17,529 matches
-
natural și sănătos, confuzia regnurilor fiind subliniată și de capacitatea plantelor de a sugera maladii dermato-venerice. Cecilia Cuțescu-Stock utilizează o altă metodă de "transplantare" care nu se acomodează câtuși de puțin cu fixația morbidă a lui Des Esseintes. Distanța de referent este cu atât mai mare, cu cât natura servește drept model, dar o natură îndepărtată spațial, natura luxuriantă de la tropice. Artista creează astfel un "efect de seră", o "chambre végétale" în mijlocul propriei sale locuințe, operând o deschidere inițiatică, prezentă și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o deschidere inițiatică, prezentă și în arta sa, către un spațiu exotic, încărcat de virtuțile îndepărtării și ale enigmei. Teatralizarea spațiului locativ corespunde, de fapt, abandonării criteriilor autenticității pentru o nouă accepție dată mimeticului, prin ștergerea sistematică a relației cu referentul, fapt care conduce la un efect de autoreferențialitate. Modelul nu mai trebuie căutat în natură, cameristica decadentă corespunde ficțiunii, este livrescă și contrafăcută, desfășoară un spectacol al cărui unic personaj este decorul și unic regizor, estetul solitar. "La maison théâtrale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tov. R. Florica. Subsemnatul Iacobovici I., deplasându-mă în târgul Codăești și luând contact cu tovii: ( iată că prescurtarea, din lene, a apelativului „tovarăș” nu s-a practicat exclusiv în perioada ceaușistă! n.n.) Lungu (secția „cadre”), Velicu (secretariat), M. Ilie (referent comerț), dr. Gherasim (circa sanitară Codăești) și R. Florica și din informațiile primite în cazul de mai sus, rezultă următoarele: informațiile primite de la Comitetul Provizoriu Județean Vaslui, conținute în adresa no. 137/1949, sunt perfect întemeiate. În seara zilei de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cartele, lor fiindu-le rezervat praful de pe tobă și pleava de la batoză! Bătrânii satelor noastre pot confirma acest mare și trist adevăr. Tot din documentele cercetate prin arhive am aflat că, în ziua de 16 aprilie 1956, pe postul de referent agricol era angajat Ion P. Jitaru, odată ce președintele semnase o delegație pentru ca acesta „...să se deplaseze la Sfatul Popular Vaslui cu situația însămânțărilor de primăvară”. La 1 mai 1956, președintele semnase în acel an, la Valea Rea, tocm unt lătiți
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a „...tov. Moise Georgeta pe postul de bibliotecar la Căminul Cultural”. Totuși, se pare că femeia nu primea bani pentru această ocupație odată ce în aceeași decizie scria că „...această muncă se va face onorific”. Ion P. Jitaru fusese angajat ca referent agricol la data de 1 aprilie și a fost „păcălit” cu o leafă de 309 lei/lunar, conform unei decizii de angajare pe care am găsit-o la dosar. Tot Jitaru fusese învestit (împreună cu Lupu G. Ilie) la data de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
majoritatea avocaților din târg erau de origine evreiască așa că nu s-a pus problema unei eventuale penurii de candidați la posturile de președinte, secretar și membri. Potrivit unui referat găsit într-un dosar, funcția cea mare a fost încredințată „Domnului referent avocat Elias Gold” care, în luna iunie a anului 1947 (ziua nu a fost specificată în original), a și întocmit un document explicativ ce încerca săj ustifice necesitatea înființării acestui „resort”. În esență, pe lângă numeroasele drepturi pe care PCR, apoi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
duce prietenii la femei bolnave... (practica) iscodirea, defăimarea, bârfeala, zâzania, pâra, amenințarea cu darea în vileag a tainei încredințate sau smulse"; se recomandă singur "M-am făcut codoș de câini" și pentru ca cititorul să nu mai aibă nici o îndoială cu privire la "referent" se introduc în discurs concepte operaționale precum maestru și schiță: "A! să fi voit el, cu darul lui de a zeflemisi grosolan și ieftin, cu lipsa lui de carte și de ideal înalt și cu amănunțita lui cunoaștere a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a locutorilor față de enunțul lor" (1978, p. 403). Astfel, ironia se apropie de metalimbaj; B. Basire (1985) notează: Cu alte cuvinte, enunțurile ironice nu sînt "folosite", ci doar "menționate", avînd în vedere că spun ceva în legătură cu expresia însăși, nu cu referentul expresiei. Descriind "ironiile" ca forme de menționare, Sperber și Wilson înscriu problematica ironiei în cea a metalimbajului și a fenomenelor de discurs raportat (1985, p. 141). Astfel, D. Sperber și D. Wilson (1978) ne propun să considerăm că toate ironiile
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
sincretică, ce poate fi repetat în descriere, care poate fi localizat la începutul descrierii [...] sau introdus în conținutul descrierii (1986, p. 6). Astfel, acest termen este un factor comun tuturor termenilor din descriere, este "pus deoparte pe durata declinării părților referentului descris" (1986, p. 8). Precum P. Hamon (1986), am spune chiar că el regizează nomenclatura lexicală (paradigma tuturor părților dintr-un întreg, fiecare parte putînd funcționa ca metonimie a ansamblului), precum și seria predicatelor afiliate, termen cu termen, fiecărui membru al
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
lucruri", "viața") au o capacitate și o densitate informativă superioară. Reunirea lor construiește macrostructura semantică a propoziției: "Lucrurile vieții". Ca și G. Kleiber, ne vom opri asupra cuvîntului "lucruri", caracterizat de lipsa denominării sau a clasificării: El este folosit de referenții nenumiți sau percepuți ca nenumiți. Utilizarea lui nu este resimțită drept tautologică de îndată ce entitatea (sau entitățile) izolată, adică luată în considerare, este, pentru un motiv sau altul, percepută ca unitate nedenumită sau clasificată (încă) (1987, p. 118). Dacă "lucruri" funcționează
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
drept tautologică de îndată ce entitatea (sau entitățile) izolată, adică luată în considerare, este, pentru un motiv sau altul, percepută ca unitate nedenumită sau clasificată (încă) (1987, p. 118). Dacă "lucruri" funcționează cu totul natural în [P4], acest lucru se întîmplă pentru că referentul denotat, adică învățarea progresivă (dacă s-ar putea și rapidă) a copilului, aparține unui tip de entități (evenimente, proprietăți...) care nu sînt denumite, nici clasificate. Ele nu dispun de nume care să le aparțină. Nu fac parte dintr-o clasă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
nu poate apărea decît dacă subiectul este ceva non-clasificat, neprecizat. Totuși, [P12] se sustrage analizei și aparent infirmă ipoteza noastră. Cu toate acestea, în acest caz, asta nu fixează direct "cărțile", ci mai degrabă un eveniment, o proprietate în care referentul este implicat: în măsura în care această proprietate este marcată prin distingerea dintre negație și nedeterminare, nu ne surprinde capacitatea pronumelui asta: Ca referent generic [...], este perceput ca o entitate nenumită, deoarece reprezintă o ocurență imediată a lucrurilor. [...] Chiar dacă ar fi o unică
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
toate acestea, în acest caz, asta nu fixează direct "cărțile", ci mai degrabă un eveniment, o proprietate în care referentul este implicat: în măsura în care această proprietate este marcată prin distingerea dintre negație și nedeterminare, nu ne surprinde capacitatea pronumelui asta: Ca referent generic [...], este perceput ca o entitate nenumită, deoarece reprezintă o ocurență imediată a lucrurilor. [...] Chiar dacă ar fi o unică formă care reia și un plural [ca în P12, am adăuga], ea este un martor esențial (1987, p. 118). Concluzia vizuală
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cea de-a unsprezecea ediție" ni se permite identificarea complementului circumstanțial ca temă proprie și numele predicativ "semestrial" ca remă proprie (ansamblul alcătuind partea rematică a frazei); în acest context, considerăm că adverbul "semestrial" aduce mai multe informații decît ediția (referent presupus a fi cunoscut de către cititorii care au avut, în 1988, catalogul celei de-a zecea ediții). Fie următoarea reprezentare: (1) Temă proprie Temă Trecere Remă proprie. Astfel, construirea primelor rînduri din cuvîntul înainte se bazează pe înlănțuirea temelor și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
propoziții au aceeași temă, doar remele sînt diferite. Titlul inițial al trecerii ("catalogul Actes Sud") este reluat prin două anafore diferite ("această" substitut demonstrativ, "următoarea" substitut articulat) care primesc predicate noi, o dată cu elementele rematice. Articolul și demonstrativul permit prezența aceluiași referent pentru două niveluri diferite ale memoriei discursive, oferind astfel indicii despre structurare. "Viitoarea" redă referentul ca parte dintr-un întreg (de fapt, caracterul semestrial implică două apariții pe an; nu este necesară cuantificarea formei anaforice). Prin prezentarea catalogului, adjectivul demonstrativ
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
este reluat prin două anafore diferite ("această" substitut demonstrativ, "următoarea" substitut articulat) care primesc predicate noi, o dată cu elementele rematice. Articolul și demonstrativul permit prezența aceluiași referent pentru două niveluri diferite ale memoriei discursive, oferind astfel indicii despre structurare. "Viitoarea" redă referentul ca parte dintr-un întreg (de fapt, caracterul semestrial implică două apariții pe an; nu este necesară cuantificarea formei anaforice). Prin prezentarea catalogului, adjectivul demonstrativ "această" creează contextul verbal imediat pentru condițiile de producere a discursului. Dubla determinare denotă noutatea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Structura lor, mai ales că e vorba de toponimia minoră și de imitarea sistemului de denominație popular, confirmă regula după care toate "s-au născut și funcționează în strânsă legătură cu topicele denumite. Ele reflectă, de fapt, caracteristici obiective ale referenților sau asociații subiective (raporturi umane, aspecte social-istorice, aprecieri psihologice)"176, mergând până la: "esența obiectului"177. Spațiul geografic al unei opere de ficțiune se va înscrie în limite aparținătoare ambelor sisteme de denominație, oficial și popular, iar predominarea unora sau altora
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fi citat și John Gray, un sceptic radical al timpului nostru: "a crede că știința poate transforma specia umană înseamnă a crede în magie" (Gray, 2009, p. 129); • relativizarea activității științifice, însoțită de punerea sub semnul întrebării a realității ca referent ultim al cunoașterii și al adevărului a pus sub semnul întrebării progresul, ca exemplu paradigmatic de activitate umană cumulativă, precum și modul în care acesta s-a concretizat în anumite domenii: economic (dezastrele ecologice compromit modul în care omul "stăpânește" și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Să ne oprim doar la cele două deosebiri: descrierea propriu-zisă și portretul, care este un fel de descriere mai redusă ca întindere și diferită ca specific (1900: 227) Așa cum putem observa, retorica și-a construit vreme îndelungată tipologia în funcție de calitatea referentului descris. La Fontanier, timpul, locul, înfățișarea exterioară și calitățile morale sunt privilegiate și combinate în așa fel, încât prin ele să poată fi definite diversele tipuri de descrieri. Criteriul referențial va putea fi regăsit însă în lucrările succesorilor săi, deși
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ca răcoritoarele în momentele de relaxare la piscină. Lanțul de Hoteluri Meridian Caraibe este un coktail de plăceri. Cele trei proprietăți (Pd PROPR) ale temei-titlu suportă un tratament de același tip (pe cele trei niveluri ierarhice de adâncime). Raportată la referent, putem vorbi de un caracter deschis, cu posibilități nelimitate de descriere, însă acest lucru nu mai poate fi valabil în cazul orientării argumentative sau al funcției secvenței descriptive într-un text dat. Din punct de vedere lingvistic (J. M. Adam
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
estetică [...]". Și, reluînd ideile lui Curtius, el amintește că, o vreme, descrierea s-a delimitat de orice idee de adevăr și verosimil. Astfel, prezența măslinilor și a leilor într-o regiune înghețată depinde de constrîngerile genului descriptiv, și nu de referent: "regulile generice ale discursului fac legea". 1. M. Bahtin subliniază că "în romanul grec nu lipsesc descrierile de peisaje, de orașe, de clădiri, acesta inaugurînd într-un fel tradiția povestirilor de călătorie" (1978, p. 241). 2. Practică ce va fi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
va fi sistematizată de Noul Roman, dar cu diferențele sale: varietatea suporturilor (tablouri, dar și cărți poștale, afișe, timbre...), pierderea mizei estetice, bruiajele referențiale (foarte adesea cititorul nu știe dacă descrierea reproduce un construct pictural sau dacă ea construiește un referent inedit). 3. "De aceea noi regăsim argumenta a re și argumenta a tempore în poetica Evului Mediu. Or, descrierea unui peisaj putea, de asemenea, să aibă legătură cu teoria invenției discursului epidictic. Oare elogiul nu este esențialul acestui gen? Printre
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
eu mă uitam cu atenție la pasărea aia ciudată [...] J. Verne, pp. 161-162 În general la imperfect, aceste descrieri sînt totuși ambigue în măsura în care predicatele specifice pe care le enunță pot fi interpretate ca fiind predicate de clasă. Luăm drept exemplu referentul specie, de la începutul descrierii: "pasărea [...] paradisului", "marele smarald" și valoarea generică pe care o ia, înspre final, sintagma nominală "această nespus de frumoasă pasăre" sub influența relativei explicative "căreia indigenii i-au dat numele poetic de "pasărea soarelui"6. (28
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a face ca și textul, prin enunțurile sale, să participe la diegeză, dînd astfel iluzia priorității ei și a puterii de emanație. J. Neefs, p. 470 Revizuirea lui Flaubert confirmă acest lucru, descrierile întrețin mai puțin o relația mimetică cu referentul real decît o relația diegetică cu contextul ficțional. Va fi suficient să activăm aceste proceduri de intratextualitate 20 pentru a realiza descrierile productive pe care le vor sistematiza Proust și alți cîțiva romancieri moderni. Toți acești scriitori au lucrat, fiecare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
timp, în aceeași descriere, a viziunii realiste". 17. "[...] informanții aduc o cunoaștere deja existentă; funcționalitatea lor, ca și cea a catalizelor, este deci secundară, dar nu neapărat nulă [...], informantul (de exemplu vîrsta precisă a unui personaj) servește la autentificarea realității referentului, la inserarea ficțiunii în realitate." [...]. (R. Barthes, 1966, p. 11) 18 "Pictînd mediul oamenilor din mină ca pe o societate sălbatică, ca pe o lume a naturii și nu a culturii sau a istoriei, E. Zola ne ajută să înțelegem
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]