2,064 matches
-
începere și să fie în conformitate cu regulamentul competiției respective. Între cele două reprize, jucătorii au dreptul la o pauză ce nu trebuie să depășească 15 minute. Durata pauzei dintre cele două reprize nu poate fi modificată decât cu consimțământul arbitrului. Fiecare repriză trebuie prelungită cu scopul adăugării timpului pierdut pentru: schimbări de jucători; examinarea jucătorilor accidentați; transportul jucătorilor accidentați în afara terenului de joc; acțiuni ale jucătorilor pentru pierderea deliberată de timp; orice altă cauză. Durata pentru adăugarea timpului pierdut cu întreruperile de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
terenului de joc; acțiuni ale jucătorilor pentru pierderea deliberată de timp; orice altă cauză. Durata pentru adăugarea timpului pierdut cu întreruperile de joc este la latitudinea arbitrului. Pentru executarea sau reexecutarea unei lovituri de pedeapsă va fi prelungită durata fiecărei reprize. Un joc oprit definitiv înainte de expirarea timpului regulamentar va fi rejucat în întregime, cu excepția situațiilor în care regulamentul competiției respective prevede dispoziții contrare. Caracteristicile jocului de fotbal Jocul de fotbal datorită unor particularități depășește uneori limitele unui simplu joc. Amestec
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
accese de tuse paroxistică declanșate de excitații laringiene sau bronșice, auditive, olfactive, etc. Stadiile accesului paroxistic de tuse sunt: aura (manifestată prin neliniște), inspirul profund, brusc, urmat de 5-10 secuse expiratorii scurte, spastice, pauza expiratorie, apoi inspirul adânc, prelungit sonor (repriza), asemănat răgetului de măgar și secusele expiratorii. Accesul se încheie cu expectorație redusă cantitativ, vâscoasă, uneori terminată cu vărsături. La sugar pot apare spasm glotic, cianoză, convulsii. Convalescența este lungă, de câteva săptămâni sau luni, timp în care intensitatea și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
centre; două porți, o minge de fotbal, un arbitru (membru al echipei de cercetare), fluier, maieuri de joc. Descriere: echipele au for compuse din cinci jucători (patru jucători de câmp și un portar) și trei rezerve; s-au jucat două reprize a câte 20 de minute cu 10 minute pauză între ele. Precum și celelalte activități desfășurate în centrul de la Buziaș și întrecerea de fotbal s-a bucurat de implicarea totală a celor două echipe combatante. Meciul s-a terminat la egalitate
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
câte 20 de minute cu 10 minute pauză între ele. Precum și celelalte activități desfășurate în centrul de la Buziaș și întrecerea de fotbal s-a bucurat de implicarea totală a celor două echipe combatante. Meciul s-a terminat la egalitate, prima repriză revenindu-i echipei din Buziaș și a doua echipei din Găești. Etapa a V-a Prezentarea activității sportivilor Vâlcu Bogdan și Bărcăcilă Bogdan Sportivii Vîlcu Bogdan și Bărcăcilă Bogdan practică atletismul cu rezultate notabile în carieră, multiplii medaliați la Campionatele
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
America de Nord, lucrul este în așa fel integrat încât, în timpul meciurilor de baschet, se semnalizează cu un drapel că jocul trebuie întrerupt din cauza mesajelor publicitare, iar în meciurile de hochei arbitrul este legat prin radio de realizatorii de televiziune care comandă reprizele jocului. Chestiunea nu este de a încărca televiziunea de toate păcatele. Ea este, pentru sportul modern, un partener esențial și un partizan al democratizării, nu doar al spectacolului, dar și al practicii sportive în câteva discipline. Trebuie ca acest parteneriat
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
sau a rupturii din Memoria colectivă în raport cu Cadrele sociale. Datarea, manuscrisul și carnetele Dosarele manuscrise, abuziv numite "manuscrisul" Memoriei colective, confruntate cu carnetele, contrazic în primul rînd datarea: Memoria colectivă nu a fost scrisă în 1942-1944, ci în mai multe reprize pe parcursul a aproape douăzeci de ani, din 1925 pînă în 1944. Prima fază a operei, semnalată în carnete din 1925, era o completare teoretică la Cadre. Această primă etapă, atestată prin copierea integrală în carnetele din 1932 a criticii aduse
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
viața pacientului în pericol: HDS, de regulă masivă, manifestată cu hematemeză, însoțită sau nu de melenă. De obicei apare seara, în timpul nopții, sau dimineața, nu este precedată de semne premonitorii, este în cantitate de 5001000 ml și poate apărea în reprize (pauze datorate necesității acumulării sângelui în stomac). Melena izolată este excepțională. Prezența varicelor nu este suficientă pentru a produce hemoragia digestivă; alți factori sunt la fel se importanți: gradul hipertensiunii portale, prezența atrofiei mucoase, hiperaciditate, tulburări severe de coagulare. Producerea
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
Mungiu reprezintă un brand sigur (în ciuda unui self marketing cam dezinvolt și agresiv, după gustul meu) al analizei profesioniste și, dată fiind singularitatea lor pe piața mediatică românească, ar fi trist să dispară. Nu ar fi oare păcat ca plăcute reprize de shopping și reprezentare la Bruxelles ale unor dame politice indigene să fie tragic curmate de principiile doamnei Mungiu, autoarea unui senzațional text (merită citit, fuga la arhiva pe internet a României libere!) despre misoginismul politic și intelectual de la noi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
folosite în lume, ulterior interesul pentru el a scăzut simțitor, în 1979 aflându-se pe locul 8. Testul Lüscher are opt cartonașe colorate (albastru-închis, verde, roșu, galben, mov-violet, brun, negru și gri). Clientului i se cere să aleagă în două reprize (la câteva minute una de alta) câte un set din cartonașe, în ordinea de preferință. Structura de ordine și combinație, poziția și modificarea acestora de la prima la a doua selecție indică investigatorului caracteristici de personalitate, disfuncționalități, disponibilitatea emoțională, tensiuni interne
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
noi, în mecanizare. O explicație atractivă consta în teoria ciclurilor. După o fază de prosperitate, urmează una de tensiune, de instabilitate. Urmează faza prăbușirii, crahul, urmată de faza de depresiune, criza adevărată. După un timp oarecare începe convalescența, faza de repriză, urmată de o fază de prosperitate. Timp îndelungat, s-a înregistrat cu fidelitate evoluția vieții economice. Dar explicația științifică a fost dată de profesorul Warren împreună cu colaboratorul său Pearson, de la Cornell University. În primul rând, ei și-au pus întrebarea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
suntem luzări? Până și din birocrația universitară am izbutit să storc niște stropi care să mă bucure în clipa în care am văzut toate hârțoagele completate cu bine și am oftat ușurată uăh. Însă nimic n-a egalat cele două reprize de plâns: una cu smiorcăială și oftaturi de încântare, alta mai discretă, pe muțește. Amândouă m-au încercat pe sol franțuzesc, unde am aterizat la început de aprilie cu Smaranda, ca să lansăm la Paris volumul despre paradisul banatic. Dar până
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
a formei de sonată se încheie. Tr. 2 Începutul dezvoltării este marcat de apariția unor acorduri în forte, urmate de capul temei I. Tema II nu intervine de loc în dezvoltare. Aceasta se bizuie îndeosebi pe motivul inițial al temei. Repriza, bazată pe reluarea temelor aproape la fel ca în expoziție, începe cu tema I, cântată la unison, în fortissimo, de către coarde și suflătorii de lemn (flaut, oboi, clarinet, fagot). Partea întâia se încheie cu o scurtă coda - în care răsună
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
se face încheierea expoziției. Scurta dezvoltare ce urmează este întemeiată pe începutul temei I și pe ritmul timpanului. După două acorduri ample, se revine la tema I, cântată de viorile secunde și împodobită contrapunctic de către violoncele. Acest moment marchează începutul reprizei. Sonoritățile se amplifică, reauzim ritmul timpanului și curând mișcarea se încheie. Partea a III-a este intitulată, ca în simfoniile lui Haydn și Mozart, Menuetto, deși are caracterul vioi al unui schezo. Viorile cântă o frază ascendentă, a cărei sonoritate
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
e vivace, tema I, expresie a unei bucurii ce se revarsă cu generozitate: Tema II, având un caracter dansant, este anunțată tot de viorile prime: Dezvoltarea este construită numai pe elemente din tema I și e de scurtă durată. În repriză, ca și în expoziție, tema I este încredințată viorilor. Apare în continuare - pe alt plan sonor - și tema II. După ce auzim niște acorduri sărbătorești, începutul temei inițiale revine ca un vârtej. Se intră în coda, care încheie simfonia într-o
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
simfonie. Cu tot suflul primăvăratec al temei II, care este și ea supusă prelucrării, dezvol tarea păstrează un caracter încordat. Ea este mai amplă și mai evoluată din punct de vedere componistic decât cea din prima parte a Simfoniei I. Repriza este precedată de un ritm de marș și de acorduri care amintesc de începutul introducerii, ca și de firul sunetelor descendente ce precedase apariția expoziției. Acum temele sunt repetate într-un fel asemănător cu cel din expoziție. În partea I
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
este cântată de viorile prime. Începutul dezvoltării risipește pentru moment luminozitatea, aducând o undă de tristețe. Încet, încet, sonoritățile cresc, devin dramatice. Când ajung la un punct culminant, răsună parcă însăși ,,Eroica”. Dar, în scurt timp, totul se potolește și repriza readuce atmosfera poetică, visătoare, de la început, umbrită din când în când de ecoul răbufnirilor dramatice. În partea a III-a - scherzo (allegro) - este remarcabilă măiestria cu care știa Beethoven să dispună timbrele instrumentale. Dialogul între instrumente, precum și alternările de intensități
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
coarde. După o creștere puternică a sonorităților, apare o melodie cântată de clarinet și reluată aidoma (,,în canon”) de fagot. Cu aceasta, expoziția se încheie.O dezvoltare de proporții mici, în care timpanul joacă un rol de seamă, cedează locul reprizei. Partea a II-a ( adagio ), ca o nocturnă, pune în valoare și de astă dată latura lirică a sensibilității lui Beethoven. Frazele melodice sunt aici cu mult mai largi decât în alte lucrări beethoveniene. Suava melodie, care începe din măsura
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
pe o figură de acompaniament ( a se vedea măsura I ) ce străbate întreaga mișcare. Tema II, tot cantabilă, este cântată de glasul catifelat al clarinetului, peste care coardele suprapun arabescuri. Cele două teme nu sunt supuse dezvoltării. În loc de dezvoltare, în repriză, melodia inițială a mișcării este lărgită; tema II apare tot la clarinet, ca în expoziție. La un moment dat asistăm la o convorbire între corn, viori, clarinet și flaut. Mișcarea se încheie cu câteva acorduri precedate de figura ritmică ce
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Iată tema I expusă de coarde: Ea e continuată printr-o melodie asemănătoare unui cântec câmpenesc. Oboiul aduce apoi tema II, lirică, ce este reluată imediat de alte instrumente. Dezvoltarea este scurtă și se făurește pe tema I. Trecerea spre repriză o face fagotul, care, deși pare un bătrân greoi, vrea să-și încerce și el forțele în iureșul tineresc al mișcării, reluînd începutul temei. În repriză, tema II nu mai apare la oboi, ci la clarinet. Simfonia se termină printr-
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de alte instrumente. Dezvoltarea este scurtă și se făurește pe tema I. Trecerea spre repriză o face fagotul, care, deși pare un bătrân greoi, vrea să-și încerce și el forțele în iureșul tineresc al mișcării, reluînd începutul temei. În repriză, tema II nu mai apare la oboi, ci la clarinet. Simfonia se termină printr-o coda de dimensiuni mici, dominată și ea de același mers continuu al șaisprezecimilor. SIMFONIA V ,,A DESTINULUI” , op. 67 în DO MINOR ,,Așa bate destinul
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
alta. Acordurile dure, care se ivesc, descresc încet; sonoritățile devin plutitoare dar deodată, în fortissimo, se năpustește din nou motivul neîndurător. El cutremură insistent toată orchestra. Viorile aduc apoi în piano tema I, în care pulsează mereu ,,motivul destinului”; începe repriza. Pe un acord prelungit, la început aproape neauzit, se ridică glasul oboiului într-o melodie suavă, înlăcrimată (adagio), dar care se luminează. După această mică insulă într-un ocean mugind agitat, motivul conducător reapare, crescând furtunos. După același semnal al
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
care se luminează. După această mică insulă într-un ocean mugind agitat, motivul conducător reapare, crescând furtunos. După același semnal al cornilor auzit în expoziție, este readusă tema II, urmărită, ca și mai înainte, de motivul destinului. De aici planul reprizei este asemănător cu cel al expoziției. Partea II (andante con moto), apropiată prin atmosfera ei lirică de Simfonia IV și de ,,Pastorala”, se diferențiază mult de înfățișarea tumultuoasă, de suflul impunător al celorlalte părți. Plinătatea sufletească, latura poetică a vieții
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
și în mișcarea presto de la sfâșitul simfoniei. Dezvoltarea se sprijină pe elemente din tema II, ce apar deseori în sens melodic coborâtor. Ca din depărtare se aude ,,motivul destinului”, care sună obosit. După aceea, reizbucnește marșul de la începutul mișcării; este repriza. Auzim apoi o nouă temă secundară, expusă de fagoți: și reluată de diverse instrumente: mișcarea se precipită către o codă foarte dinamică; Presto Spre sfârșitul simfoniei, auzim ecouri grăbite din tema de marș ce deschisese finalul. Încheierea exprimă un sentiment
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
a ei: În dezvoltare, care începe după două pauze ale întregii orchestre, acest ritm se desfășoară în formule variate. Partea I a simfoniei capătă aspectul unei fresce sonore a avântului entuziast; ea devine pe alocuri o năvalnică expresie a bucuriei. Repriza (tema I reapare în fortissimo, la viorile prime) deși reproduce în bună parte expoziția, aduce un colorit de nuanțe sonore noi, prin orchestrație. Multitudinea combinațiilor de timbre este realizată de compozitor prin mijloace simple, dar de o extraordinară diversitate. Orchestra
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]