7,143 matches
-
control să fie stabilită înainte de externare, și aceasta să constituie punctul de plecare pentru faza a II-a. Apare deci și o fază de tranziție, care durează 5-14 zile, în care bolnavul se află la domiciliu, perioadă cu rol în reintegrarea în activitatea obișnuită. Faza a II-a a recuperării este mai scurtă (decât cea clasică), de 4-6 săptămâni, și se desfășoară fie ambulator, fie chiar și la domiciliu [7]. Faza a III-a are așadar un debut precoce, dar se
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
private de libertate? R: În achiziția fondului documentar pentru persoanelor private de libertate trebuie să se țină cont de: * compoziția etnică, culturală, vârstă, nivel de lectură, nivelul instruirii, limba vorbită de deținuți * necesarul de materiale utile în vederea pregătirii deținuților pentru reintegrarea în comunitate, incluzând informații comunitare, grupuri de sprijin, oportunități de încadrare în muncă, educare, opțiuni de instruire * necesitățile de referințe și alte materiale care sprijină programe oferite de instituție(problema drogurilor, alcoolismului, managementul fricii, muzicii, tutelei) * înlocuirea titlurilor uzate și
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
ajunge la o adevărată “predispoziție spre delincvență” <footnote Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> . Scăderile și greșelile educative ale mamei, în prima copilărie, au cea mai mare însemnătate patogenă indiferent de R.Vincent apud V.Preda Profilația delincvenței și reintegrarea socială, motivarea lor (muncă, boli, indiferență, nepricepere, scăderi ale simțului matern), deoarece privează pe copil de afecțiunea echilibrantă pe care o reclamă dezvoltarea sa. Lipsa de afecțiune creează sechele caraceriale care pot fi reversibile numai dacă greșeala mamei este îndreptată
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
atmosferă familială caracterizată printr-o atitudine parentală „rece-indiferentă" sau atitudine ostilă, alunecă pe panta delincvenței. Copiii crescuți într-un astfel de climat socio-afeotiv se simt „respinși" de către părinții lor. P. Symonds <footnote P.Symonds apud V.Preda Profilația delincvenței și reintegrarea socială , Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> a definit ca „respins" pe copilul care nu este acceptat de mama sau de tatăl său, în sensul că aceștia nu acordă capilului îngrijirile necesare, protecția și afecțiunea lor, sau manifestă preferință
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
din cauza măsurilor disciplinare brutale, copiii acestora se vor supune față de părinți, dar vor manifesta ostilitate și agresivitate latentă, care se va concretiza în atitudinile față de ceilalți. Cercetările efectuate de V.Dragomirescu <footnote V.Dragomirescu apud V.Preda Profilația delincvenței și reintegrarea socială , Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> arată că 72% dintre delincvnenții minori provin din familii care apelau la o disciplinare strictă. 2.4.4.3. Elemente etiologice ținând de mediul extrafamilial Influențele negative ale factorilor extrafamiliali constituie una
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
introduce noțiunea de „nevoi ale copilului", ca termen de referință pentru asistarea și orientarea sa către un viitor nondelincvent. Delincventa juvenilă, ca ansamblu de conduite estimate ca având un mare grad de periculozitate socială <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> , nu reprezintă o entitate unitară; ea include conduite extrem de diverse, de la jaful armat la delictul de înfruntare a părinților, de la micile furturi la delictele sexuale, de la fuga de acasă la omucidere. Majoritatea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
trăiește și se dezvoltă ( familie, școală, grup de prieteni etc), cauzele insuficientei maturizări sociale a unor indivizi trebuie căutate în perturbarea acestor relații și în carențele educative și socio-afective din grupurile respective. Teoria disociabilității <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> elaborată de R.Mucchielli pune accentul pe o serie de factori psihosociali în explicarea delincvenței juvenile. După Mucchielli, disociabilitatea delincventului se exprimă în: a) neacceptarea colectivității, a societății; b)falsă percepție socială
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
din jur; c)lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d)respingerea rolului social ce i s-a acordat înainte de a deveni delincvent și pe care i-l pretindea colectivitatea . T.Bogdan <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> subliniază necesitatea de a încadra delincvența în sfera devianței sociale, punând accentul pe carențele educative care provoacă acest tip de comportament deviant; J.D. Lahman arată că “ sub aspect psihopedagogic, delincventul minor este
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
violență, reacții revendicațive, hoții, vagabondaj etc. După cum spune V.Pavelcu, “conflictele afective pot duce la sciziunea și dezintegrarea personalității. Unitatea gândirii și acțiunii are la bază unitatea și sensibilitatea echilibrului afectiv <footnote V.Pavelcu apud V.Preda Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> ”. F. Ștefănescu-Goangă și Al. Roșca arătau că adaptabilitatea unei persoane este cu atât mai scăzută cu cât instabilitatea sa emoțională este mai pronunțată, pe de o parte, și cu cât condițiile de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
este mai pronunțată, pe de o parte, și cu cât condițiile de mediu în care trăiește și la care trebuie să reacționeze sunt mai complicate și mai dificile. <footnote F. Ștefănescu-Goangă și Al. Roșca apud V.Preda Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> Stăpânirea de sine este o latură caracteristică esențială a personalității morale. Impulsivitatea, precum și brutalitatea și violența, mania necontrolată, ura și invidia dar și toate manifestările care mărturisesc lipsa manierelor, a rafinamentului produc
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
SEECP) și viitorul acord CEFTA modificat. Acestea sunt două direcții prioritare ale proceselor de integrare europeană a Moldovei, care deseori se suprapun și se complementează. Există un consens politic în ceea ce privește realizarea celor două obiective prioritare ale Republicii Moldova: integrarea europeană și reintegrarea țării”. * Margareta Spânu, pensionară: Cred ca este bine să ne integrăm în Europa, dar recomandările și sugestiile Uniunii Europene pentru Republica Moldova sunt deseori contradictorii. La nivel general, Republica Moldova este încurajată să mențină disciplina fiscală și monetară, să nu permită
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
mod logic la concluzia că patriotul sincer - Constantin Stere - a făcut o eroare de strategie politică, aceasta nefiind și o culpă morală. Totul s-a încheiat cu amnistierea politică a celui încriminat inclusiv cu validarea mandatului de deputat de Soroca. Reintegrarea lui Constantin Stere ca profesor la Facultatea de Drept din Iași, a rămas într-un stadiu confuz, datorită inimicițiilor practicate de către partizanii universitari de extremă dreaptă. E cazul să rememorăm că, la 29.01.1919, Colegiul universitar ieșean hotăra, în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
1919, Colegiul universitar ieșean hotăra, în baza Decretului Lege din 21.01 a aceluiași an, cercetarea culpabilității fostului rector și profesor. La 15 aprilie 1921, studenții Facultății de Drept, contestând decizia de suspendare din 26.02.1919, cereau insistent rectorului, reintegrarea celui în cauză. Într-o hotărâre a senatului universității, consemnată în procesul verbal nr. 76/1921, acest for de conducere solicită, la rându-i Ministerului Învățământului - C. Angelescu - soluționarea suspendării. Față de posibilitatea încadrării lui Constantin Stere la catedră, Decanul Facultății
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de cetățeni moldoveni sunt afiliați la această Biserică, ce are mai mult de 160 de clerici. Mitropolia Basarabiei este recunoscută de toate Patriarhiile Ortodoxe cu excepția Patriarhiei Moscovei 236. În cererea sa depusă la Departamentul Cultelor, Mitropolia Basarabiei a susținut că reintegrarea sa a fost fundamentată nu doar pe prevederile Constituției Republicii Moldova, ci și pe prevederile Canonului 34 Apostolic, care permite Bisericii de a se organiza pe baza criteriilor etnice. Aceeași cerere se referă, de asemenea, la canonul 2 § 45 de la al
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
este exmatriculat. In aceasta situație, părinții au dreptul să facă apel, și de multe ori comitetul care judecă apelul obligă școala să reprimească elevul. Noile instrucțiuni pentru aceste comitete prevăd că acest lucru nu trebuie să se mai Întâmple daca reintegrarea elevilor violenți este contrară intereselor școlii. * S-au Înființat linii telefonice tip hot-line pentru a se Încuraja raportarea incidentelor violente și a se interveni În vederea sancționării agresorilor. * Elevilor victimizati li se oferă module de consiliere și cursuri de autoapărare. Se
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
privită autonom și nici doar intertextual sau contextual. "Textul-testis", mărturie, și "textul-textum", țesătură de discursuri, simboluri, imagini, reflexe de mentalitate (Fonio 16), constituie cele două fețe ale "textului-monument", care adună în el semnificații ale trecutului și deține resurse pentru o reintegrare viitoare a sa. Discursul public și imaginarul colectiv garantează pentru identitatea comunității, în măsura în care împreună sunt o oglindire a ei, dar și o sursă imaginativă pentru realitate. Imaginarul medieval (românesc) poate fi citit, în consecință, ca un sistem discursiv prin care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
75). Exaltarea sinelui sub forma unei voințe de cunoaștere, de putere și de trăire deplină − gloria, ipostaza supremă a sinelui ideal spre care tinde fanatic noul erou - devine modalitatea prin care individul este chemat să se înscrie în comunitate. Principiul reintegrării este fundamental pentru mișcarea de idei suprapusă perioadei baroce. Împotriva diversității armonioase a renașterii, barocul susține un destin colectiv unitar (replică dată protestantismului). Orice formă de pluralism este văzută ca o degradare − un argument anti-reformat, dar și anti-renascentist, de aceea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pe care, într-un alt context motivațional, inclusiv fanarioții îl vor cultiva și îl vor susține financiar (Lemny, Sensibilitate și istorie 146-206) - și de refacerea unei istorii des contestate (dat fiind tocmai numărul redus al mărturiilor materiale). Mișcarea amplă de reintegrare a modelelor și, totodată, de legitimare a prezentului prin ancorare în trecut folosește mitul și modelul istoric ca principale instrumente de actualizare. Dacă în occidentul european, în unele locuri, imaginarul medieval al puterii se consolidează în jurul figurii "romanțate" a cavalerului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de artă devine autonom, iar imaginea se desparte de ideea creatorului, semnificația sa devenind dependentă de imaginea transcendetală. Fiind autonom, obiectul de artă are o funcționalitate proprie artei și se arată doar prin imagine și simbol. Asimilarea sa constă în reintegrarea implicațiilor imaginii, experienței estetice, precum și a înțelesurilor și (re) prezentărilor sale în diferite sfere culturale. Acest proces este posibil doar prin intermediul contemplației care definește, totodată, și existența operei de artă ca obiect autonom în propria-i istoricitate. Prin intermediul simbolului, arta
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
primară (ce propune reducerea stresorilor slujbei); intervenția de prevenire secundară (axată pe modificarea modului în care angajații răspund la stresorii slujbei); intervenția de tip terapeutic (în vederea vindecării angajaților care suferă de stresul sever al slujbei); intervenția de reabilitare (întoarcerea/revenirea/reintegrarea la/în fosta slujbă). Combinând nivelurile strategiilor manageriale cu tipurile de intervenție managerială, autorii obțin o matrice extrem de sugestivă. Oarecum asemănător procedează și alți autori care desprind trei niveluri de intervenție organizaționale: primar (proactiv și preventiv, având scopul de a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au pus În serviciul unui stat străin sau care au mai multe cetățenii și se dovedesc nedemne de cetățenia franceză. În sfârșit, ea poate afecta persoane născute din părinți francezi, dar care locuiesc În străinătate ca și aceștia. Procedura de reintegrare. O cerere simplă este suficientă dacă cetățenia a fost pierdută ca urmare a dobândirii cetățeniei unei alte țări sau a stabilirii mai multor generații succesive În străinătate. În ambele cazuri, se cere celor interesați să fi păstrat legăturile cu Franța
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai multor generații succesive În străinătate. În ambele cazuri, se cere celor interesați să fi păstrat legăturile cu Franța. Dacă nu se află Într-o situație care permite redobândirea la cerere, persoanele care doresc să redevină franceze pot solicita guvernului reintegrarea lor. Condițiile acestui demers sunt, În linii generale, aceleași ca pentru naturalizare. X. M.-T. & BRUBAKER Rogers (1997), Citoyenneté et nationalité en France et en Allemagne, trad. fr., Paris, Belin (prima ediție americană: 1992). COLECTIV (1987), Questions de nationalité. Histoire
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
01.01.2001 - 31.12.2010, precum și stabilirea principiilor actuale ale procedeelor de tratament medico-chirurgical în condițiile concrete ale patologiei tuberculoase din România. Al doilea scop al studiului este de a cerceta eficiența tratamentului chirurgical efectuat, urmărirea eficacității acestuia și reintegrarea socială a pacienților și compararea rezultatelor obținute cu cele din literatura internațională din țări comparabile cu patologia tuberculoasă din România (Chile, Peru, India, țările din America de Sud). METODOLOGIE Cercetarea noastră este un studiu retrospectiv al cazurilor internate și operate cu diagnosticul
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
spre a stăvili eficace această evoluție morbidă, primejdioasă pentru individ, reintegrându-l în starea sa normală de sănătate. Terapeutica în acest sens, este sinonimă cu homeopatia, singura sau cea mai eficace metodă cunoscută până astăzi de combatere a diatezelor, prin reintegrarea individului în cadrul său fiziologic normal. Temperamente Hippocratice În vechea medicină a operelor lui Hipocrat, primul mare medic cunoscut al Antichității, doctrina temperamentelor apare dintr-o dată ca un tot atât de unitar și de desăvârșit închegat, încât cercetătorii moderni s-au văzut constrânși
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
a face să se miște lucrurile" și pentru "a importa" cunoștințe și un stil modern, și care nu văd posibilitatea pentru aceast din cauza respingerii și a inaccesibilității (cu excepția situațiilor când se integrează rețelelor clientelare) persoanelor de care depinde eventuala lor reintegrare 28. "Așa cum elitele bulgare din perioada Renașterii naționale și oamenii de stat de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX încurajau tinerii bulgari să meargă și să formeze în Occident pentru a-i integra după aceea în construcția
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]