1,346 matches
-
acestea trebuie aduse în mediul de relaționare conferit de fereastra Relationships, prin activarea butonului Show Table. Odată accesat, din caseta de dialog Show Table se vizualizează tabelele (tab-ul Tables), interogările (Queries) sau amândouă (Both), care furnizează lista de elemente de relaționat. Practic se selectează fiecare tabelă în parte și se confirmă aducerea ei în spațiul de relaționare prin butonul Add (figura 4.31). În urma acestei operațiuni, atunci când mouse-ul este eliberat Access afișează caseta de dialog Edit Relationships (figura 4.32) prin
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
mouse-ul este eliberat Access afișează caseta de dialog Edit Relationships (figura 4.32) prin care se definește procesul de editare a legăturilor dintre două tabele. Astfel, în momentul creării legăturii între două tabele (în figura 4.33 tabelul Angajat este relaționat cu tabelul Lucreaza prin intermediul atributelor CNPAngajat, cheie primară - în tabelul Angajat și cheie externă - în tabelul Lucreaza) se editează caseta de dialog - manager de legături Edit Relationships. Dacă în fiecare tabelă participantă la legătură cheile (primară - într-o parte și
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
influențați de ideile lui Rousseau, vedeau acum acest lucru degajându-se din interiorul "poporului". Pentru unii, era vorba doar de oameni înstăriți și educați; pentru alții, de toți adulții, bărbați și femei. Această nouă înțelegere a ideii de națiune era relaționată de ideea de popor. Înainte, se credea că națiunea era întruchipată de rege, acum, națiunea era expresia politică a poporului. Încă o dată, Rousseau a înzestrat bazele teoretice ale acestei noi înțelegeri cu conceptele sale referitoare la contractul social, la bazele
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
crearea a 80 de departamente (départements) fiecare sub forma unui pătrat cu latura de 18 leghe, cuprinzând nouă cantoane. În mod satisfăcător, cei mai puțin extremiști avocați ai schimbării, în timp ce acceptau noțiunea de departamente, au propus ca acestea să fie relaționate realităților demografice și geografice din teritoriile respective. Aceasta a fost sugestia lui Mirabeau, care se afla, în cele mai multe privințe, de partea stângă a mișcării revoluționare. În cele din urmă, decretul din 26 februarie 1790 a abolit cele 34 de provincii
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de un nivel scăzut al tehnologiei și de terenuri problematice. Așadar, nu a fost deloc surprinzător că în anii 1950 și 1960, Franța a experimentat un exod rural, care a făcut curățenie în rândul așezărilor rurale. Chiar dacă acest fapt era relaționat cu transformarea economică din interiorul Franței, a fost exacerbată și de dezvoltările de la nivel european. Una dintre primele politici redactate de Comunitatea Europeană Economică (CEE), a fost Politica Agricolă Comună (PAC), care a luat ființă în 1958, sub primul Comisar
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de autogestiune existente atunci sau să fi fost o campanie pentru suporteri. Se pare că era cu adevărat convins că vremea regionalismului sosise în sfârșit, iar el a propus un referendum pe această temă. Greșeala lui a fost că a relaționat acest lucru cu o reformă a senatului, care (după cum vom observa într-un capitol ulterior) era corpul politic ce reprezenta interesele departamentelor și municipalităților. Majoritatea senatorilor se opuneau cu desăvârșire regionalizării deoarece se temeau că lucrul acesta le va amenința
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
dețină o formă minimalistă de organizare, suficientă pentru a-i oferi dreptul de a-și formula programul de dezvoltare și de a semna contracte cu diferiții parteneri precum regiunea sau statul. O unitate de tip pays trebuie, de asemenea, să relaționeze cu societatea civilă într-un mod cu totul diferit față de autoritățile locale tradiționale, iar acest lucru este exprimat în conseil de développement durable (CDD consiliul de dezvoltare susținută), care reprezintă aplicarea directă a principiului parteneriatului și expresia abordării "orizontale" menționată
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de multe funcții (nu se știe încă dacă acest argument este ironic!). Același autor susține că, în timp ce ar trebui să existe o limită a numărului de funcții deținute de un politician, sistemul nu ar trebui eliminat complet deoarece se poate relaționa la tendințele contemporane din politică și guvernare, caracterizate în momentul de față prin complexitate, cooperare și parteneriat, și "guvernare pe mai multe niveluri"21. Abordarea susținută de Sadran păstrăm sistemul, dar îl limităm a fost, de fapt, adoptat de către guvernări
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
însemnat crearea unei "capitale" regionale. E important aici faptul că astfel s-a dezvoltat un nou sistem ierarhic printre prefecți care anterior se axaseră pe egalitatea dintre ei. Aceste dezvoltări au reprezentat începutul a două serii de procese distincte, dar relaționate între ele descentralizarea și regionalizarea care vor deveni complete odată cu legile descentralizării din 1982. Rolul prefectului dupa implementarea legilor de descentralizare din 1982 Paul Bernard are dreptate când afirmă că reformele din 1982 reprezintă punctul culminant al procesului de democratizare
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fost adoptat spre sfârșitul anului 1792 și a ținut 12 ani. A fost creat atât pentru a simboliza ruperea de creștinism, cu noul an I (reprezentat prin cifre romane) începând cu stabilirea Republicii în 1792, și pentru a fi direct relaționat cu anotimpurile Nivôse ("înzăpezit") începând târziu în decembrie, Thermose ("canicular") începând târziu în iulie, etc. Fiecare zi avea 10 ore, fiecare oră 100 de minute și fiecare minut 100 de secunde, chiar dacă această nouă modalitate de calculare a timpului nu
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
politice, evitând asumarea unor adevăruri sociale, prin apelul la eufemism, metaforă, omisiune etc.; d) intenționalitatea este factorul cheie al comunicării politice: fiecare manifestare discursivă din spațiul politic vizează suscitarea unor atitudini particulare publicului receptor. Definind "un spațiu în care se relaționează discursurile contradictorii a trei actori care au legitimitatea de a se exprima în mod public asupra politicii: oamenii politici, jurnaliștii și opinia publică, prin intermediul sondajelor de opinie"6, comunicarea politică se caracterizează prin interacțiunea discursivă a unor actori (politicieni, jurnaliști
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sceptică în legătură cu multe dintre principiile și asumpțiile care au pus temelia gândirii occidentale și a vieții sociale în ultimele secole"139. Din câte se poate lesne observa, ambele concepte sunt legate în aceste definiții de sfera culturalului, chiar dacă postmodernismul este relaționat cu respingerea modernismului și este mai mult conceput ca o atitudine și o poziție teoretică, care, în general, poate fi subsumată unei mai lungi tradiții filosofice a scepticismului, iar postmodernitatea este legată de depășirea modernității, și, în consecință, a ideilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se definește discursul și apariția unor noi interogații de tipul "Cum funcționează discursul? Unde îl putem găsi? Cum este el produs și regularizat? Care sunt efectele sale sociale? Care este forma sa de existență ca un set izolat de evenimente relaționate în mod ierarhic sau ca un flux trainic de transformări lingvistice și instituționale?"262. Aceste serii de întrebări care tind să modifice orizontul de gândire și așteptare al conceptului de discurs ne duc cu gândul la schimbarea de metodă pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
subiectul, de cele mai multe ori, nu face distincția dintre real și hiperreal, luând hiperrealitatea drept măsura corectă și întreagă a realității. În același mod, dacă aplicăm această idee teoriei baudrillardiene, putem să-i găsim anumite justificări, având în vedere că Baudrillard relaționează constant acest stadiu cu nostalgia, melancolia sau cu o anumită formă de nihilism, dar acestea sunt departe de a fi considerate "mistice", în pofida valorizării, în anumite etape ale operei sale, a schemelor premoderne de existență. Teoria hiperrealității și a simulacrului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
îi puteau provoca, în mod automat, exilul. Ni se pare, însă, că o asemenea greșeală trebuie căutată pe linia cauzei autentice a exilului: politica, potrivit lui Ovidiu (așa a apărut și în ochii lui Augustus). De aceea poate, greșeala a fost relaționată cu vreun factum întâmplat în domus Fabia, cu care poetul era înrudit prin cea de-a treia soție a sa, Fabia. Fabius, din câte se poate deduce din corespondența lui Ovidiu, avea și el sentimente cel puțin neaugustane și poate
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
revoluției crește. Sigur, sensul materialist pe care îl atribuia Marx dialecticii, recognoscibil în primul rând la nivel structural și de abia după aceea în suprastructură capătă alte valențe la Gramsci. Cu alte cuvinte, dialectica iese de pe teritoriul structurii pentru a relaționa acum structura cu suprastructura eterogenă a lui Gramsci. Este reliefată astfel componenta intelectuală a revoluției, spre deosebire de sensul socio-economic pe care aceasta îl avea în cadrul marxismului clasic. Cu toate acestea, Gramsci, rămâne, ca și Marx, pe teren comunist (folosesc termenul în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cât și extern, prin intermediul ideologiei leniniste și a practicilor politice asociate acesteia. Dacă unghiul de analiză ar fi fost "de jos", social, nu văd de ce modelul lui Hopf nu ar fi explicat satisfăcător identitatea românească în perioada comunistă așa cum se relaționa ea cu practicile internaționale ale regimului și densa textură propagandistică asociată acestora; Hopf analizează de altfel convingător indetitățile ruse în perioada lui Hrușciov, respectiv tranziția dintre perioada Elțîn și începutul conducerii lui Vladimir Putin (Hopf: 2002). Eu îmi propun însă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
secretar de stat București, 6 iunie 2005. Nr. 383. Anexa 1 STANDARDE GENERALE DE CALITATE PRIVIND SERVICIILE SOCIALE I. PRINCIPIU: Organizare și administrare Furnizorul are o organizare eficientă și procese interne eficace necesare acordării unor servicii sociale de calitate. Furnizorul relaționează și comunică permanent cu alți furnizori și cu întreaga comunitate, promovează o imagine pozitivă a beneficiarilor, cele mai bune practici, inovația și conceptul unei societăți incluzive. Standarde 1. Furnizorul își definește o politică și obiective concrete pe o perioadă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169774_a_171103]
-
continua a personalului propriu. 5. Furnizorul întreprinde acțiuni eficiente de marketing și comunicare. Anexa 2 FIȘĂ DE AUTOEVALUARE I. ORGANIZARE ȘI ADMINISTRARE Definiție: Furnizorul are o organizare eficientă și procese interne eficace necesare acordării unor servicii sociale de calitate. Furnizorul relaționează și comunică permanent cu alți furnizori și cu întreaga comunitate, promovează o imagine pozitivă a beneficiarilor, cele mai bune practici, inovația și conceptul unei societăți incluzive. Total puncte obținute PRINCIPIU: Drepturi III. PRINCIPIU: Etică PRINCIPIU: VI. PRINCIPIU: Participare VII. PRINCIPIU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169774_a_171103]
-
cuprinde două lucruri esențiale: toți participanții trebuie să fie încurajați să-și exprime sentimentele pe care le-au simțit pe parcursul desfășurării jocului de rol (dar, în același timp, să sedetașeze de rolul jucat); evenimentele și concluziile trebuie supuse reflecției și relaționate cu obiectivele. Scopul prezentării sentimentelor este acela de a ajuta studenții adulți să-și aprecieze și să-și înțeleagă comportamentele și emoțiile, precum și rolul vital al sentimentelor în relațiile interpersonale (Seaman și Fellenz, 1989). e) Harta minții (mind mapping) este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
profesională, cât și un mod de a schimba realitatea socială. O altă influență provine din dimensiunea organizației. În România, nu există încă, în privința educației adulților, organizații de mari dimensiuni, majoritatea cuprinzând până la 20 de persoane, care, în general, preferă să relaționeze direct, nu instituțional. Managementul unei mici organizații de formare, dar cu individualități pregnante poate fi un proces mai dificil decât managementul uneia industriale, datorită faptului că fiecare formator constituie, în sine, un pol de putere în organizație. O a treia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cuprinde două lucruri esențiale: toți participanții trebuie să fie încurajați să-și exprime sentimentele pe care le-au simțit pe parcursul desfășurării jocului de rol (dar, în același timp, să sedetașeze de rolul jucat); evenimentele și concluziile trebuie supuse reflecției și relaționate cu obiectivele. Scopul prezentării sentimentelor este acela de a ajuta studenții adulți să-și aprecieze și să-și înțeleagă comportamentele și emoțiile, precum și rolul vital al sentimentelor în relațiile interpersonale (Seaman și Fellenz, 1989). e) Harta minții (mind mapping) este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
profesională, cât și un mod de a schimba realitatea socială. O altă influență provine din dimensiunea organizației. În România, nu există încă, în privința educației adulților, organizații de mari dimensiuni, majoritatea cuprinzând până la 20 de persoane, care, în general, preferă să relaționeze direct, nu instituțional. Managementul unei mici organizații de formare, dar cu individualități pregnante poate fi un proces mai dificil decât managementul uneia industriale, datorită faptului că fiecare formator constituie, în sine, un pol de putere în organizație. O a treia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru acasă, de către pacientul însuși, fluidizează eficacitatea procedurii. Devine evident că expunerea in vivo este superioară celei imaginare, asta nu înseamnă că vom determină bolnavul de PTSD să mai traverseze efectiv supliciul traumei, dar poate fi în schimb supus să relaționeze cu obiecte sau locuri care evocă trauma. Fără îndoială, deși strategia expunerii cumulează multiple avantaje, ea nu este infailibilă și nici omnivalabilă. Așa se explică de ce tehnica respectivă nu trebuie utilizată la persoanele a căror traume s-au consumat în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai vechi timpuri). în lexicul modern, el a primit denumirea de „câmp al punctului 0”sau „câmp A”. Invocarea acestui concept, în această descendență ideativă, nu s-a făcut gratuit, întrucât existența câmpului A explica de ce mintea unui om poate relaționa cu mintea și corpul altuia sau, altfel spus, cum rugăciunea unei persoane, sau al unui grup, destinată altei persoane, poate produce efecte măsurabile asupra acesteia din urmă. Este vorba de așa numitele efecte telesomatice care au determinat apariția unui nou
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]