2,370 matches
-
100-150Km față de sol, deși ele au un interval larg în care pot apărea, de la 50Km la chiar 2000Km? ... Aurora polară a “ coborât" până la Honolulu în septembrie 1859 și în Singapore 1909, la 10 grade latitudine sudică? ... Un tablou splendid datorat reflexiei luminii pe suprafața apei se crează în momentul în care Soarele sau Luna se află la orizont deasupra mării, când fiecare „frunte" de val reflectă ca o oglindă lumina primită de la astru, astfel în fiecare val se formează câte o
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
intervențiile auditorului să se axeze pe sinteze și concluzii referitoare la informațiile exprimate. În același timp, auditorul poate juca și rolul de moderator. Utilizarea interviului de grup are avantajul că permite completări reciproce ale partenerilor de discuție datorită timpilor de reflexie avuți la dispoziție, dar are dezavantajul exercitării unui control mai redus în comparație cu interviurile individuale și un necesar de abilități suplimentare de comunicare și de observare. Interviul se va desfășura prin adresarea unei succesiuni de întrebări care așteaptă răspunsuri și va
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
celule și analizată. 2. proba solidă se amestecă cu KBr în mojar de agat, apoi se presează într-o celulă specială , obținându-se un film transparent care apoi este analizat. Amestecarea în mojar de agat are rolul de a reduce reflexiile date de cristalele mari de proba sau KBr. 3. tehnica în film subțire, utilizată în special pentru polimeri, se dizolvă proba într-un solvent potrivit, nehigroscopic, apoi o picătură de soluție este depusă într-o celulă de KBr sau NaCl
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
celule și analizată. 2. proba solidă se amestecă cu KBr în mojar de agat, apoi se presează într-o celulă specială , obținându-se un film transparent care apoi este analizat. Amestecarea în mojar de agat are rolul de a reduce reflexiile date de cristalele mari de proba sau KBr. 3. tehnica în film subțire, utilizată în special pentru polimeri, se dizolvă proba într-un solvent potrivit, nehigroscopic, apoi o picătură de soluție este depusă într-o celulă de KBr sau NaCl
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
se obțină o dreaptă. Pentru a explica aceasta, se are în vedere faptul că legea Bouguer - Lambert - Beer este valabilă pentru orice mediu omogen și transparent în care intensitatea radiației este datorată unui fenomen de absorbție, nu implică fenomene de reflexie sau difuzie, numai dacă ε nu este funcție de concentrație. Studiile experimentale arată că această lege este valabilă numai pentru soluții diluate (până la concentrații de 10-2 mol/L). Valoarea concentrației limită depinde de natura substanței, în sensul că această valoare va
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
refracție. În figura 15 este prezentat mersul razelor: o rază de lumină ce vine de la oglinda S cade pe prisma P formată din două jumătăți între care se află stratul de substanță de analizat. Prin rotirea prismei se obține o reflexie internă totală a luminii de la suprafața de analizat care se observă în ocularul O. Unghiul de rotație al prismei se citește pe scala D, cu ajutorul lupei F. Pentru menținerea temperaturii constante, prin mantaua metalică a prismei circulă apă la o
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de mare anvergură, dacă nu chiar prima, din Occident. Am putea spune chiar că originile totalitarismului se află în Occident, mai precis în Biserica Reformată, care s-a comportat ca un partid unic. Întâlnim în Reformă, dar mai ales în reflexia ei oficială, Contra-reforma, toate caracteristicile definitorii ale unui regim totalitar: intoleranță, ideologie unică, manipularea maselor și supunerea lor prin instrumentul fricii.) Toate marile spirite considerate fondatoare ale epocii moderne, au trăit și au gîndit în perioada Reformei și Contrareformei, a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în întregime interioară. Trebuie într-un fel să pierzi lumea sensibilă pentru a te regăsi pe tine însuți. Aceasta este azi mai mult decât oricînd un fapt de înțelept mai curînd decât unul de savant. Îndoiala metodică este o asceză. Reflexia pe care o creează este una esențialmente filosofică și în acest sens ea este o inițiere și o conversiune spirituală. Acest aspect al cartesianismului corespunde perfect cu paradigmele produse de filosofia antică: ) În legătură cu aceasta Ruedi Imbach comentează astfel: ) Spiritul sistemic
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
inițiatic al drumului său. Ideea acestei convertiri spirituale, chiar dacă este transpusă asupra modului speculației intelectuale, minează pretenția de a conduce o investigație pur metafizică. Există desigur în opera lui Descartes, la început, o noțiune de înțelepciune. Mai mult, filosoful asociază reflexia și acțiunea: . ) Descartes leagă înțelepciunea de știință. Este adevărat că în această primă parte a Discursului, el vorbește despre formația sa intelectuală și despre călătoriile sale, dar este frapant să-l vezi pe Descartes cum cade, în maniera lui Montaigne
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
se știe despre gîndire este că ea nu are nimic de a face cu trupul și prin urmare conștiința existenței eului depinde de gîndire și nu de corp. Tot ceea ce depășește această conștiință și care nu a fost încă supus reflexiei meditative sunt așadar opiniile avute înainte de a întreprinde drumul meditativ. Prin urmare, atunci cînd încercăm să definim gîndirea la acest nivel, o definim obligatoriu prin facultățile pe care întreaga tradiție precartesiană le-a recunoscut ca fiind non materiale, înainte de toate
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
cogito-ul cucerit prin îndoială. Cogito-ul cuprinde în sine nu doar certitudinea existenței mele ci este totodată și un mijloc general, un “instrument universal” prin care am acces la un vast câmp de cunoștințe; indiferent de domeniul în care se aplică, reflexia înfățișează gîndirea pură, cogito-ul . Felul în care Descartes analizează gîndirea care percepe, sau mai bine spus gîndirea din actul perceptiv, îl plasează aproape de accepțiunea modernă a termenului de conștiință: punctul în care toate conceptibilele, reale sau nu, precum și toate actele
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Dumnezeu. Și dacă Sfîntul Toma adaugă că singura cale demonstrativă începe cu efectele care ne sunt mai bine cunoscute deși mai puțin evidente relativ la natura lor decât esența divină. Descartes afirmă contrariul: ideea de Dumnezeu, deși nu este decât o reflexie palidă a naturii sale infinite este mai bine cunoscută de noi decât lucrurile sensibile. Ideea de Dumnezeu este clară și distinctă. Iată întreaga dovadă, redusă la evidența sa. Este util să amintim aici că în felul său și înainte de Pascal
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
încercat să dezvăluim singularitatea tezelor cartesiene referitoare la un subiect corporal concret. Interogîndu-ne asupra identificării subiectului și substanței eului, am urmărit să extragem din analiza naturii judecății la Descartes o concepție a subiectului care scapă criticii kantiene a paralogismului substanțialității. Reflexiile propuse indică faptul că avem de a face cu una și aceeași problemă, aceea a uniunii principiului vital cu principiul gîndirii ce va fi al acestei ființe care este un “per se” și nu “prin accident” și a cărei identitate
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
poate întoarce spre obiectele sale. Prin gîndire trebuie de fapt să înțelegem conștiința sau chiar “tot ce se petrece în noi astfel încât îl percepem în mod imediat în noi înșine”, conștiința de a vedea sau de a merge, de exemplu. Reflexia este, după părerea lui, “cunoașterea care este în mine, ce face să-mi apară că eu văd sau că merg”. Dublarea reflexivă este “o experiență continuă și infailibilă” ce nu poate fi deosebită de gîndire decât printr-o destinație modală
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în fiecare zi în noi înșine că gîndim”. Pentru aceasta nu este necesar ca noi să gîndim întotdeauna gîndirea noastră, chiar dacă acest al doilea act al gîndirii este posibil de fiecare dată cînd vrem noi. Distincția modală între conștiință și reflexia proprie semnifică așadar la Descartes ceva puțin diferit de dedublarea conștiinței și conștiinței de sine; anume că aceasta este însăși mișcarea și durata gîndirii care face să apară subiectul. A gîndi înseamnă a judeca, semnifică pentru Kant faptul că gîndirea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
din jurul sculpturii. Și totuși, opera aceasta mărturisește deja în mare măsură despre acea ex‑ presivitate artistică plină de idei filosofice, care va crește în creația lui Miche‑ langelo depășind tot ceea ce se văzuse înainte. Fantezia sa va aduce lumii noi reflexii artistice ale vieții, cu mult mai puternice prin măreția ideilor și senti‑ mentelor decât realitatea vremii. 2.1. Pietà - variante Pietà lucrată în anul 1497, deși nu poartă cu destulă evidență amprentele personalității artistului, mulți au susținut că ar fi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
le făcuse și iată erau foarte bune. Sfântul Părinte, de fericită amintire, precizează în această scrisoare că nimeni nu poate intui mai bine decât voi artiștii patosul cu care Dumnezeu în zorii creației, a privit la lucrarea mâinilor sale. O reflexie a acelui sentiment s‑a reflectat de multe ori în privirile cu care voi ca toți artiștii din orice timp cuprinși de uimirea față de puternica taină a sunetelor și cuvintelor, a culorilor și formelor, ați admirat lucrarea inspirației voastre simțindu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
parțiale de ordinul n ale potențialelor termodinamice. Experimental, au fost descoperite până în prezent numai tranzițiile de fază de ordinul I și II. O altă clasificare a fost făcută de Brout după criteriul distrugerii simetriei sistemelor și anume distrugerea simetriei de : - reflexie( tranziții lichid -gaz, feromagneți izotropi). - Rotație ( feromagneți cu interacțiuni de schimb)Translație ( în fenomenul de solidificare)Gradient ( la supraconductibilitatea metalelor) - Grupul tranzițiilor continue( suprafluiditate). I3. Tranziții de fază de speța I. Ecuația Clapeyron - Clausius. Dacă se presupune că sistemul este
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
ambelor faze. Schimbarea de simetrie la o tranziție de fază de ordinul II are următoarea proprietate generală , foarte importantă : simetria unei faze este mai ridicată ( mai înaltă), adică simetria care include în ea toate elementele de simetrie ale celeilalate ( rotații, reflexii și translații periodice) iar simetria celeilalte faze este mai coborâtă . Tranziția de ordinul II de la starea ordonată la starea dezordonată se realizează prin creșterea temperaturii ( aceasta nu este o regulă termodinamică, de aceea se admit și excepții). Mărimea - parametrul de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
parțiale de ordinul n ale potențialelor termodinamice. Experimental, au fost descoperite până în prezent numai tranzițiile de fază de ordinul I și II. O altă clasificare a fost făcută de Brout după criteriul distrugerii simetriei sistemelor și anume distrugerea simetriei de : - reflexie( tranziții lichid -gaz, feromagneți izotropi). - Rotație ( feromagneți cu interacțiuni de schimb)Translație ( în fenomenul de solidificare) -Gradient ( la supraconductibilitatea metalelor) - Grupul tranzițiilor continue( suprafluiditate). I3. Tranziții de fază de speța I. Ecuația Clapeyron - Clausius. Dacă se presupune că sistemul este
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
ambelor faze. Schimbarea de simetrie la o tranziție de fază de ordinul II are următoarea proprietate generală , foarte importantă : simetria unei faze este mai ridicată ( mai înaltă), adică simetria care include în ea toate elementele de simetrie ale celeilalate ( rotații, reflexii și translații periodice) iar simetria celeilalte faze este mai coborâtă . Tranziția de ordinul II de la starea ordonată la starea dezordonată se realizează prin creșterea temperaturii ( aceasta nu este o regulă termodinamică, de aceea se admit și excepții). Mărimea - parametrul de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
noastre le recunoșteam, că există sistemul acela de recunoaștere. Un specialist își dă seama dacă pe ecran apare un avion de vânătoare, de transport, un elicopter. Vă dați seama că imitatoarele de ținte sau zbârnâitorile acelea teleghidate au suprafața de reflexie foarte mică și de aceea nu s-a tras. Nu puteai să tragi așa, aiurea. Noi eram și în serviciul de luptă permanent și trebuia cerută aprobarea de la centru, de la Brigada de la Chitila, ca să poți să tragi. Regimentele de la Craiova
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Tabloul din sanatoriu și celălalt tablou, al Dealului Oarbei, și se aseamănă până la identificare"24. Ion Holban vede în reproducerea tabloului lui Breugel o oglindă în care Ioana Olaru se caută pe sine și, mai mult chiar, o suprafață de reflexie, care asemeni peretelui grotei din mitul platonician invocat, ajută la descoperirea adevărului: "[...] în reproducerea după Parabola orbilor a lui Breugel, aflată pe unul din pereții cabinetului doctorului Vlad Cosma, Ioana Olaru se caută și se descoperă pe sine, pe aceea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
fost trimisă aici pentru a conduce, nu pentru a fi condusă. Te-am supravegheat în tot acest timp iar acea luminiță din pădure ce te pune pe gânduri de atâta timp este în strânsă legătură cu tine, ba chiar este reflexia semnului tău de naștere. Acum tu intri în scenă, mi-a zis fără prea multe explicații deși mi-aș fi dorit să am ocazia de ai pune măcar câteva întrebări. Mi-a dat drumul și a ridicat ochii spre cer
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
reușește să descrie ceea ce Henry Corbin numește Mundus Imaginalis. Ceea ce vedem în oglindă nu este nici fantasmă, nici ființa cuiva. Imaginea nu corespunde mereu ființei noastre concrete, ci ea depinde realmente de apariția noastră. Mundus Imaginalis este un plan de reflexie între lumea spiritului și cea a materiei. În spațiul său, aceste coordonate se află în contiguitate, una prin mișcare descendentă (kenosis) și alta prin asceză. Potrivit teoriei Sfântului Maxim Mărturisitorul, oglinda reflectă chipul lucrurilor originare pe care nu le cuprinde
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]