ce nu faceți ceva? Dați jos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
dau câțiva pași înapoi și așteaptă paralizate prăbușirea lui GRUBI.) BRUNO: Să știi că a tăiat funia cu cuțitul! MAJORDOMUL (Stins.): S-a zis! Asta ne trebuia nouă? MAMA: Prindeți-l! Prindeți-l! Nu-l lăsați să se lovească! UN RECRUT: Ce zici, doamnă! Dumneata știi de la ce înălțime cade ăsta? UN MAȘINIST: N-o să rămână nimic din el... (Toți așteaptă încordați căderea lui GRUBI; mișcarea funiei tot mai rapidă, ecoul însoțitor tot mai alarmant; trec secunde lungi de suspans; de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]