KorAP: Find »[drukola/base=reglare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...482 >

12,047 matches

Corola-publishinghouse/Science/248_a_788

BREQ-2 evaluează tipurile de reglare ale motivației, reflectând măsura în care comportamentul indivizilor este autodeterminat (Petherick & Markland, 2008). Acesta conține 19 itemi care măsoară amotivația (4 itemi, ex. „Nu văd vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
Markland, 2008). Acesta conține 19 itemi care măsoară amotivația (4 itemi, ex. „Nu văd vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și reglarea intrinsecă (4 itemi, ex. „Consider exercițiile fizice ca fiind o activitate plăcută”). Răspunsurile subiecților au

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și reglarea intrinsecă (4 itemi, ex. „Consider exercițiile fizice ca fiind o activitate plăcută”). Răspunsurile subiecților au fost înregistrate pe o scală de tip Likert de la 1 (Nu este adevărat pentru

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și reglarea intrinsecă (4 itemi, ex. „Consider exercițiile fizice ca fiind o activitate plăcută”). Răspunsurile subiecților au fost înregistrate pe o scală de tip Likert de la 1 (Nu este adevărat pentru mine) la 5 (Absolut adevărat pentru mine). Analiza datelor și rezultate

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
19.95 cu abaterea standard de 3.42. Orientarea spre obiective are o medie de 12.31 cu abatere standard de 4.96. În ceea ce privește subscalele corespunzătoare motivației, amotivația are o medie de 5.14 și abaterea standard de 2.20, reglarea externă are media de 6.60 cu abaterea standard de 4.61, reglarea prin introiecție are media de 8.23 cu abaterea standard de 3.24, reglarea prin identificare are media de 16.35 și abaterea standard de 2.77

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
medie de 12.31 cu abatere standard de 4.96. În ceea ce privește subscalele corespunzătoare motivației, amotivația are o medie de 5.14 și abaterea standard de 2.20, reglarea externă are media de 6.60 cu abaterea standard de 4.61, reglarea prin introiecție are media de 8.23 cu abaterea standard de 3.24, reglarea prin identificare are media de 16.35 și abaterea standard de 2.77, iar reglarea intrinsecă are media de 15.43 și abaterea standard de 2

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
amotivația are o medie de 5.14 și abaterea standard de 2.20, reglarea externă are media de 6.60 cu abaterea standard de 4.61, reglarea prin introiecție are media de 8.23 cu abaterea standard de 3.24, reglarea prin identificare are media de 16.35 și abaterea standard de 2.77, iar reglarea intrinsecă are media de 15.43 și abaterea standard de 2.98. Prezentăm în tabelul următor mediile și deviațiile standard corespunzătoare cercetării noastre. În ceea ce privește ipotezele

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
are media de 6.60 cu abaterea standard de 4.61, reglarea prin introiecție are media de 8.23 cu abaterea standard de 3.24, reglarea prin identificare are media de 16.35 și abaterea standard de 2.77, iar reglarea intrinsecă are media de 15.43 și abaterea standard de 2.98. Prezentăm în tabelul următor mediile și deviațiile standard corespunzătoare cercetării noastre. În ceea ce privește ipotezele propuse pentru prezentul studiu: 1. Prima ipoteză nu se confirmă pe eșantionul nostru. Analiza datelor

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
15.43 și abaterea standard de 2.98. Prezentăm în tabelul următor mediile și deviațiile standard corespunzătoare cercetării noastre. În ceea ce privește ipotezele propuse pentru prezentul studiu: 1. Prima ipoteză nu se confirmă pe eșantionul nostru. Analiza datelor arată că relația dintre reglarea externă și orientarea spre sine este nesemnificativă (r= .11, p> .01), variabilele fiind lipsite de corelație. 2. Ipoteza a doua se susține. Participanții puternic reglați prin introiecție tind să fie orientați spre sine (r= .22, p< .01). 3. A treia

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
r= .11, p> .01), variabilele fiind lipsite de corelație. 2. Ipoteza a doua se susține. Participanții puternic reglați prin introiecție tind să fie orientați spre sine (r= .22, p< .01). 3. A treia ipoteză s-a confirmat pe eșantionul nostru. Reglarea prin identificare este relaționată cu orientarea spre sarcină (r= .28, p< .01). 4. Se susține și ultima ipoteză. Există o legătură semnificativă între reglarea intrinsecă și orientarea spre sarcină (r= .22, p< .01). Interpretarea rezultatelor Conform ipotezelor de lucru ne

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
spre sine (r= .22, p< .01). 3. A treia ipoteză s-a confirmat pe eșantionul nostru. Reglarea prin identificare este relaționată cu orientarea spre sarcină (r= .28, p< .01). 4. Se susține și ultima ipoteză. Există o legătură semnificativă între reglarea intrinsecă și orientarea spre sarcină (r= .22, p< .01). Interpretarea rezultatelor Conform ipotezelor de lucru ne așteptam să existe o relație între orientarea spre comparație socială și cea mai slab autodeterminată formă de reglare a motivației extrinseci (reglarea externă). Se

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
ipoteză. Există o legătură semnificativă între reglarea intrinsecă și orientarea spre sarcină (r= .22, p< .01). Interpretarea rezultatelor Conform ipotezelor de lucru ne așteptam să existe o relație între orientarea spre comparație socială și cea mai slab autodeterminată formă de reglare a motivației extrinseci (reglarea externă). Se pare că acest control extern asupra indivizilor nu determină la aceștia neapărat nevoia de comparație socială. Este posibil ca oferirea de recompense sau aplicarea de pedepse asupra participanților la antrenamentul cu greutăți să nu

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
semnificativă între reglarea intrinsecă și orientarea spre sarcină (r= .22, p< .01). Interpretarea rezultatelor Conform ipotezelor de lucru ne așteptam să existe o relație între orientarea spre comparație socială și cea mai slab autodeterminată formă de reglare a motivației extrinseci (reglarea externă). Se pare că acest control extern asupra indivizilor nu determină la aceștia neapărat nevoia de comparație socială. Este posibil ca oferirea de recompense sau aplicarea de pedepse asupra participanților la antrenamentul cu greutăți să nu influențeze tipul de orientare

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
cu alte persoane pentru a primi aprobarea lor sau pentru a îmbunătăți propriul ego), ei tind să adopte obiective orientate spre sine (spre comparație socială). Susținerea celei de-a doua ipoteze, în urma analizei statistice a datelor, confirmă legătura existentă între reglarea prin introiecție și orientarea spre sine, promovată fiind și de studiile întreprinse în domeniul altor tipuri de activitate fizică (Petherick M. C., Markland D., 2008). Se pare că adoptarea de obiective orientate spre sine presupune o presiune autoaplicată, similară cu

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
prin introiecție și orientarea spre sine, promovată fiind și de studiile întreprinse în domeniul altor tipuri de activitate fizică (Petherick M. C., Markland D., 2008). Se pare că adoptarea de obiective orientate spre sine presupune o presiune autoaplicată, similară cu reglarea prin introiecție (Hein V., Hagger M., 2007). O importanță deosebită o are a treia ipoteză de lucru. Confirmarea acestei ipoteze dezvăluie faptul că practicanții care consideră antrenamentul cu greutăți ca fiind valoros sau având o importanță personală dovedesc și implicare

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
dezvăluie faptul că practicanții care consideră antrenamentul cu greutăți ca fiind valoros sau având o importanță personală dovedesc și implicare în sarcină. Acești practicanți își stabilesc criteriile de evaluare în funcție de progresul personal. Studiile din domeniul activității fizice susțin legătura între reglarea intrinsecă și orientarea spre sarcină. Rezultatele obținute de noi vin să confirme această legătură. După cum am observat prin această cercetare, cei care participă din plăcere și satisfacție la antrenamentul cu greutăți sunt orientați spre sarcină. În tabelul următor se pot

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
mai multe studii din străinătate sunt aplicabile practicanților antrenamentului cu greutăți din Cluj-Napoca, am combinat Teoria autodeterminării cu Teoria orientării spre obiective. Astfel, prin studiul nostru am adus date importante cu privire la relaționarea tipurilor de orientări spre obiective cu formele de reglare motivațională. Rezultatele prefigurează concluzii foarte importante pentru domeniul antrenamentului cu greutăți în fitnessul pentru toți. Atunci când participanții cunosc valoarea activității la care participă, iar beneficiile acesteia le sunt explicate corect, putem spera într-o internalizare a motivației extrinseci, rezultând într-

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
Corola-publishinghouse/Science/248_a_812

mai mare sau mai mică, nu toate aceste calități fizice fiind perfectibile în aceeași măsură”. (Zancu, S., 1998) Datorită faptului că unele aptitudini motrice se fundamentează prin eficiența metabolică a mușchilor și aparatelor, iar altele sunt determinate de aptitudinea de reglare și organizare a mișcării, acestea au fost sistematizate de Blume, citat de Manno, R., (1996) în trei categorii (Figura 2): aptitudini condiționale din care fac parte viteza, rezistența și forța; aptitudini coordinative din care face parte îndemânarea; aptitudini intermediare unde

CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
Corola-publishinghouse/Science/259_a_528

foarte mare a căldurii de evaporare. Căldura de evaporare a unor lichide la punctele de fierbere la P=1 atm. Faptul că transformarea apei din stare lichidă în stare de vapori necesită o cantitate mare de căldură explică fenomenul de reglare a temperaturii corpurilor vii. Prin evaporarea apei la suprafața acestora (transpirație), corpul încălzit se poate răci, păstrându-și temperatura normală. d) Temperatura de îngheț. Punct de congelare Apa pură îngheață la 00C, temperatură mare în raport cu punctele de topire ale hidrurilor

Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea (2009) [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
aproape 5 ori mai greu decât uscatul. Un volum atât de mare de apă înmagazinează cantități mari de căldură, pe care, datorită conductibilității termice mici, o cedează greu. Apa, încălzindu-se și răcindu-se greu, joacă un rol însemnat în reglarea climei uscatului. Majoritatea reacțiilor chimice din organism sunt 20 exoterme. Având o bună conductibilitate termică în raport cu partea solidă a țesutului, ea are rolul de a împiedica stocarea acestei călduri, care ar duce la temperaturi mai mari de 450C, reglând, astfel

Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea (2009) [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
Forța de adeziune apă-suprafața sârmei și de coeziune între moleculele de apă au valori mari, în timp ce la ulei sunt mici. 10) Apa funcționeză ca izolator, micșorând randamentul răcirii. 11) 106,5·6,023·1023 molecule; 12) Apa are rol de reglare termică (preia căldura). 13) Datorită căldurii mari de evaporare, apa are rol în reglarea temperaturii corpurilor vii. 14) Detergentul scade tensiunea superficială a apei. . 17) Sub acțiunea unei forțe exterioare, gheața tinde să adopte forma cea mai compactă, adică lichidă

Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea (2009) [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
mari, în timp ce la ulei sunt mici. 10) Apa funcționeză ca izolator, micșorând randamentul răcirii. 11) 106,5·6,023·1023 molecule; 12) Apa are rol de reglare termică (preia căldura). 13) Datorită căldurii mari de evaporare, apa are rol în reglarea temperaturii corpurilor vii. 14) Detergentul scade tensiunea superficială a apei. . 17) Sub acțiunea unei forțe exterioare, gheața tinde să adopte forma cea mai compactă, adică lichidă. Deci, pentru scurt timp, gheața se topește, dar după încetarea acțiunii forței, revine la

Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea (2009) [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
cu pH=5, etc. Măsurarea pH-ului se face cu hârtie indicatoare sau cu aparate speciale, numite pH metre. Valori ale pH-ului în corpul uman Organismele vii se caracterizează prin valori riguroase de pH. Ele dispun de mecanisme de reglare a acestor valori. Valori ale pH-ului în corpul uman pH salivă 7 sânge 7,35-7,43 suc gastric 1,5 bilă 8 suc pancreatic 8 intestin subțire 6-7 urină 6,2 fecale 6,5-7,5 Mediul cel mai acid

Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea (2009) [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
apariția unor compuși organici cu structură complexă, ale căror transformări au trecut treptat, în mediu apos, de la stadiul chimic la cel biochimic. Primele forme de viață aveau o structură simplă, dar, cu timpul, dezvoltarea unor mecanisme de adaptare și de reglare funcțională, a făcut posibilă apariția unor structuri tot mai complicate și mai diversificate. Apariția vieții pe Terra a fost posibilă în mediu acvatic, în absența oxigenului. Formarea acestuia și, mai târziu, a stratului de ozon protector - condiție a dezvoltării vieții

Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea (2009) [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
exploatare și a altor proprietăți ale apei: căldura specifică mare a apei este o însușire foarte utilă animalelor terestre, deoarece menține temperatura organismului relativ constantă la variații de temperatură ale mediului; căldura mare de evaporare are, de asemenea, rol în reglarea temperaturii; prin transpirație organismele pierd și căldură, evitându-se astfel, supraîncălzirea acestora; legăturile de hidrogen dintre moleculele de apă sunt răspunzătoare de valorile mari ale tensiunii superficiale, forței de coeziune dintre moleculele de apă în interiorul lichidului și forței de adeziune

Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea (2009) [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]