1,588 matches
-
unui efort suplimentar, planificare etc. Un exemplu în acest sens este: "Oamenii care muncesc din greu vor realiza mai multe în final". A patra dimensiune, denumită inițial spiritualitate la care Leung și colegii săi au renunțat mai tîrziu în favoarea termenului religiozitate -, face referire la existența unor forțe supranaturale, spirituale, care influențează și controlează lumea, și la faptul că instituțiile religioase exercită niște funcții facilitante, cu efecte pozitive asupra funcționării societăților. în contextul dimensiunilor axiomelor sociale, religiozitatea nu are sensul de valoare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
renunțat mai tîrziu în favoarea termenului religiozitate -, face referire la existența unor forțe supranaturale, spirituale, care influențează și controlează lumea, și la faptul că instituțiile religioase exercită niște funcții facilitante, cu efecte pozitive asupra funcționării societăților. în contextul dimensiunilor axiomelor sociale, religiozitatea nu are sensul de valoare personală a individului, termenul fiind definit prin suma credințelor generale despre religie. Pe plan individual, religiozitatea corespunde unei evaluări pozitive, atît pe plan personal, cît și social, a efectelor practicii religioase, alături de credința în existența
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
faptul că instituțiile religioase exercită niște funcții facilitante, cu efecte pozitive asupra funcționării societăților. în contextul dimensiunilor axiomelor sociale, religiozitatea nu are sensul de valoare personală a individului, termenul fiind definit prin suma credințelor generale despre religie. Pe plan individual, religiozitatea corespunde unei evaluări pozitive, atît pe plan personal, cît și social, a efectelor practicii religioase, alături de credința în existența unei ființe supreme. Un exemplu de axiomă pentru această dimensiune este: "Există o ființă superioară care controlează universul". Ultima dimensiune, controlul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a scorurilor individuale produse a scos la iveală o structură bidimensională. Primul factor a fost etichetat cu denumirea de "externalitate dinamică", deoarece conține itemi reuniți în patru din cele cinci dimensiuni ale axiomelor sociale la nivel individual: răsplata pentru efort, religiozitatea, controlul destinului și complexitatea socială, ponderea cea mai însemnată avînd-o itemii cuprinși în răsplata pentru efort și religiozitate. Itemii cuprinși în acest factor, care se regăsesc și la religiozitate și controlul destinului, implică existența unor forțe externe luate în calcul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de "externalitate dinamică", deoarece conține itemi reuniți în patru din cele cinci dimensiuni ale axiomelor sociale la nivel individual: răsplata pentru efort, religiozitatea, controlul destinului și complexitatea socială, ponderea cea mai însemnată avînd-o itemii cuprinși în răsplata pentru efort și religiozitate. Itemii cuprinși în acest factor, care se regăsesc și la religiozitate și controlul destinului, implică existența unor forțe externe luate în calcul, dînd naștere părții de "externalitate" din denumirea factorului, iar accentul pe efort și angajare cognitivă presupuse de restul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cinci dimensiuni ale axiomelor sociale la nivel individual: răsplata pentru efort, religiozitatea, controlul destinului și complexitatea socială, ponderea cea mai însemnată avînd-o itemii cuprinși în răsplata pentru efort și religiozitate. Itemii cuprinși în acest factor, care se regăsesc și la religiozitate și controlul destinului, implică existența unor forțe externe luate în calcul, dînd naștere părții de "externalitate" din denumirea factorului, iar accentul pe efort și angajare cognitivă presupuse de restul itemilor conferă calitatea "dinamică" a acestui construct. Cel de-al doilea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în urma studiului efectuat de Neto (2006) pe eșantionul de studenți din Portugalia s-au constatat diferențe semnificative între credincioșii care participă la slujbe și la practicile religioase specifice și credincioșii care nu participă, primii prezentînd un nivel mai crescut al religiozității. Acest rezultat este conform cu rezultatele și teoriile anterioare despre respectarea și participarea la practicile religioase și religiozitate (Argyle, 2000; Singelis et al., 2003, apud Neto, 2006), care au raportat relații între spiritualitate și căutarea de sfaturi la un consilier spiritual
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
între credincioșii care participă la slujbe și la practicile religioase specifice și credincioșii care nu participă, primii prezentînd un nivel mai crescut al religiozității. Acest rezultat este conform cu rezultatele și teoriile anterioare despre respectarea și participarea la practicile religioase și religiozitate (Argyle, 2000; Singelis et al., 2003, apud Neto, 2006), care au raportat relații între spiritualitate și căutarea de sfaturi la un consilier spiritual, practicarea rugăciunii, citirea scripturilor și mersul la biserică. De asemenea, studiul invocat al cercetătorului lusitan evidențiază și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al., 2003, apud Neto, 2006), care au raportat relații între spiritualitate și căutarea de sfaturi la un consilier spiritual, practicarea rugăciunii, citirea scripturilor și mersul la biserică. De asemenea, studiul invocat al cercetătorului lusitan evidențiază și prezența unei relații între religiozitate și intensitatea angajării în activități religioase. în privința cinismului social, studiul lui Neto (2006) a relevat o corelație pozitivă puternică a acestuia cu atitudinile antagonice, discriminatorii și dorința de evitare resimțită de persoanele cinice social față de cei în vîrstă. Pe lîngă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sine (și implicit cu domeniile pe care le cuprinde universalismul și bunăvoința). Complexitatea socială, conform studiului lui Bond și al colaboratorilor săi (2004), corelează cu transcenderea de sine, pe cînd controlul destinului se află într-o relație semnificativă cu conservatorismul. Religiozitatea corelează pozitiv atît cu transcenderea de sine, cît și cu conservatorismul, și negativ cu promovarea de sine. Aceste rezultate sînt compatibile cu poziția conform căreia persoanele religioase se caracterizează prin afirmare de sine în viața civică și politică (Leung et
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de sine. Aceste rezultate sînt compatibile cu poziția conform căreia persoanele religioase se caracterizează prin afirmare de sine în viața civică și politică (Leung et al., 2002), altruism și apropiere interpersonală. Psihologii germani au raportat de asemenea corelații negative ale religiozității cu interesul de sine ierarhic în Germania. în privința relațiilor dintre axiomele sociale și tendințele comportamentale s-au descoperit următoarele: cinismul social a fost relaționat cu stilul de adaptare prin "gîndirea voluntară". Totodată, persoanele cu scoruri ridicate la cinism social se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nivel scăzut de satisfacție în viață; complexitatea socială se asociază cu o frecvență la vot mai mare și cu un interes mai crescut față de politică; răsplata pentru efort corelează pozitiv cu un număr mai mare de ore lucrate pe săptămînă; religiozitatea se asociază cu o agreabilitate mai mare și practica religioasă mai intensă; controlul destinului este relaționat cu un număr mai mare de afecțiuni cardiace mortale. La nivel individual, o serie de alte studii au găsit de asemenea relații semnificative cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
răni sentimentele celor din jur. S-a constatat totodată că răsplata pentru angajare este relaționată cu sporirea strădaniei de "a încerca mai din greu data viitoare", în caz de insucces. Tot în acest studiu se poate pune în evidență cum religiozitatea corelează cu credințele creștine tradiționale, cu nevoia de a căuta sfatul unui consilier spiritual, cu practica rugăciunilor și lectura scripturilor; iar controlul destinului se asociază pozitiv cu un loc al controlului extern, negativ cu credințele creștine tradiționale și pozitiv cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
explicativi ai unui model predictiv pentru o serie de "comportamente disfuncționale" din mediul educațional autohton. Modelul deja evocat al axiomelor sociale a semnalat prezența în cadrul său a cinci dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru angajare, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004, Safdar, Lewis și Daneshpour, 2006; Leung et al., 2007). Vom prezenta în cele ce urmează instrumentele articulate pentru operaționalizarea conceptelor, inserate într-un chestionar-sinteză, cu avantajele/dezavantajele specifice aplicării lor (casetele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
complexitate socială moderată (mai redusă decît majoritatea scorurilor obținute pe celelalte eșantioane naționale) și o răsplată pentru angajare relativ ridicată (subiecții au expectații semnificative privitoare la recompensele simbolice pentru angajarea în sarcini). De asemenea, se înregistrează medii mari la dimensiunile religiozitate (doar eșantioanele islamice furnizează scoruri mai ridicate) și controlul destinului (unul din cele mai mari scoruri specifice pe ansamblul eșantioanelor naționale). în privința dimensiunii culturale centrale a modelului G. Hofstede, individualism-colectivism, se poate observa atît pe lotul din preuniversitar, cît și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
succes", indiferent de specificul situațiilor de interacțiune cu cei care se plasează în rețelele sociale, subiecții preferînd acest răspuns comportamental rutinier mai degrabă decît să se angajeze în conduite diversificate și nuanțate. Corelațiile din interiorul modelului dintre controlul destinului și religiozitate (r = +0,47, p < 0,01), precum și scorurile mari la cinism social, asociate cu scoruri scăzute la controlul destinului prefigurează modesta autodeterminare a subiecților. Una dintre sursele cauzale cele mai consistente ale acestor simptome dezangajate o constituie, așadar, capacitatea scăzută
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu unitățile locale sau regionale (diferite eterogenități regionale considerabile care o caracterizează, provocate de diversitatea istorică, politică, de moștenirile tradițiilor și diversitatea lingvistică), brazilienii se identifică mai mult cu geospațiul global. Pe eșantioanele din Brazilia se apreciază cel mai mult religiozitatea și apartenența la comunitate, în timp ce în Spania opțiunile subiecților înclină spre prețuirea onestității, puterii, ordinii sociale și tradiției (Gouveia et al., 2002, p. 340). în pofida acestor rezultate, alte cercetări evidențiază scoruri ridicate la individualism, îndeosebi în mediul organizațional (Spector et
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
majoritate a englezilor, galezilor sau scoțienilor). Cel mai important pentru regimentele ulsteriene era factorul religios. Ofițerii și pastorii englezi, obișnuiți cu soldații indiferenți față de religie și înclinați mai mult să atribuie puteri magice unor talismane norocoase, au fost șocați de religiozitatea intensă a soldaților ulsterieni. Divizia Ulsteriană era animată de noțiuni patriotice cu o extindere mai mare decît a celorlaltor grupuri etnice angajate în Armată Britanică. Frontul din Franța era dublat de frontul de acasă, din Ulster, unde comunitatea protestanta dădea
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
urma în text, legând între ele toate planurile „narative” care au instaurat deja o „lume” ficțională (deocamdată, una „de start”). Nu de vreo formă de transă mistică e vorba, nici măcar de o foarte consistentă credință religioasă: Vitoria e de o religiozitate necomplicată (poate nici de o chiar mare adâncime, ea situându-se în fond la un nivel al normalului și obișnuitului), căreia însă situația ce-i este dat eroinei s-o trăiască îi conferă o intensitate și o tensiune lăuntrică a
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
sub imperiul moștenirii lui Voltaire, care vedea în istoria bizantină ceva mai ridicol chiar și decât istoria romană de la Tacit încoace, tonul general era de condam¬nare a ceea ce se înfățișa ca fiind desăvârșita întruchipare a absolutismului monarhic și a religiozității. Controversele au pornit chiar de la stabilirea datei de la care se poate vorbi în mod real de existența unui Imperiu Bizantin, ca entitate separată de ceea ce a fost Imperiul Roman, avansându-se mai multe date, cronologiile diferind în funcție de criteriile luate în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Ființă, Dumnezeu, este înfățișat ca o multitudine de Persoane care împărtășesc aceeași Natură comună. Gândire ereziarhă a primelor secole creștine a venit din eșecul de a înțelege implicațiile unei asemenea înfățișării a divinității, atât din perspectiva raționalității grecești sau a religiozității ebraice, formulările, pe care diferitele postulate eretice de la nestorianism la gnosticism le-au făcut, dovedind aceasta. Bizantinii, chiar la originile culturii pe care au întemeiat-o, au simțit ca pe o nevoie majoră precizarea modului în care trebuie înțeleasă Realitatea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
spațiul central- și vest-european, se caracterizează prin apogeul sculpturii monumentale, al basoreliefurilor devenite clasice, dar și prin continuarea artei parietale. Artiștii epocii au realizat adevărate frize de animale sculptate (Fourneau-du-Diable, Tuc d’Audobert Franța), de unde se poate deduce o anumită religiozitate a vânătorii; Magdalenianul, ultima cultură a Paleoliticului superior central- și vest-european, este datat între 18.000 și 11.500 BP și se caracterizează prin apogeul artei parietale, îndeosebi în spațiul franco-cantabric. În cadrul acestor culturi arheologice, cu sanctuare în grotele cu
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
prin decorul care suplimentează realizarea artistică, acestea reprezintă simboluri încărcate cu motivația de a transmite o informație sau o explicație (G. Bosinski, 1990, p. 67). Ele nu reprezintă realitatea, ca elemente naturaliste, ci redau doar ideea unor credințe, a unei religiozități, pe care o vom mai întâlni (oranta sau divinitatea om/animal) la alte sanctuare și la alte comunități umane, până în Eneoliticul carpato-dunărean. Sungir, Rusia, reprezintă, în cadrul demersului nostru, o stațiune-reper pentru Paleoliticul superior vechi din Europa de est, atribuită culturii arheologice cu
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
A. Rosetti care rostea "Azi la noi stânga și dreapta, boieri și liberali? Astăzi nu mai pot fi decât două partide, una cea care va susține tot ce avem, care va respecta Constituția și o va aplica cu moralitate și religiozitate, alta a străinilor, fiica imoralității care sub felurite forme și proteste are interesul a răsturna ceea ce este spre a reveni la ceea ce a fost, aceste două partide avem acum în țară"718, nu puteau să treacă cu vederea peste insistența
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
dacă, într-un viitor greu de precizat, un cercetător ar găsi această carte la țărmul unei biblioteci (acceptând ideea că se va mai citi încă pe hârtie) și ar considera-o încă utilă pentru înțelegerea României, a evoluției religiei și religiozității. Sunt convins că partea de etnografie participativă din ea poate fi folo sită oricând de către un cercetător, pentru alte teorii și interpretări, chiar și concurente. Până atunci, aștept cu nerăbdare apariția unei lucrări fundamentale de socio-antropologia religiei în spațiul românesc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]