7,010 matches
-
Pop Reteganu. Ion Vianu numește această monografie un model pentru acest fel de lucrări.” 3.4. Flori din cântecele poporului În 1920 se observă, prin editarea acestei lucrări, preocupări și pentru propagarea frumosului folcloric. Densusianu încearcă cu această antologie o redistribuire modernă a capodoperelor liricii populare, alcătuind un tezaur nou de valori artistice. Deși antologia lui Densusianu urmează după cele a lui Alecsandri și Eminescu folcloristul demonstrează ceea ce înseamnă marea artă populară cu talent și simțământ al frumosului. El căută în
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
anterioare (etapa regiunilor carbonifer industriale, etapa regiunilor industrial-petrolifere, etapa platformelor industriale, etapa tehnopolurilor). Cu toate acestea, tipologia acestor forme de localizare industrială coexistă în spațiul arabofon, fiind fie rezultatul politicilor de dezvoltare economică pe baza utilizării resurselor locale, fie al redistribuirii industriilor la nivel planetar. În domeniul industriilor grele (industrializante) predomină structurile de tipul complexelor industriale, ca expresie a unei industrializări relativ recente, integrată proiectelor naționale de dezvoltare și de securitate. Localizarea acestor organizări teritoriale depinde fie de existența materiilor prime
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
așchii desprinse de autorii de antologii) este cool (sau poate măcar "chic") iar Elpi este doar un sinistru porno-sexisto-(homo)-nespălatmisogin, care nu ezită să denunțe în spațiul public efervescența hormonală din mediul academic 111, arta partajării beneficiilor colaterale sau redistribuirea cărților (nu a celor din biblioteci) între cărturari după plumbuirea "sinistrului și a odioasei" etc. În fapt, îmi permit să contra-pun (în sensul confruntării imagistice) două secvențe din epoci diferite construite în regimul expresiei pudice pentru a-l evidenția pe
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
aproximativ de la anul 1000 la 1200, s-au folosit calificativele: creștin, patrimonial, charismatic, sacral și personal 471. Cunoașterea acestor trăsături este importantă, mai ales că după moartea regelui Bela al III-lea (1173-1196) în regatul Ungariei a avut loc o redistribuire a forțelor politice. Luptele interne între facțiunile nobiliare care sprijineau, unele pe Andrei, fiul regelui, altele pe Bela, nepotul său, s-au încheiat cu încoronarea lui Andrei al II-lea (1205-1235). Monarhia a ieșit slăbită din aceste lupte. Dacă la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
princeps ultrasilvanus este însoțită de aceea a unui Simion episcopus Ultrasilvanus 714. Nu se știe dacă cei doi ar fi rezidat efectiv în Transilvania. După moartea regelui Bela al III-lea (1173-1196) în tot regatul Ungariei a avut loc o redistribuire a forțelor politice. În acest context politic, în anul 1176 menționarea lui Leustachius Wayvode Transilvaniae 715 semnifică nu renunțarea la o intenție ci, în opinia noastră, revenirea la instituția voievodului, mult mai comodă pentru regalitatea maghiară, chiar dacă un secol mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ezitări și reflecții. Pledoaria în favoarea femeilor definește în mod diferit prioritățile femeilor 30. Modelele propuse femeilor în secolul al XIX-lea au tendința să coexiste, fără ca unul sau altul să triumfe 31. Pentru secolul al XIX-lea este specifică o redistribuire a locurilor, rolurilor și valorilor tradiționale. Viața femeilor se transformă, fiind tot mai mult inclusă în sfere diferite: între spațiul domestic și cel public, între lumea aparentelor, podoabelor, placerilor și cea a supraviețuirii, învățării sau exercitării unei meserii. Modernitatea este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe controlul guvernamental și birocratic, mari monopoluri de stat, fără concurență, fără competiție, monopol politic, planificare, iar motivația principală este satisfacerea interesului general. Socialismul de tip social-democrat, se bazează pe proprietatea colectivă, de grup sau cooperatistă, pe control colectiv, pe redistribuiri mari de factori și venituri între toți membrii societății, pe o concurență limitată sau controlată, pe o competiție slabă, mai puțin în domeniile considerate strategice, și pe sindicalism universal. Să le analizăm mai pe larg: 3.2. CAPITALISMUL În pofida impresionantei
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mai mare economie a lumii. Sunt și analiști care pun la îndoială veridicitatea acestor date statistice, unii considerînd că ar fi prea mari, alții prea mici. Se pare că regiunile vestice își subdimensionează creșterea pentru a primi mai mult din redistribuirile efectuate la nivel central. Apoi, există și o uriașă economie subterană, ce nu este luată în calculul PIB-ului. Un alt aspect interesant este faptul că yuanul chinezesc a fost menținut de către autorități într-un raport fix față de dolarul american
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
externe, industriile strategice ș.a.) și astfel au ieșit la suprafață decalaje mari între așa-numitele "regiuni de onoare" și altele mai sărace. Primele varsă la bugetul central mai mult decît primesc, fără să aibă nici un fel de avantaj, producîndu-se o redistribuire pentru "egalizarea subiecților", ceea ce întreține numeroase tensiuni interregionale. În același sens, Guvernul și-a propus și o reglare pe linie fiscală a cererii solvabile a populației și o stimulare fiscală a întreprinderilor neperformante, toate acestea alimentînd "găurile negre" din buget
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mult mai pragmatic decît în era Elțîn, chiar cu o anumită brutalitate și renunțînd la ideologie. Văzută de la Moscova, lumea se caracterizează prin slăbirea ireversibilă a rolului geopolitic al S.U.A., deci prin prăbușirea "mitului unipolarității", retragerea durabilă a Uniunii Europene, redistribuirea sferelor de influență, creșterea rolului hidrocarburilor și apariția unor noi puteri emergente. Toate acestea reprezintă un mediu plin de oportunități, în care Rusia poate participa activ la întocmirea agendei internaționale, o agendă tot mai concurențială. Creșterea prețurilor la hidrocarburi a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
are și potențial de export. Vechiul model ales de Jwaharlal Nehru după cucerirea independenței se baza pe o planificare centralizată, pe o industrializare care să reducă importurile, pe un sector public hipertrofiat și pe tarife vamale protecționiste. Subvenții masive asigurau redistribuiri între diferitele sectoare sau grupuri sociale în încercarea de a forma o clasă de mijloc. Țara era ferită de concurența internațională, oarecum izolată, inerțială, ceea ce nu a permis dezvoltarea unei productivități și a unei rentabilități satisfăcătoare. Aceasta a făcut să
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cum să fie utilizate cât mai rațional resursele existente, combătându-se risipa și cum să se repartizeze cât mai echitabil avuția, astfel încât să se reducă inegalitățile în societate. Se remarcă în mod special sistemul specific de solidaritate socială, bazat pe redistribuiri de venituri (numit zakat) și faptul că băncile islamice nu practică dobânda (numită ribă) în sensul dat de sistemul bancar occidental nici la credite, nici la depozite; * un caz particular al sistemului islamic îl constituie teocrația de piață iraniană. În
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
adoptarea unei asemenea scheme în urmă cu jumătate de secol, toate inovațiile apărute în răstimpul scurs de atunci ar fi devenit imposibile. Iar dacă, de dragul argumentației, am face complet abstracție de problema acumulării capitalului, încă ar trebui să recunoaștem că redistribuirea profiturilor catre angajați implică rigidizarea structurilor de producție atinse la un moment dat și blochează orice ajustări, îmbunătățiri și progrese."12 Instituțiile-cheie ale economiei de comandă sînt proprietatea de stat asupra bunurilor de producție, care devine atotcuprinzătoare, și planul central
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
2. Instituții de credit Finanțarea colectarea, transformarea și repartizarea disponibilităților financiare 3. Întreprinderi de asigurări Asigurarea, adică garantarea plății în caz de realizare a unui risc 4. Administrații publice Producția de servicii non-vandabile pentru colectivități și efectuarea de operațiuni de redistribuire a venitului și avuției naționale 5. Administrații private Producția de servicii non-vandabile și, în anumite cazuri, producția, fără scop lucrativ, de servicii vandabile destinate menajelor 6. Menaje Consumul și, în calitate de antreprenori individuali, producția de bunuri și servicii vandabile non-financiare 7
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
servicii calculează soldul (cantitativ și valoric) între cele două fluxuri. Echilibrul macroeconomic este asigurat prin egalitatea: PIB + Importuri = Consum final + Investiții + Exporturi + Variația stocurilor. Este necesar să discutăm și despre repartiția bunurilor și serviciilor, operațiune care conduce la distribuirea și redistribuirea veniturilor. Vom avea deci venituri primare și venituri din transfer (redistribuire). 1) Veniturile primare sînt cele ce rezultă din participarea la o operațiune de producție (veniturile factorilor de producție) și pot fi: venituri provenite din muncă salarii, recompense în natură
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
macroeconomic este asigurat prin egalitatea: PIB + Importuri = Consum final + Investiții + Exporturi + Variația stocurilor. Este necesar să discutăm și despre repartiția bunurilor și serviciilor, operațiune care conduce la distribuirea și redistribuirea veniturilor. Vom avea deci venituri primare și venituri din transfer (redistribuire). 1) Veniturile primare sînt cele ce rezultă din participarea la o operațiune de producție (veniturile factorilor de producție) și pot fi: venituri provenite din muncă salarii, recompense în natură sau servicii ș.a. dividende venituri mobiliare venituri provenite din dobînzi utilizarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și pot fi: venituri provenite din muncă salarii, recompense în natură sau servicii ș.a. dividende venituri mobiliare venituri provenite din dobînzi utilizarea capitalului chirii venituri imobiliare locații, redevențe venituri mixte 2) Veniturile din transfer sînt cele ce rezultă dintr-o redistribuire a veniturilor între diferitele sectoare instituționale. Pot fi: a) finanțate prin cotizații sociale, ceea ce înseamnă că redistribuirea se efectuează deoarece există un vărsămînt prealabil (de exemplu, prestațiile sociale sînt contrapartea cotizațiilor sociale; pensiile sînt contrapartea primelor de asigurare vărsate CAS
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
venituri provenite din dobînzi utilizarea capitalului chirii venituri imobiliare locații, redevențe venituri mixte 2) Veniturile din transfer sînt cele ce rezultă dintr-o redistribuire a veniturilor între diferitele sectoare instituționale. Pot fi: a) finanțate prin cotizații sociale, ceea ce înseamnă că redistribuirea se efectuează deoarece există un vărsămînt prealabil (de exemplu, prestațiile sociale sînt contrapartea cotizațiilor sociale; pensiile sînt contrapartea primelor de asigurare vărsate CAS); b) finanțate prin impozite, ceea ce semnifică faptul că redistribuirea nu este legată de o contribuție prealabilă (de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a) finanțate prin cotizații sociale, ceea ce înseamnă că redistribuirea se efectuează deoarece există un vărsămînt prealabil (de exemplu, prestațiile sociale sînt contrapartea cotizațiilor sociale; pensiile sînt contrapartea primelor de asigurare vărsate CAS); b) finanțate prin impozite, ceea ce semnifică faptul că redistribuirea nu este legată de o contribuție prealabilă (de exemplu, cheltuielile de asistență medicală, educație etc.). Iată și cîțiva indicatori ai producției agregați la nivel macroeconomic, indicatori pe care îi vom utiliza ulterior în analiză: 1) Produsul Intern Brut, adică: PIB
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Mai mult, în unele țări a fost impus un așa-numit "salariu social", prin care societatea își asumă o serie de cheltuieli, garantînd împotriva riscurilor la care salariații sînt supuși. Este unul din rezultatele cele mai evidente ale politicii de redistribuire a veniturilor. Nivelul salariilor diferă mult de la o țară la alta, în funcție de evoluția diferită și influența mai mare sau mai mică a unor factori ca: • prețul muncii, diferit pe diversele piețe naționale; • durata, intensitatea și complexitatea muncii, în funcție de specificul fiecărei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
producție: statul trebuie să preia în sarcină producerea bunurilor colective (educație, sănătate, apărare, politic ș.a.); * funcție de reglare, de stabilizare a activității economice. Statul trebuie, cu ajutorul politicii sale economice, să asigure creșterea economică, opunîndu-se tendințelor inflaționiste și recesioniste ale conjuncturii; * funcție de redistribuire a veniturilor în scopul menținerii coeziunii sociale și asigurării egalității șanselor. 12.1.4. Reconsiderarea intervenției statului Pentru neoliberali, statul a intervenit prea mult în economiile de piață și se face responsabil de criza economică declanșată în 1974, criză ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
se realizează o funcție de prevenire a riscurilor. Fiecare cotizant cucerește, pentru el și familia lui, dreptul de a percepe indemnizații atunci cînd este atins de efectele riscului pentru care a cotizat. b) Funcția socială de solidaritate. Protecția socială procedează la redistribuirea veniturilor. Ea prelevă cotizații asupra veniturilor primare și asigură prestații sociale celor afectați. Această redistribuire este în același timp orizontală (activul cotizează pentru inactiv, sănătosul pentru bolnav etc.) și verticală (veniturile mari contribuie pentru cele mici). Se organizează, astfel, o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dreptul de a percepe indemnizații atunci cînd este atins de efectele riscului pentru care a cotizat. b) Funcția socială de solidaritate. Protecția socială procedează la redistribuirea veniturilor. Ea prelevă cotizații asupra veniturilor primare și asigură prestații sociale celor afectați. Această redistribuire este în același timp orizontală (activul cotizează pentru inactiv, sănătosul pentru bolnav etc.) și verticală (veniturile mari contribuie pentru cele mici). Se organizează, astfel, o solidaritate între toți cei implicați. c) Funcția economică anticiclică. Prestațiile sociale reprezintă o treime din
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
handicapează competitivitatea întreprinderilor și inițiativa individuală. Este aproape un truism să mai afirmăm că nu poate exista protecție socială reală și efectivă fără o prealabilă eficiență economică, concretizată în rezultate pe piață, în societate și în bugetul statului. Sistemul de redistribuire statală a veniturilor costă prea mult și este puțin eficace. O politică statală susținută în acest sens, în ideea "echității sociale", a atingerii "optimului social" de parcă s-ar putea cunoaște și realiza asemenea abstracțiuni, ca să nu le numim utopii; ca și cum
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
iar răspunsul nu poate fi dat decît în funcție de conjunctura spațio-temporală specifică. Respectul valorilor umane fundamentale atrage și eficiența economică, premisă necesarmente indiscutabilă pe calea către o repartiție socială mai justă a bunurilor și serviciilor. Aici recte pentru realizarea distribuirii sau redistribuirii necesare în favoarea celor cu adevărat năpăstuiți trebuie să intervină și societatea civilă (cetățeni, grupuri, asociații, biserici ș.a.) pe baza principiilor morale autentice. În felul acesta, redistribuirea se face natural și liber consimțit, și nu este impusă de autoritatea statală, care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]