85,017 matches
-
a ales pentru lucrarea sa (Black Sea), vom observa că respectiva lucrare nu este câtuși de puțin neinteresantă. Ba, dimpotrivă. Aș sublinia mai întâi de toate oportunitatea ei, fie și numai în plan sintetic documentarist, pentru vremurile noastre și pentru regiunea în care ne aflăm, cu o umbră de regret că nu există (cel puțin după știința mea) și încercări românești mai recente în această privință (sau traduceri dintr-alte limbi zonale). Ne-ar fi util un punct de vedere "din
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
românilor din principatul Transilvaniei. Dar în zona Năsăudului, acestei situații general împilătoare i se mai adăuga una specială, determinată de statutul regimentelor grănicerești. Pe timpul și din inițiativa împărătesei Maria Tereza a avut loc o militarizare a românilor în mai multe regiuni, inclusiv cea a Năsăudului. Condiția principală a unităților militare constituite era ca ostașii să fi aderat la grecocatolicism (de aici vorbea scriitorul, în pasajul citat mai înainte de ceea ce numea "din pricina papistășiei"). Dar decizia imperială a devenit fapt. Satele din care
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
Regele Arinilor nu e o carte autobiografică. Nu am călcat niciodată în Prusia Orientală înaintea apariției romanului, acest spațiu fiind total inventat în text. Numai că nu l-am inventat arbitrar. Am discutat cu mulți din cei expulzați din această regiune, patria lui Kant, devenită după război jumătate poloneză, jumătate sovietică. Mi-am dat seama de felul în care își reprezentau acești oameni țara lor pierdută. Cred că multe popoare au un pământ imaginar numai al lor. Pentru americani, acesta e
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
1905), pînă la organizarea unor bande grecești prădalnice și antiaromânești. Dl Gh. Carageani, comentînd prigoana organizată, afirmă că "alternativele acestor aromâni erau deci următoarele: să-și lase proprii copii analfabeți ori să se mulțumească cu școlile grecești sau bulgărești, în funcție de regiunile în care locuiau". Alt document (citat în cartea d-lui Peyfuss) demonstrează contrariul, stăruind asupra sacrificiului economic acceptat de unii păstori săraci aromâni, cu condiția să se deschidă o școală românească în satul lor. Iar, repet, autoritățile României sprijineau constant
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
misiune. Sînt convinsă de asta. Am mai spus-o și altădată, o repet. Era o vorbă, între călugării noștri, între credincioșii noștri, că România e grădina Maicii Domnului și că toate sfintele moaște, pe care le avem în fiecare dintre regiunile țării, sînt apărătoare. Socot că sîntem ocrotiți și chiar dacă noi sîntem atît de nebuni, încît să ne învrăjbim și să ne gîlcevim continuu, cei de deasupra noastră se uită cu milă la noi și ne ocrotesc în ciuda tuturor manifestărilor neputinței
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
motivează, flexibil și ductil, actul canonizării, furcile caudine, prin care se trece adesea până a se ajunge la liman. Părintele Prof. Dr. Cezar Vasiliu și-a adjudecat un final liric, definind, prin prisma epitetului, deloc ornant, chemările ortodoxismului de către toate regiunile României („bătrâna Dobroge, întristatul Cuadrilater, superba Muntenie, isteața Oltenie, blânda Moldovă, înlăcrimata Basarabie, dulcea Bucovină, înțeleapta Transilvanie, voievodatul Maramureș și mândrul Banat”). A se obserava puterea de sinteză a scriitorului care substanțializează istorie și cultură, cu aerul identificării de esențe
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
doar reședințelor boierești. Din majoritatea caselor țărănești, mobilierul lipsea. Oamenii dormeau pe paie sau pe blănuri. Se mînca, stîndu-se pe jos. Lavițele, lăzile, mesele, scaunele se răspîndesc din mediile superioare ale societății spre cele de jos și din Transilvania spre regiunile extracarpatice, dar foarte, foarte lent. Mîncarea era compusă din cereale (mult grîu, mei, orz, foarte puțină linte sau secară, iar porumb abia în secolul al XVIII-lea), carne (vite mari, oi, porci, dar rareori păsări), legume (nesemnificativ!) și miere (zahărul
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
poate fi o zonă pe care ne-o interzicem singuri, o ignorăm sau o negăm cu bună știință. Există și cazuri, numeroase, când scriitorii se întorc la proiecțiile fericite ale copilăriei lor, sau regăsesc fragmente din acest paradis, "fragmente din regiunea de odinioară" (cu sintagma regretatului Virgil Mazilescu) în prezent, în concretul înconjurător. Sau, mai des, construiesc un spațiu și un timp salvatoare, din mizeria imediatului și din presiunea efemerului. Mai mult decât un areal poetic, altceva decât un pretext literar
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
s-o înțelegi. Timpul necesar pentru redresare va fi lung - atât de lung încât, când va veni momentul, va fi poate prea târziu pentru renașterea a ceea ce s-a numit tradițional România. Va fi o altă țară sau o altă regiune dintr-o Europă structurată și ea altfel. Dar în orice caz, o altă entitate, al cărei profil este încă incert." Sanda Stolojan îi studiază cu aviditate pe românii care vin la Paris, fie ei intelectuali străluciți, ca Nicolae Steinhardt și
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
profil psihologic sînt privirile sau, mai exact spus, plastica ușor exaltată a ochilor. însă și acest element rezumă întreaga viață interioară la o stare de uimire blîndă, care nu tulbură și nici nu distorsionează. În partea inferioară a imaginii, în regiunea gîtului și a umerilor, compoziția este susținută plastic printr-o suprafață mai amplă de alb și o pată puternică de negru care sprijină întreaga arhitectură formală și cromatică a capului. în colțul din drepta al tabloului, în zona echivalentă umărului
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
sens. El a fost preocupat pînă la obsesie atît de metafizic, cît și de destinul istoric. Evident, soarta României a fost în centrul preocupărilor sale. Dar, evoluția țării este privită de el în complexul forțelor care au gravitat în această regiune și care i-au influențat decisiv existența. Iar poetul român proiectează istoria națională pe fundal universal și, cum vom vedea, chiar pe fundal cosmic, descifrînd principiul pe care îl încarnează principala forță care ne-a pecetluit existența ca neam de-
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
Eminescu publicat de regretatul Marin Bucur în 1973. Doar două episoade ale poemului nu descriu civilizații: Dacia, care se dovedește a fi un tărîm paradisiac, civilizație în potență ce se va deștepta la sunete de corn, și Miazănoaptea. Miazănoaptea este regiunea "ruinelor de gheață", soția milenară a "bătrînului rege Nord"; soții "petrec triști" în zile de iarnă în locuri unde bat "vînturi reci", printre unde ce-au "amorțit"; inima Nordului "e ger și gheață", arfa lui "strigă" în nori, face marea
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
adînci și invizibile la prima vedere. Articolele poetului referitoare la chestiunea orientală și la imixtiunea Rusiei în această problemă ar merita studiate în toată complexitatea lor. Pentru a înțelege însă ce înseamnă în viziunea eminesciană o supremație moscovită în această regiune, voi discuta un text care, cum se va vedea, consună cu gîndirea din Memento mori. Eminescu pornește de la următoarea constatare în articolul intitulat Tendențe de cucerire publicat în Timpul în aprilie 1878: "din nefericire rușii sînt sub dominarea unui deșert sufletesc
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
a panspermiei, iar informaticienii, coordonați de maestrul efectelor speciale Phil Tippett, de la studioul ce-i poartă numele, s-au bucurat să reactiveze pe acest principiu modelele de reptile și amfibii, păsări și mamifere, plante și insecte, ființe extraterestre care invadează regiunea, amenințînd securitatea Pămîntului întreg. De unde și oficialele măsuri pe cît de radicale, pe atît de ineficiente. Deși de astă dată regizorul n-a apelat la Sigourney Weaver, combatantă vajnică și pe tărîmul fantomelor, ea pare să fie prezentă indirect prin intermediul
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
despre regățeni, ardeleni și moldoveni pentru a cerceta în schimb, mai îndeaproape cele trei sau patru Românii care coexistă în toată țara și care tind să se îndepărteze tot mai mult una de alta. Româniile nivelului de trai, indiferent de regiune și de etnie. E foarte ușor să-i întărîți pe cei săraci împotriva bogaților sau să-i ajuți pe cei bogați să-i considere pe cei săraci niște neputincioși, neadaptați la noile împrejurări prin care trece România. E și mai
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
de modelul lor real, presupune un discurs interdisciplinar și un material documentar enorm. A elucida sensul "balcanismului" înseamnă a redescoperi Balcanii în raport cu tot ceea ce s-a scris despre ei, începînd cu un veac și jumătate în urmă, data la care regiunii începe să-i fie asociată în mod constant o identitate supraregională și totodată numele de Balcani, pe atunci lipsit de orice înțeles negativ. Studiul Mariei Todorova este unul savant și sperdocumentat. Autoarea își culege informațiile din cele mai diverse domenii
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
civilizate" și ale balcanicilor înșiși. Remarcabil este modul în care autoarea explică trecera de la fascinația față de exoticul Balcanilor, tipar de percepție dominant înainte de 1900, și imaginea "butoiului cu pulbere", achiziționată de peninsulă la începutul secolului XX. O bătălie importantă pentru regiune, care face subiectul cîtorva capitole, pare să fie chiar cea terminologică, din moment ce niciodată nu a fost clar ce țări fac parte din Balcani și care e natura criteriilor ce definesc "balcanicitatea"; bătălie dublată de încercarea de a impune regiunii alte
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
pentru regiune, care face subiectul cîtorva capitole, pare să fie chiar cea terminologică, din moment ce niciodată nu a fost clar ce țări fac parte din Balcani și care e natura criteriilor ce definesc "balcanicitatea"; bătălie dublată de încercarea de a impune regiunii alte denumiri, lipsite de orice conotații (cum ar fi "Europa de Sud-Est") sau de efortul de a încadra unele state, considerate "balcanice", în Europa Centrală. România își are, așa cum era de așteptat, locul ei în toată această poveste și cititorul
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
în Balcani și drumuri vechi, parcurse, potrivit tradiției, vara, de negustori și meșteșugari indigeni ce speră să-și vîndă marfa confecționată în timpul iernii. Așa sînt puse în circulație motive și structuri decorative pe care le întîlnești pe obiectele din întreaga regiune. Iar jurnalele de călătorie ale europenilor creează - mină de aur pentru imagologi - o întreagă mitologie (cu eroi fascinanți, ca Ali Pașa) al cărei pretext sînt Balcanii. Toate acestea fac subiectul celor unsprezece articole ale cărții Marinei Marinescu, publicate inițial separat
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
Barbara Jelavich și tradusă în română la Institutul European, curge în ritmul sacadat al manualelor școlare. în introducerea studiului, autoarea atribuie Balcanilor cel mai cuprinzător sens posibil, incluzînd în acest spațiu, alături de teritoriile de la sud de Dunăre și de Sava, regiunile locuite de români, croați, sloveni și - fapt destul de rar - pe cele locuite de unguri. E o opțiune care, la limită, s-ar justifica prin rolul important pe care Ungaria l-a jucat în regiune. Discursul istoric e construit în jurul ideii
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
sud de Dunăre și de Sava, regiunile locuite de români, croați, sloveni și - fapt destul de rar - pe cele locuite de unguri. E o opțiune care, la limită, s-ar justifica prin rolul important pe care Ungaria l-a jucat în regiune. Discursul istoric e construit în jurul ideii de națiune, așa că, din lunga istorie a acestui spațiu, Barbara Jelavich reține doar ultimile trei secole. Secolele al XVIII-lea și al XIX-lea sînt subiectul primului volum, iar cel de-al doilea volum
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
est-europence din Grecia" (EZ 2705, 2001, 14): relativ nouă, pentru că exprimă un grad de conceptualizare care nu constituia, pînă de curînd, un nivel de desemnare curentă a persoanelor. Pentru numele de locuitoare ale unor orașe - bucureșteancă, timișoreancă - și ale unor regiuni - munteancă, moldoveancă, ardeleancă - forma în -că e în continuare singura posibilă. La unele derivate din alte categorii semantice apar variații: "focșănenii o cinstesc pe marea lor concetățeancă" - dar "o stradă a orașului să poarte numele cetățenei sale de onoare" (RL
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
a României!) a provocat, de-al lungul istoriei, nenumărate feluri de raportare la statutul provinciei. Pe cea mai curioasă o datorăm, firește, lui Ceaușescu: pentru a-i face uitat trecutul, el a cerut, pur și simplu, radierea oricărei referințe la regiunile istorice ale țării. Dintr-o singură lovitură de bici, România rămăsese și fără Moldova, și fără Muntenia, și fără Banat, și fără Transilvania, ba chiar și fără Oltenia. Omogenizată pe hârtie, țara se încăpățâna să rămână destul de diferită în realitate
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
tragă după sine România spre Occident, odată cu votul de la 3 noiembrie 2000 astfel de nădejdi s-au spulberat. Nu m-aș sfii să vorbesc de un proces de talibanizare a Ardealului, de creșterea intoleranței și de scăderea importanței economice a regiunii. Abilul Cozmâncă a sesizat noua realitate și n-a pregetat s-o facă publică, nădăjduind să dezumfle mitul conform căruia în Transilvania se produce cât în tot restul țării. Cum n-am acces la alte statistici, să mă resemnez cu
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
care se discută în asemenea ocazii. Și atunci, de exemplu pentru scriitorii veniți din România, cei care fac parte din minoritatea germană, totul devine neexplicabil. Aceste întrebări blochează scriitorul în calitatea sa de scriitor. Prin extensie, nici literatura din acele regiuni nu este receptată diferit? Dar eu nici nu vreau acest lucru! Fiindcă pentru mine există numai o literatură germană, și din această literatură face parte orice scriitor care scrie în limba germană, indiferent din ce loc provine. Mă refer acum
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]