60,360 matches
-
autenticității, era teoretic, în eseul sau din 1935, Noua structură și opera lui Marcel Proust, pentru românul de tip proustian, în care vedea o expresie fericită a autenticității. Proust, influențat mult de filosofia lui Bergson, de cea a lui Diltey, refuză caracterele (că literatura romanesca a trecutului), românul modern fiind expresia fluxului amintirii. Era, aici, in eseul lui Camil Petrescu din 1935, o demonstrație aposterioară a formulei romanelor sale, pe care - nemaiscriind române de acest tip în anii treizeci - n-a
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
de tăcere. De fiecare dată, naratorul reușește să îl numească sau să îl sugereze altfel, dar senzația la lectură este a unei capacități infinite de prelungire a fețelor alegorice; la mijlocul mesei nu e pîinea (trupul zeului salvator), ci tăcerea (teofanie refuzată pînă la capăt), comparată cu bolovanii sfărîmați de tată în mină; e o materie lipsită de har, brutală, materie în stare pură, materie venită din adîncuri infernale. Ceea ce se așează peste ei, peste toate cele atinse de mamă, e praful
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
ating, nu brodează (caietul vechi al mamei - ca ucenică într-un atelier de brodat - devine obiectul jocului, visului, evadării copilului), nu creează nimic. Mîinile ei împietresc pîinea cinei. Tot astfel cum ochii ei nu văd copilul, cum vocea ei îi refuză acestuia dreptul de a fi. Scriitura lui Pasquali, capabilă de suflul amplu al confesiunii-flux de conștiință, nu tremură nici o clipă, cu nici un rînd, pentru a trăda participarea auctorială. De n-ar fi gestul post-textual, aș spune că nimic nu îmi
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
autostrăzii-deșert, autorul introduce un detaliu dezvăluitor: Pierre citește o carte despre caravanele de arabi străbătînd deșertul. Acest mise-en-abîme e mult prea evident pentru a nu fi inutil. În "Cocoșul sălbatec", orbirea temporară a unei soții înșelate, ca mod de a refuza să vadă infidelitatea soțului, e explicată prin introducerea unui medic psihiatru care, explicîndu-i soțului necredincios motivele orbirii, explică, de fapt, cititorului, metafora din povestire. E posibil ca Tournier să fi simplificat structura și tehnica povestirilor sale din motive asemănătoare acelora
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
jumatate de secol. Nu sunt, nici pe departe, convins că muncitorii de la "Român" sau studenții din București sunt manipulați politic. Dar mă ăngrijorează când brașovenii strigă vehement: "Fabrică e a noastră!" - ceea ce s-ar putea să fie adevărat -, iar guvernul refuză să le-o retrocedeze! De ce un guvern care se intutitulează al reformei și privatizării nu s-a conformat urgent dorinței muncitorilor și nu le-a oferit-o, ăncăpătănăndu-se să-i subvetioneze de la buget pierderile? Cercul era perfect ănchis: pe câtă vreme an
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
narațiunii, cum s-ar putea crede, ci din insubordonarea lor funciară față de canon." Dar acest postmodernism poate fi și o fundătură: "O înclinație alexandrină, manieristă, obosită și obositoare, cînd sevele, sîngele, care vin și se duc spre o inimă universală, refuză să mai pulseze după un ritm cosmic". * ;Stabilindu-și drept azi ultimul deceniu, G. Dimisianu socotește că în domeniul prozei criza a trecut. Dacă într-o primă perioadă se observa creșterea bruscă a elementului documentar și biografic și descreșterea pînă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
potrivit articolului din Constituția din 1923, reinstalata an drepturi după 23 august 1944, care prevedea că regele numește și revoca miniștrii săi, ai cere lui Groza, de trei ori, să demisioneze pentru a se alcătui un nou guvern. Groza a refuzat să demisioneze, ămpotriva prevederilor constituționale, declarând că se bucură de ăntregul sprijin sovietic. Să precizez că era prima oara an istoria României moderne (și Constituția din 1866 stipula această prerogativă regală) când, la cererea suveranului, un premier refuză să se
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
Groza a refuzat să demisioneze, ămpotriva prevederilor constituționale, declarând că se bucură de ăntregul sprijin sovietic. Să precizez că era prima oara an istoria României moderne (și Constituția din 1866 stipula această prerogativă regală) când, la cererea suveranului, un premier refuză să se conformeze, demisionând). Regele luase această decizie an ciuda faptului că trimisul diplomatic englez la București prevenise că "guvernul britanic nu dorește să dea nici un sfat și nici o ăncurajare Regelui ăntrucăt n-ar fi an măsură să protejeze pe
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
răsturnare a guvernului, dar că nu consideră Frontul Național Democratic un regim democratic sau reprezentativ". (ăntelegerea Stalin-Churchil din 9 octombrie 1944 funcționa, deci, activ.) S-a ajuns astfel la o situație imposibilă. Constituțional, guvernul Groza era demis. Dar cum Groza refuză să dea ascultare deciziei Suveranului, acesta din urmă n-avea altă soluție decât de a se adresa celor trei guverne aliate ca să pună lucrurile an legalitate. Inutil. Sovietele sprijineau necondiționat guvernul an funcțiune, ba chiar a stabilit unilateral relații diplomatice
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
a se adresa celor trei guverne aliate ca să pună lucrurile an legalitate. Inutil. Sovietele sprijineau necondiționat guvernul an funcțiune, ba chiar a stabilit unilateral relații diplomatice cu România, ambasadorul S. Kavtaradze instalăndu-se, cu legația să, la București. an consecință, regele refuză să mai primească miniștrii și pe premier, refuzând totodată, explicit, să semneze decretele guvernamentale importante, fără de care erau atinse de nulitate. Regele admitea să semneze decretele minore pentru a se evita o prăbușire a administrației de bază a țarii. Această
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
pună lucrurile an legalitate. Inutil. Sovietele sprijineau necondiționat guvernul an funcțiune, ba chiar a stabilit unilateral relații diplomatice cu România, ambasadorul S. Kavtaradze instalăndu-se, cu legația să, la București. an consecință, regele refuză să mai primească miniștrii și pe premier, refuzând totodată, explicit, să semneze decretele guvernamentale importante, fără de care erau atinse de nulitate. Regele admitea să semneze decretele minore pentru a se evita o prăbușire a administrației de bază a țarii. Această decizie a Suveranului va căpăta denumirea de grevă
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
regelui Mihai. Regele Mihai devenise, ăn țara sa, un efectiv prizonier politic. Dar nu renunță la decizia sa, ăn ciuda faptului că tot era avertizat despre o iminentă răzmerita a ofițerilor cărora nu li se putea mări salariile pentru că regele refuză să semneze respectivul decret. Și au urmat și alte amenințări. Rămânea ferm an decizia sa, refuzând să participe la festivitatea aniversării a evenimentului politic de la 23 august 1944. Cele două puteri aliate occidentale ăncep să dea ănapoi. O adresă oficială
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
decizia sa, ăn ciuda faptului că tot era avertizat despre o iminentă răzmerita a ofițerilor cărora nu li se putea mări salariile pentru că regele refuză să semneze respectivul decret. Și au urmat și alte amenințări. Rămânea ferm an decizia sa, refuzând să participe la festivitatea aniversării a evenimentului politic de la 23 august 1944. Cele două puteri aliate occidentale ăncep să dea ănapoi. O adresă oficială a secretarului de stat pentru afaceri externe al SUA, Byrnes, al ăncunostiinta, la 25 august 1945
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
ai iartă unele fapte penibile. Că orice femeie este sensibilă la puterea să de seducție, la curajul sau fizic (pilot pe avioane cu reacție, pe mașini de curse, alpinist, schior de performanță) și e impresionată de intransigenta cu care ași refuză sieși orice slăbiciune, de voință supraomeneasca cu care se chinuiește să-și ăngrăngă limitările trupului șubrezit. Desigur superstar, tiran, macho, mare preot al cultului "Imaginii" dar splendid și autentic muzician, obsedat de perfecțiune, de căutarea frumosului absolut. Cât de dornic
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
deopotrivă, dureroase la culme, imprescriptibile. Dar sperietura cea mare, pe care o încercăm - și ne încearcă pe toți - ține de "standardele" pe care ei trebuie să le îndeplinească pretutindeni pe glob, într-un mediu (să presupunem) binevoitor, ceea ce aceiași indivizi refuză să facă la ei acasă. În fond se știe că "saturația", de un fel sau altul, nu-i tocmai un bun sfătuitor pentru reacții prezente și viitoare. Omul, la orice vîrstă, insă - mai ales - la tinerețe, are nevoie să se
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
nu va mai fi rămas decât un sfert."), eu porneam, cu biată mea Dacia 1301, într-o aventură solitara de-a lungul și de-a lațul Europei, spre a incerca sa recuperez măcar un strop din voiajurile ce-mi fuseseră refuzate timp de o viață. Tematica și atmosfera celor două române sunt complementare. Peripețiile sentimentale descrise în ele nu s-ar fi putut petrece decât sub protecția indefinisabilei noțiuni de "Acasă". Maestru al surprizei, romancierul ne promite o continuare a istorisirii
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
putere, stimați și onorați de ceilalți poartă o mască facială aproape fixă, neschimbată aproape, desi timpul o alterează în detaliile morfologice de fapt nesemnificative. Mască această invariabila exprimă satisfacția de "a fi primit" de la lume ceea ce altora li s-a refuzat. Expresia dominantă este cea de satisfacție, de demnitate împlinită care se comunică celorlalți prin toată făptura. Judecătorii, procurorii, predicatorii și moralizatorii de tot felul dezvolta o severitate facială polarizată spre exterior. Mulțumirea interioară densă aproape vâscoasa se manifestă uneori printr-
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
liber cu trenul și tramvaiul, cineva trebuie să plătească pentru asta. La fel, curentul meu gratuit va fi plătit de cel care beneficiază, să zicem, de apă ăla liber" sau de-un apartament de serviciu. Cu o populație mituibilă, ce refuză să privească în fața realitatea, ascunzându-se îndărătul ăprotectiei sociale", si care-și face din mituire un ideal, nu vom ajunge prea departe. M-aș fi așteptat că studenții să ceară cu totul altceva decât facilități care-i pun în rând
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
toate punctele cardinale, din timpurile vechi până la cele moderne scrise sau uneori doar vorbite, pot să ne facă dezvăluiri asupra naturii noastre umane. Era o lucrare monumentală, o încercare de reconstituire spațio-temporală a modului de comunicare dinaintea momentului Turnul Babel, refuzând cu încăpățânare ideea că o limbă umană poată să dispară în neant, căutând prin cenușa eternității acele mici scântei care să aprindă din nou marele foc care încălzea inimile primilor oameni așezați în jurul lui și care comunicau într-o singură
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
interzice nici cele mai odioase mijloace spre a izbîndi. Fie și punînd în circulație zvonuri despre exorbitantele onorarii pe care le-ar fi încasat autorii. Ce mizerie! Din nefericire, si o spun cu imensă părere de rău, printre cei care refuză schimbarea se numără destui profesori. Inerția lor intelectuală e cu adevarat scandaloasa, nu noile programe. Afirmația unora că, de pildă, manualele alternative de română de la clasa a IX-a ar fi mai dificile decît acela unic de pînă acum este
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
ăntr-o posibilă istorie a formelor literaturii române postbelice, 11 elegii consfințește victoria deplină a poeticii neomoderne, definitorie pentru căutările acestei generații impetuoase, afirmate an anii deceniului șapte. Volumul aducea la o ănaltă formă lirica un elevat esopism al rostirii poetice, refuzând orice dogmă oficială. Obscuritatea să oraculara din care fiecare ăntelege ce poate și ce vrea a forțat orizontul literar al vremii. Elitele și cititorii de rand s-au solidarizat an valorizarea semnificațiilor acestui volum dificil care ănfrunta tiparele timpului prin
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
a lui Macedonski către Pillat, inclusă an volumul pe care al comentez. Și, tot an 1916, Pillat subvenționează apariția plachetei lui Bacovia Plumb, volum esențial pentru lirica bacoviană. ăntre timp se petrec evenimente fundamentale pentru viața lui Pillat. A fost refuzat, decis, ăn cererea lui de căsătorie, de Florica Rosetti. Hotărât să se "așeze", la 6 septembrie 1915 se căsătorește cu Maria Procopie-Dumitrescu, ănzestrată pictorița, semnând cu pseudonimul Brates. an 1916 i se naște primul copil, Pia. A făcut, desigur, războiul
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
raport cu frecvențele schimbări de voce, prin care Bixiou zugrăvea interlocutorii puși an scenă, probabil că ele erau perfecte, deoarece cei trei auditori de față lăsau să scape exclamații gălăgioase de ăncuviintare și interjecții de mulțumire. - Și Rastignac te-a refuzat? i se adresa Bixiou lui Finot. -Net..." (N.n. - asa, pe rusește; o altă originalitate a "principalului narator").
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
dipticului, acelasi scenarist (Gordan Mihic) și aceeași bunica plină de umor, cu o privire de laser care țintește direct an inima: Ljubica Adzovic, o fantastică actrița neprofesionista, care, după ce a cucerit Cannes-ul, la Vremea țiganilor, a avut tăria să refuze toate ofertele de colaborare an străinătate, spunând că nu filmează decât cu Kusturica și limitându-se la o populară reclamă, sârbească, de țigări (an paranteză fie spus, desi grupul an care cântă Kusturica se cheamă "No Smoking", multi fumează, chiar
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
era trecută în registrul deriziunii, al ironiei și al sarcasmului; a reînviat-o, paradoxal, tocmai prăbușirea comunismului, "viitorul de aur" fiind însă acum profețit că realizabil prin renegarea imediată și totală a acestuia, o renegare dusă pînă la a-l refuză fie chiar și numai ca parte, dramatică, întunecată, dar nu mai puțin reală, a istoriei românești. A FOST cea dinții, dar probabil și cea mai gravă, înfrîngere a spiritului critic față cu tranziția. Bruscă, violența și confuză în plan politic
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]