KorAP: Find »[drukola/base=recurență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...81 >

2,014 matches

Corola-website/Law/227406_a_228735

luni prin anamneză, examinare fizică și examinare ginecologică. În cursul anilor 4 și 5 se recomandă monitorizare la intervale de 6 luni, iar ulterior anual. Monitorizarea nu pare a influența supraviețuirea. Însă dat fiind faptul că un număr semnificativ de recurențe sunt izolate la nivelul vaginului sau pelvisului, scopul principal al monitorizării ar trebui să fie depistarea precoce și când este posibil tratamentul curativ al acestora. Nu s-a dovedit că folosirea de rutină a investigațiilor imagistice sau efectuarea periodică a

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
T (și N) al tumorii și se obțin informațiile necesare pentru planificarea intervenției chirurgicale [II, B]. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET), atunci când este disponibilă, poate fi utilă pentru identificarea metastazelor oculte și pentru clarificarea diagnosticului în cazul suspiciunilor de recurență [II, B]. În cazul adenocarcinoamelor local-avansate (T3/T4) ale joncțiunii eso-gastrice, care infiltrează cardia, efectuarea unei laparotomii ajută la excluderea prezenței metastazelor peritoneale [II, B]. Pentru a putea alege tratamentul local este important localizarea tumorii să fie clar specificată: esofag

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
completă, ameliorează controlul local al bolii și astfel cresc supraviețuirea [II, B]. Chimioradioterapia preoperatorie pare însă a crește mortalitatea postoperatorie. Dată fiind rata înaltă de remisiune completă, chimioradioterapia definitivă cu monitorizare atentă și intervenție chirurgicală de salvare în caz de recurență poate fi luată în considerare ca tratament definitiv pentru tumorile esofagiene local-avansate (în special pentru cele situate în treimea superioară a esofagului), această abordare fiind susținută de rezultatele recente ale unui studiu clinic franțuzesc (FFCD 9102) și ale unui studiu

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
pacienți nu au finalizat cele 12 luni de tratament. Supraviețuirea la trei ani a fost 70,1% la pacienții tratați numai chirurgical și 81,1% la cei care au primit tratament adjuvant. Se pare că tratamentul adjuvant previne în principal recurențele la nivelul limfoganglionilor și peritoneului [Ib, A]. Pentru a putea fi generalizate, aceste rezultate trebuie confirmate și la populația caucaziană. La pacienții cu tumoră incomplet rezecată caracterul tratamentului rămâne paliativ. Tratamentul bolii metastatice Pacienții cu boală stadiul IV ar trebui

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
sunt metode utile de monitorizare a evoluției bolii. Investigațiile imagistice (ex. TC) sunt indicate în principal în caz de boală local-avansată, pentru a exclude prezența metastazelor și a permite includerea radioterapiei în planul terapeutic. Vindecarea nu este posibilă nici chiar dacă recurențele sunt diagnosticate precoce, astfel încât trebuie discutat cu pacienții și pus la punct un program de monitorizare care să evite stresul emoțional și costurile inutile. Când înainte de operație nivelul CA19-9 este crescut, acest marker poate fi dozat la fiecare 3 luni

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
Când înainte de operație nivelul CA19-9 este crescut, acest marker poate fi dozat la fiecare 3 luni în primii 2 ani, iar la fiecare 6 luni se poate face o tomografie computerizată. Este însă important de reținut că depistarea precoce a recurențelor nu oferă nici un avantaj în ceea ce privește supraviețuirea. Notă În parantezele pătrate sunt trecute nivelurile de evidență [I-V] și gradele de recomandare [A-D], așa cum sunt utilizate în cadrul Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO). Recomandările în dreptul cărora nu este trecut un

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
urmărire periodică după tratamentul cu succes a cancerului colonic ameliorează evoluția acestor pacienți. Cu toate acestea poate fi benefică depistarea recidivele cancerului colonic la momentul în care diagnosticul are implicații terapeutice: de exemplu intervenția chirurgicală pentru boala metastatică sau pentru recurența locală. În absența unui standard bazat pe evidențe clinice, recomandările provizorii pentru identificarea pacienților care necesită intervenție chirurgicală de salvare, sau pentru a diagnostica precoce al doilea neoplasm colonic sunt următoarele: ● Anamneză, examen clinic complet și determinarea CEA (dacă acesta

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
avansate local: majoritatea T3 (T3b pe examenul RMN pelvis), unele T4 (de ex. invazie vaginala sau peritoneala) sau ganglioni invadați (N+), se recomandă radioterapia preoperatorie, urmată de excizie totală a mezorectului deoarece aceasta strategie terapeutică duce la scăderea ratelor de recurență locală [I, A]. Administrarea timp de o săptămână a 25Gy, cu 5Gy/fracție, urmată imediat de intervenție chirurgicală, reprezintă o modalitate de tratament simpla, convenabilă și cu toxicitate scăzuta [I, A]. Alternative mai complexe, dar nu și mai eficiente, sunt

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
de 50Gy, cu 1,8-2Gy/ fracție concomitent cu chimioterapia pe bază de 5-Fluorouracil nu mai este recomandata, dar poate fi utilizata în cazul pacienților cu margini circumferentiale pozitive, perforație în aria tumorii sau în alte cazuri cu risc crescut de recurență locală, dacă radioterapia preoperatorie nu a fost efectuată. Similar neoplasmului de colon în stadiu III sau II cu factori de risc prezenți, chimioterapia adjuvantă este recomandata, deși suportul științific eficacitatea CHT adjuvante este mai puțin convingător [II, A]. Se pare

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
boală metastatică. În caz de perforație tumorală intraoperatorie se poate lua în considerare lavajul abdominal. De mare importanță este explorarea chirurgicală în vederea depistării nodulilor tumorali de mici dimensiuni. Investigațiile efectuate pentru stadializare sunt alese ținând cont de faptul că majoritatea recurențelor tumorale afectează peritoneul și ficatul. TC abdominală și pelviană cu substanță de contrast este modalitatea imagistică de elecție pentru stadializare și monitorizare ulterioară. Ca alternativă se poate folosi IRM. În cazul GIST rectale IRM oferă informații mai bune pentru stadializarea

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
de evaluare a tratamentului adjuvant. Datele despre supraviețuire nu sunt încă disponibile, dar un studiu clinic randomizat în cadrul căruia pacienții din brațul de control au primit placebo a arătat că administrarea de imatinib timp de 1 an prelungește supraviețuirea fără recurență a bolii în cazul GIST localizate cu diametrul 3 cm și complet rezecate. Este necesară o monitorizare cu durată mai lungă pentru a putea trage concluzii definitive referitoare la rata absolută de recurență după un interval de timp suficient de

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
timp de 1 an prelungește supraviețuirea fără recurență a bolii în cazul GIST localizate cu diametrul 3 cm și complet rezecate. Este necesară o monitorizare cu durată mai lungă pentru a putea trage concluzii definitive referitoare la rata absolută de recurență după un interval de timp suficient de lung, timpul până la apariția recurențelor și timpul până la instalarea rezistenței secundare la tratamentul cu imatinib administrat pacienților cu recurență. În prezent nu este deschis nici un studiu clinic care să evalueze tratamentul adjuvant cu

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
GIST localizate cu diametrul 3 cm și complet rezecate. Este necesară o monitorizare cu durată mai lungă pentru a putea trage concluzii definitive referitoare la rata absolută de recurență după un interval de timp suficient de lung, timpul până la apariția recurențelor și timpul până la instalarea rezistenței secundare la tratamentul cu imatinib administrat pacienților cu recurență. În prezent nu este deschis nici un studiu clinic care să evalueze tratamentul adjuvant cu imatinib. Pe plan global nu există consens în ceea ce privește adoptarea ca standard terapeutic

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
durată mai lungă pentru a putea trage concluzii definitive referitoare la rata absolută de recurență după un interval de timp suficient de lung, timpul până la apariția recurențelor și timpul până la instalarea rezistenței secundare la tratamentul cu imatinib administrat pacienților cu recurență. În prezent nu este deschis nici un studiu clinic care să evalueze tratamentul adjuvant cu imatinib. Pe plan global nu există consens în ceea ce privește adoptarea ca standard terapeutic a tratamentului adjuvant cu imatinib la pacienții cu forme localizate de GIST. Fiind aprobat

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
consens în ceea ce privește adoptarea ca standard terapeutic a tratamentului adjuvant cu imatinib la pacienții cu forme localizate de GIST. Fiind aprobat de EMEA și FDA, tratament adjuvant cu imatinib poate fi propus ca opțiune terapeutică la pacienții cu risc crescut de recurență, însă dată fiind absența datelor clare referitoare la eficacitate decizia trebuie luată împreună cu pacientul [II, C]. Pe lângă evaluarea riscului, analiza mutațională ajută la selectarea pacienților cu șansele cele mai mari de a răspunde la tratament. Dacă se decide inițierea tratamentului

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
Un aspect tipic pentru evoluție este cel de "nodul apărut în cadrul altui nodul", care corespunde creșterii densității tumorale într-o porțiune a tumorii inițial responsive. Monitorizare Pentru pacienții cu boală localizată tratați chirurgical nu există un program standard de monitorizare. Recurențele tumorale afectează de obicei peritoneul sau ficatul. Intervalul până la apariția recurențelor depinde în mare măsură de intensitatea diviziunilor mitotice. Pentru stabilirea unui program adecvat de monitorizare este utilă evaluarea riscului pe baza numărului de mitoze, volumului tumoral și localizării tumorii

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
altui nodul", care corespunde creșterii densității tumorale într-o porțiune a tumorii inițial responsive. Monitorizare Pentru pacienții cu boală localizată tratați chirurgical nu există un program standard de monitorizare. Recurențele tumorale afectează de obicei peritoneul sau ficatul. Intervalul până la apariția recurențelor depinde în mare măsură de intensitatea diviziunilor mitotice. Pentru stabilirea unui program adecvat de monitorizare este utilă evaluarea riscului pe baza numărului de mitoze, volumului tumoral și localizării tumorii primare. În general, la pacienții cu risc crescut recurențele apar după

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
până la apariția recurențelor depinde în mare măsură de intensitatea diviziunilor mitotice. Pentru stabilirea unui program adecvat de monitorizare este utilă evaluarea riscului pe baza numărului de mitoze, volumului tumoral și localizării tumorii primare. În general, la pacienții cu risc crescut recurențele apar după 2-3 ani, iar la cei cu risc scăzut apar mai tardiv și sunt mai puțin probabile. Ca urmare, programele de monitorizare diferă de la o instituție la alta. De exemplu, unele instituții recomandă ca pacienții cu risc intermediar sau

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
la tratament Se recomandă ca după 2-3 cicluri de chimioterapia să fie evaluat răspunsului la tratament utilizând tomografia computerizată în concordanță cu criteriile modificate RECIST. Monitorizare Monitorizarea constă în evaluarea clinică a pacienților, o importanță aparte oferindu-se simptomelor și recurențelor la nivelul peretelui toracic, iar la nevoie se recomandă tomografie computerizată. NOTĂ: În parantezele pătrate sunt trecute nivelurile de evidență [I-V] și gradele de recomandare [A-D], așa cum sunt utilizate în cadrul Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO). Recomandările în dreptul

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
de radioterapie în caz de răspuns permite uneori evitarea intervenției radicale [I, A]. Această strategie terapeutică nu afectează negativ intervalul liber de boală sau supraviețuirea, dar pacienții tratați astfel par a avea o tendință nesemnificativă de creștere a ratei de recurență locoregională și de scădere a ratei de recidivă la distanță (metastaze) [I, A]. Un studiu clinic randomizat a arătat că folosirea chimioradioterapiei concomitente crește rata de conservare a laringelui. Acest rezultat nu s-a asociat însă cu creșterea supraviețuirii comparativ

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
arătat că folosirea chimioradioterapiei concomitente crește rata de conservare a laringelui. Acest rezultat nu s-a asociat însă cu creșterea supraviețuirii comparativ cu chimioterapia neoadjuvantă urmată de iradiere la pacienții care au răspuns, sau cu radioterapia singură [I, A]. Tratamentul recurențelor locale, regionale, sau metastatice În cazuri selectate de recurență localizată, se poate lua în considerare reintervenția chirurgicală (dacă rezecția este posibilă) sau repetarea radioterapiei. Pentru majoritatea pacienților opțiunea standard este chimioterapia paliativă. Tratamentul acceptat constă în administrarea săptămânală de metotrexat

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
a laringelui. Acest rezultat nu s-a asociat însă cu creșterea supraviețuirii comparativ cu chimioterapia neoadjuvantă urmată de iradiere la pacienții care au răspuns, sau cu radioterapia singură [I, A]. Tratamentul recurențelor locale, regionale, sau metastatice În cazuri selectate de recurență localizată, se poate lua în considerare reintervenția chirurgicală (dacă rezecția este posibilă) sau repetarea radioterapiei. Pentru majoritatea pacienților opțiunea standard este chimioterapia paliativă. Tratamentul acceptat constă în administrarea săptămânală de metotrexat [I, B]. Deși asocierile chimioterapice (cisplatin, 5fluorouracil, sau taxani

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
la combinația cisplatin/carboplatin + 5-fluorouracil conduce la creșterea supraviețuirii [I, A]. Monitorizare În funcție de metoda imagistică folosită pentru evaluarea inițială, răspunsul la tratament ar trebui documentat prin efectuarea unei TC/IRM a capului și gâtului. Scopul monitorizării este detectarea precoce a recurențelor loco-regionale și a tumorilor secundare potențial curabile. Alături de evaluarea imagistică, în cursul monitorizării trebuie efectuată și examinarea fizică a pacientului. Când rezultatele investigațiilor imagistice sunt incerte poate fi utilă folosirea FDG-PET, în special la pacienții tratați cu chimioradioterapie combinată. În

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
Monitorizare Monitorizarea pacienților constă în examinarea periodică a nazofaringelui și gâtului, evaluarea funcțională a nervilor cranieni și efectuarea de investigații în funcție de simptomatologie pentru a identifica eventualele metastaze. La pacienții iradiați la nivelul gâtului se recomandă și evaluarea funcției tiroidiene. Tratamentul recurențelor locale sau metastatice Recurențele locale de mici dimensiuni sunt potențial curabile, principala problemă fiind alegerea tratamentului optim (nazofaringectomie, brahiterapie, radiochirurgie, radioterapie stereotactică, radioterapie cu modularea intensității, sau asocierea dintre tratamentul chirurgical și radioterapie, cu sau fără chimioterapie concomitentă). Deciziile terapeutice

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
în examinarea periodică a nazofaringelui și gâtului, evaluarea funcțională a nervilor cranieni și efectuarea de investigații în funcție de simptomatologie pentru a identifica eventualele metastaze. La pacienții iradiați la nivelul gâtului se recomandă și evaluarea funcției tiroidiene. Tratamentul recurențelor locale sau metastatice Recurențele locale de mici dimensiuni sunt potențial curabile, principala problemă fiind alegerea tratamentului optim (nazofaringectomie, brahiterapie, radiochirurgie, radioterapie stereotactică, radioterapie cu modularea intensității, sau asocierea dintre tratamentul chirurgical și radioterapie, cu sau fără chimioterapie concomitentă). Deciziile terapeutice sunt individualizate, luându-se

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]