1,567 matches
-
ale altor publicații la care a colaborat. Absența unei ediții științifice a operei sale, care să recupereze publicistica și să o pună laolaltă cu studiile și cursurile sale de filosofie, face să prolifereze - în cercuri mici, însă obstinate - legenda. Multele reeditări, în special ale cursurilor sale universitare, au adus puține revelații și, mai ales, n-au risipit această legendă, dăunătoare înțelegerii activității lui Nae Ionescu și a relațiilor sale cu „tânăra generație” interbelică. Publicistica sa rămâne învăluită în misterul necunoașterii, reeditările
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
reeditări, în special ale cursurilor sale universitare, au adus puține revelații și, mai ales, n-au risipit această legendă, dăunătoare înțelegerii activității lui Nae Ionescu și a relațiilor sale cu „tânăra generație” interbelică. Publicistica sa rămâne învăluită în misterul necunoașterii, reeditările și edițiile selective - vizând unicul său volum antum, Roza vânturilor, articolele teologice din revista Predania, precum și două antologii comprehensive - nefiind suficiente nici cantitativ, nici calitativ. Îngrijitorilor lor le-a lipsit fie competența necesară dezambiguizării contextelor, fie obiectivitatea fără de care reeditarea
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
reeditările și edițiile selective - vizând unicul său volum antum, Roza vânturilor, articolele teologice din revista Predania, precum și două antologii comprehensive - nefiind suficiente nici cantitativ, nici calitativ. Îngrijitorilor lor le-a lipsit fie competența necesară dezambiguizării contextelor, fie obiectivitatea fără de care reeditarea scrierilor unei personalități ca Nae Ionescu se transformă din știință în propagandă. Ba încă o propagandă proastă. Nici ediția de față, intitulată vag Drumurile destinului românesc, nu face excepție de la această fatalitate, a bunelor intenții care sfârșesc în exact contrariul
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
monografice consacrate în secolul nostru învățatului domn - ale lui N. Iorga (1901), I. Minea (1926) și P.P.Panaitescu (1958), în cadrul unei bogate bibliografii, înregistrate în anii din urmă de specialiști -, exegetul actual, care a întreprins cu un grup de colaboratori reeditarea critică a întregii moșteniri literare și științifice a lui Dimitrie Cantemir, subliniază faptul că domnul moldovean s-a bucurat de faima europeană încă în timpul vieții și "cel puțin un secol - al XVIII-lea - ea a fost durabilă" (p. XVII). Operele
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
cu cel puțin 37 de morți și circa 700 de răniți. Atacurile au fost condamnate ferm de liderii politici din întreaga lume, fiind lansate numeroase apeluri de cooperare pentru combaterea terorismului și intensificarea luptei antiteroriste. Exploziile de la Londra par o reeditare a atentatelor comise la Madrid în 11 martie 2004 și probabil au fost planificate timp de mai multe luni. Măsuri sporite de securitate au fost luate în toate țările europene, dar și în Statele Unite. Drapelele au fost coborâte în bernă
Agenda2005-28-05-saptamana pe scurt () [Corola-journal/Journalistic/283928_a_285257]
-
se așteptau suporterii ei, și mai degrabă într-un fel de răstălmăcire a mesajului cărților sale. Faptul că eroinele erau femei puternice (Martha Quest, Anna Wulf, Kate Brown) le-a plasat aproape automat în categoria "feministelor". În 1982, la o reeditare a capodoperei sale, The Golden Notebook, Doris Lessing redimensionează drastic proiectul feminist, subliniind calea greșită pe care au mers ideologii săi: Nu cred, totuși, că Women's Liberation va produce mari schimbări - nu pentru că în scopurile ei ar fi ceva
Doris Lessing, pe treptele casei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9155_a_10480]
-
în „Le Point” din 10 noiembrie, e de părere că întreaga opera franceză a lui Cioran reprezintă un exercitiu original de convertire a filosofului. Nu ne aducem aminte că în România centenarul să fi dat naștere unor evocări, analize sau reeditări. Leonardo da Vinci la Național Gallery Cu siguranta cea mai așteptată expoziție a anului și, probabil, a secolului: la 9 noiembrie s-a deschis la Național Gallery din Londra o expoziție care găzduiește 13 din cele 19 picturi ale lui
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5067_a_6392]
-
Bucureștii de altădată, a apărut la Editura ziarului Universul, în patru volume, în 1927, 1928, 1930 și 1932, după ce se tipărise în foiletoane, în presa vremii. Pe la sfârșitul anilor ‘80, Tiberiu și Aristița Avramescu (dispărută între timp) au început o reeditare critică, prin confruntări cu colecțiile de ziare vechi și cu alte documente sau lucrări memorialistice. Ediția a apărut, în ‘87 și în ‘93 la Editura Eminescu, iar ultimul volum în 2000, la Albatros. În condiții, cel puțin pentru prima ei
Bucureștiului, fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2733_a_4058]
-
Președintele Barack Obama a semnat un decret vizând consolidarea datelor guvernamentale confidențiale în Statele Unite, cu scopul mărturisit de a evita reeditarea unei scurgeri masive de informații ca cea din 2010, spre WikiLeaks. Acest decret instaurează, potrivit Casei Albe, "reforme structurale" la nivelul agențiilor federale americane. Acestea sunt obligate să aibă un responsabil de supervizarea "împărțirii și protecției informațiilor", dar și de
Barack Obama semnează decretul de consolidare a datelor confidenţiale, după scandalul WikiLeaks () [Corola-journal/Journalistic/59495_a_60820]
-
moștenitorilor de a încasa un procent negociabil, oscilând între un minimum și un maximum, stabile, din beneficiile realizate de investitorul, proprietarul sau managerul unei edituri de pe urma editării operei unui scriitor. Bineînțeles că valoarea operei scriitorului respectiv și deci și frecvența reeditărilor vor majora drepturile financiare succesorale. în aceeași accepție a noțiunii de copyright poate fi inclus și dreptul succesorului de a interzice difuzarea unei ediții necorespunzătoare exigențelor filologice generale, inclusiv a celor istorico-literare și de a impune retragerea ei din librării
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
Nu numai că marea noutate adusă de opera lui Nichita Stănescu față de literatura de dinainte e discutabilă (cred mai degrabă că e vorba de noutate în raport cu o cultură amnezică și autistă cum era cea românească din primele decenii postbelice), dar reeditarea unei astfel de poziții critice astăzi îl pune pe Alex. Ștefănescu în conflict cu o întreagă literatură scrisă la noi din 1986 încoace. Fie că acceptăm sau nu realitatea fenomenului și utilitatea termenilor "postmodern/postmodernitate", nu se poate ocoli o
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
o face neapărat orgolios, ci ca un fel de ademenire a muzei criticii (dacă există așa ceva) numai pentru sine. În fine, spiritul polemic este pentru Alex. Ștefănescu un semn al devotamentului față de literatură, sau cel puțin așa era în 1980. Reeditarea unor pasaje sau a unor texte întregi nu pare interzisă, iar cititorul nu trebuie să fie niciodată surmenat. Avînd în minte un asemenea cod, alta devine atitudinea cititorului deopotrivă față de exuberanța stilistică a cronicarului ca și față de reeditarea fără prejudecăți
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
în 1980. Reeditarea unor pasaje sau a unor texte întregi nu pare interzisă, iar cititorul nu trebuie să fie niciodată surmenat. Avînd în minte un asemenea cod, alta devine atitudinea cititorului deopotrivă față de exuberanța stilistică a cronicarului ca și față de reeditarea fără prejudecăți a criticului-antologator. Nichita Stănescu, Îngerul cu o carte în mîini, Antologie, studiu introductiv și bibliografie de Alex. Ștefănescu, Editura Mașina de scris, 1999, 335 p., f. p.
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
24 martie 1978). „Deschizător de drumuri în lingvistica românească. S-au împlinit 170 de ani de la moartea lui Paul Iorgovici, ilustru deschizător de drumuri în lingvistica românească. Pentru a-i cinsti cum se cuvine memoria, editura timișoreană «Facla» a hotărât reeditarea «Observațiilor de limba româneasc㻓. (Drapelul Roșu din 25 martie 1978). 5 ani „Parc nou. În lunile aprilie și mai, în spatele bisericii «Pogorârea Sfântului Duh» din municipiul Lugoj, pe un teren de 5 000 mp, va fi amenajat un parc, ce
Agenda2003-12-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280820_a_282149]
-
Echinox și a Sandei Cordoș, Dan C. Mihăilescu face o listă întreagă, în fine, din cauza lipsei a numeroși scriitori bănățeni, Robert Șerban numește lucrarea (în Orizont, nr. 3/2005) Dicționarul parțial al literaturii române... Aceste lipsuri pot fi recuperate la reeditările ce vor urma, dar cum vor fi rezolvate celelalte carențe!? Medalioane întregi par că ar trebui rescrise, redimensionate, revăzute și adăugite sau, după caz, împuținate. Ar fi, însă, atunci, un alt dicționar, condamnat să fie mai bun. Una peste alta
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
C. Rogozanu În 1970 apărea cartea lui I. Negoițescu despre E. Lovinescu, una din monografiile importante dedicate marelui critic. După aproape treizeci de ani Editura Paralela 45 ne oferă o binevenită reeditare. Pe lângă textul propriu-zis apar două addende în care sunt incluse pagini despre Lovinescu din alte cărți ale lui I. Negoițescu (Ora oglinzilor, Istoria literaturii române etc.). Volumul se încheie cu un articol din 1943 despre criticul Școlii de la Sibiu scris
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
--- Volpone Nu de piesa lui Ben Jonson e vorba, ci de adaptarea ei de către Stephan Zweig. Se știe că, după căderea în domeniul public a operei scriitorului austriac, a crescut semnificativ numărul reeditărilor. Cel mai de succes scriitor interbelic cunoaște astăzi o mare vogă. Cronicarul revistei „L’Express”, numărul de la începutul lunii iulie, François Busnel, e de părere că, în piesa concepută de Zweig, nu personajul titular, care își escrochează hulpavii moș- tenitori
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
notă, Mogulul a scris pe blogul său: “Am urmărit cu atentie imaginile prezentate de tine. În mod evident, conțin elemente de editare computerizată :) . Se vede pixelul albastru în valuri! Să-ți fie rușine, Mircea Badea!” Toate aceste ironii sunt o reeditare a cazului Băsescu-Patriciu, cu trimitere directă la dialogul acestora după ce, înainte de alegeri milionarul a prezentat o casetă în care președintele lovea un copil, reacția acestuia fiind în momentul în care s-a demonstrat falsitatea probei: "Să-și fie rușine, Dinu
Dan Voiculescu: „Să-ţi fie ruşine, Mircea Badea!“ () [Corola-journal/Journalistic/25529_a_26854]
-
ținut prima pagină a mass-media culturale ateniene, timp de mai mulți ani. Comunicările din prima zi a lucrărilor, aparținând unor reputați specialiști greci (critici literari, comparatiști etc.) au urmărit prezența lui Nikos Kazantzakis pe piața de carte din Grecia, problema reeditărilor, a ediției de Opere Complete, ecoul său în conștiința cititorului grec de azi. Concluziile au fost dintre cele mai triste: absența unor ediții moderne, cu îngrijire adecvată, ale operelor publicate în timpul vieții, mulțimea lucrărilor rămase inedite chiar și la peste
Nikos Kazantzakis și destinul operei sale by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7027_a_8352]
-
20. Interesantă a fost dezbaterea care a urmat, la care au participat scriitoarea Rhea Galanaki, profesorul atenian Yorghis Yatromanolakis, critic literar și prozator, avocatul Yorgos Stefanakis, specialist în spinoasa problemă a drepturilor de autor. Situația și calitatea traducerilor, difuzarea, posibilitatea reeditărilor și a unor noi traduceri din opera lui Kazantzakis au preocupat participanții la lucrările celei de-a doua zile, desfășurate în nou-renovatul muzeu Nikos Kazantzakis din satul natal al scriitorului (obiectiv ce n-ar trebui să lipsească din agenda turiștilor
Nikos Kazantzakis și destinul operei sale by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7027_a_8352]
-
Iulia Iarca Reeditarea celui de-al treilea volum din seria amplă a Anei Selejan, Literatura în totalitarism, vine într-un moment cum nu se putea mai potrivit pentru fenomenul revizuirilor. Publicat pentru prima oară în 1996, volumul Literatura în totalitarism. 1954. Anul "gloriosului
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
partidului în domeniul editorial. Nu mai constituie astăzi un secret pentru nimeni faptul că în perioada comunistă funcționa un foarte performant sistem de monitorizare și „corectare” a operelor literare și că mai toate cărțile apărute între 1948 și 1989 (inclusiv reeditările clasicilor și traducerile) au suferit modificări mai mult sau mai puțin semnificative. Mult mai puțin se știe însă despre cum funcționa în mod concret aparatul cenzurii comuniste. Cum era el organizat? Exista o regulă a intervențiilor în texte în funcție de categoriile
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
Într-o suită pe care aș dori-o cât mai lungă, citesc în ultima vreme numai romane bune și foarte bune. Se mai întâmplă... După Proprietatea și posesiunea de Petru Dumitriu și Îngerul de gips al lui Nicolae Breban (ambele, reeditări), după Zilele regelui de Filip Florian și Ultimele iubiri de Virgil Duda, iată o nouă proză, Cu inima smulsă din piept de Radu Paraschivescu, citită nu de plăcere, dar cu plăcere. De altfel, e limpede că autorul ei s-a
Smintitul și nebunul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7868_a_9193]
-
Doamna Bovary sau Lolita. De-a dreptul diabolice sunt însă personajele din două cărți de mici dimensiuni, aproape egale ca număr de pagini, aparținând unor spații culturale și timpuri diferite: micul roman Domnișoara Christina de Mircea Eliade, apărut în 1936 (reeditare, Humanitas, 2004) și Măștile de Enchi Fumiko (Humanitas fiction, 2007, colecția "Raftul Denisei", traducere de Angela Hondru), oferit cititorilor români după jumătate de secol de la publicarea sa în 1958. Domnișoara Christina este construită la nivelul de suprafață ca o poveste
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
Prin "Nemuritorii 3D: Războiul Zeilor" regizorul Tarsem Singh încearcă o reeditare a succesului "300- eorii de la Termopile". Ațiunea întregului film pare însă un remake a celebrei lupte a spartanilor. Țăran de rând, Tezeu, se ridică din mediocritate și pleacă în căutarea răzbunării împotriva regelui Hyperion, care i-a ucis mama chiar
"Nemuritorii 3D: Războiul Zeilor". Tarsem Singh realizează o copie fidelă a celebrului "300 - eroii de la Termopile" - Galerie FOTO () [Corola-journal/Journalistic/68361_a_69686]