2,430 matches
-
găsesc ele în preferințele subiecților. Scalarea multidimensională. Este o tehnică multivariată de interdependență care produce o „hartă perceptuală” a poziționării relative a obiectelor în funcție de două sau mai multe dimensiuni subiective. Analiza se bazează pe evaluări de similaritate sau preferințe ale respondenților, transformate în distanțe între obiecte. Criteriile care constituie baza evaluării nu sunt specificate și uneori rămân neformulate chiar celor care fac evaluarea. În schimb, ele pot fi interpretate ca dimensiuni de grupare a obiectelor, pe baza atributelor obiective ale acestora
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
findlaw.com" http://library.lp.findlaw.com). Cinci studii prezentate de The Wall Street Journal examinează și ele ubicuitatea obscenităților în mediile de lucru americane. De exemplu, într-un sondaj efectuat pe 12 000 angajați ai Poștei Americane, 43% dintre respondenți au declarat că au fost insultați la locul de muncă (Obscene Talk Is The Latest Target Of Workplace Ban”, 2001, p. 13). Jonathan Segal, avocat specializat în dreptul muncii, subliniază că pentru angajații companiilor private „nu există probleme similare Primului Amendament
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
acest lucru se va face prin prisma indicatorilor. Astfel, primul indicator a urmărit aspectul dotării tehnice a școlii, și atitudinea cadrelor didactice față de acest aspect. Analizând răspunsurile, s-a ajuns la concluzia că a fost probată existența resursei tehnice - toți respondenții sunt conștienți de faptul că laboratorul școlii din Bivolari este dotat cu o rețea de calculatoare cu acces la Internet și cu programe specifice de editare și prelucrare a datelor. De asemenea, majoritatea celor intervievați, adică 82% știu că au
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
care trebuie să fructifice cât mai mult timpul din pauze ori din ferestre pentru a se informa în legătură cu diverse chestiuni specifice. Aceștia sunt în marea lor majoritate cuprinși în intervalul de vârstă [45 ani; vârsta de pensionare]. Surprinzător, 28% dintre respondenți nu au răspuns la întrebarea privind motoarele de căutare, arătând că de fapt nu le cunosc sau nu le utilizează. De asemenea, aceștia fac parte din același interval menționat anterior. În plus, toți cei 72% de respondenți rămași au menționat
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
Surprinzător, 28% dintre respondenți nu au răspuns la întrebarea privind motoarele de căutare, arătând că de fapt nu le cunosc sau nu le utilizează. De asemenea, aceștia fac parte din același interval menționat anterior. În plus, toți cei 72% de respondenți rămași au menționat ca unic motor de căutare folosit pe cel oferit de Google. Încă o dată se reconfirmă necesitatea informării lor. Nici un respondent nu utilizează programul AeL în pregătirea lecțiilor, 87% utilizează Internetul în proporție de 0-35% în pregătirea
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
De asemenea, aceștia fac parte din același interval menționat anterior. În plus, toți cei 72% de respondenți rămași au menționat ca unic motor de căutare folosit pe cel oferit de Google. Încă o dată se reconfirmă necesitatea informării lor. Nici un respondent nu utilizează programul AeL în pregătirea lecțiilor, 87% utilizează Internetul în proporție de 0-35% în pregătirea lecțiilor, în schimb 67% utilizează programele de editare și prelucrare în același scop. Cu alte cuvinte, deși tendința spre informatizare și introducere a noilor
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
directorii de școli, mai ales din mediul rural, pot îmbunătăți calitatea învățământului din școlile lor; - în urma cazului practic, s-a demonstrat că există un mediu propice implementării cu succes a unor proiecte cu caracter formativ a cadrelor didactice (82% din respondenții la chestionar au arătat disponibilitate spre formare); - în școlile din România există resursă tehnică, dar ea nu este folosită la adevăratul ei potențial pentru că majoritatea cadrelor didactice nu au cunoștințe în domeniul utilizării tehnologie informației; - una din dificultățile majore în
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
Conflictele au fost o parte integrantă și a vieții școlare. În cadrul unui sondaj de opinie efectuat de Societatea Independentă pentru Educație și Drepturile Omului (SIEDO) în 2002, printre 349 de elevi din zece școli rurale și urbane, aproape 70% din respondenți au indicat că au de la 1 la 3 conflicte pe zi. Aproape 27% din toți elevii au indicat că, în majoritatea cazurilor, conflictele sunt soluționate prin intermediul violenței. Probabil fiecare profesor ajunge la un moment când îi devine clar că ar
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
campaniile de publicitate alți elevi decât cei care sunt mediatori. De fapt numărul actual al conflictelor mediate ar putea fi un pic mai mare, deoarece elevii nu înregistrau orice conflict pe care îl mediau. În urma chestionării mediatorilor, numai 25% din respondenți au răspuns că au întocmit rapoarte de mediere în baza cărora s-a făcut calcularea conflictelor mediate. În majoritatea cazurilor rapoartele nu au fost întocmite deoarece medierea nu a fost reușită. În implementarea cursului de mediere cel mai mare accent
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3133]
-
sine. Nu sunt de acord Sunt parțial de acord Sunt totalmente de acord 1 2 3 Acest chestionar este bine să fie aplicat la începutul cursului de mediere si la sfârșitul lui sau după o perioadă asupra aceluiași grup de respondenți pentru a determina impactul cursului de mediere. 6 Conflictul este ca o bătălie cu un inamic în care trebuie să ieși învingător Nu sunt de acord Sunt parțial de acord Sunt totalmente de acord 1 2 3 7 Știu cum
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3134]
-
dificultăți: Am încercat să depășesc aceste dificultăți prin: Din experiența mea de mediator am învățat: Unor mediatori începători le-aș recomanda următoarele: Cariera de mediator va continua prin: Școala: Data: Chestionar pentru reprezentanți din comunitate (părinți, vecini, rude etc.) Stimate respondent, Pentru o îmbunătățire în implementarea acesteia pe viitor este foarte importantă si opinia Dumneavoastră Vă rugăm să completați chestionarul de mai jos. Mulțumim anticipat pentru contribuție, echipa de implementare I Încercuiți nota corespunzătoare: 1 - defel până la 5 - în măsura cea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3134]
-
trebuie să beneficieze de tratament egal; c) obiectivitate - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod sistematic, fiabil și just; acest principiu implică utilizarea de standarde profesionale și etice și transparența politicilor și practicilor urmate față de utilizatori și de respondenții la anchetă; d) fiabilitate - statisticile trebuie să măsoare, cât mai fidel, mai exact și mai cuprinzător posibil, realitatea pe care sunt menite să o reprezinte și presupun utilizarea unor criterii științifice de selectare a surselor, a metodelor și a procedurilor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
a 50% dintre colegiile sigure) și PSD (43%), urmate de UDMR (33%) și PNL (25%). De altfel, autofinanțarea parțială sau totală a costurilor de campanie pare să fi devenit o practică generală, din moment ce numai trei din patruzeci și cinci de respondenți ai unui chestionar parlamentar (Chiru 2010b, 41) au declarat că nu au contribuit cu nimic la acoperirea cheltuielilor implicate de promovarea candidaturii lor. Numai că același studiu a aratăt că averea candidatului este un predictor semnificativ al procentului de voturi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Dacă până nu demult se credea că extremismul de dreapta îi vizează numai pe maghiari și evrei, sondajele relevă faptul că aceștia sunt chiar ultimii pe lista neagră. La întrebarea "ce grup social nu ar trebui să locuiască în România", respondenții au identificat pe primul loc homosexualii și lesbienele (40%), apoi Martorii lui Iehova (25%), musulmanii (19%), etnia Roma (13%) și abia apoi maghiarii (7%) și evreii (4%) (Mudde 2005, 23). Tot Mudde scoate în evidență câțiva factori care facilitează o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
indiferent de partidul de la care provin, rareori sunt similare. De cele mai multe ori există discrepanțe majore între răspunsurile oferite. În al doilea rând, ori de câte ori a existat un document oficial referitor la situația membrilor din perioada menționată de unul dintre cei trei respondenți, acesta contrazicea orice cifră menționată. Practic, cele declarate în interviuri nu corespundeau raporturilor sau declarațiilor de presă. În al treilea rând, a existat în interviul respectiv o întrebare referitoare la apogeul numărului de membri. Au fost rare situațiile în care
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acesta contrazicea orice cifră menționată. Practic, cele declarate în interviuri nu corespundeau raporturilor sau declarațiilor de presă. În al treilea rând, a existat în interviul respectiv o întrebare referitoare la apogeul numărului de membri. Au fost rare situațiile în care respondenții au indicat perioade similare. Însă, trebuie menționat faptul că cel puțin unul dintre cei trei a indicat corect perioada în care partidul său a avut cei mai mulți membri. Această persoană nu a ocupat aceeași funcție la partidele pentru care s-au
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Transilvania. Chiar și așa, raza de acțiune pare să fi determinată de performanța administrativă asociată primarului. Un sondaj postelectoral din iulie 2004, realizat de Departamentul de Științe Politice al Universității "Lucian Blaga" din Sibiu pe un eșantion de 1921 de respondenți, reprezentativ pentru populația adultă din municipiul Sibiu, indica realizările primarului Johannis drept cea mai importantă motivație pentru cei care l-au ales primar în iunie 2004. Transferul de imagine poate fi astfel o explicație pentru succesul altor lideri FDGR în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politicilor anticorupție, în acest fel determinând atât corupția politică, cât și cea administrtivă, http://www.transparency.org.ro/ . 2 Barometrul Global al Corupției din 2010 se bazează pe răspunsurile a peste 91.500 subiecți din 86 de țări. Întrebările adresate respondenților au vizat chestiuni ce țin de nivelul corupției dintr-o anumită țară și eforturile guvernaților de diminuare a acesteia, percepția generală privitoare la acțiunea de mituire a reprezentanților politici și a atitudinilor față de acestă practică. 3 Complexitatea celor două fenomene
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
un indicator al gradului redus de informare față de cerințele europene de întocmire a proiectelor. Figura 11.1 - Distribuția categoriilor de imprecizie după grupele de subiecți Fragmentele de text care urmează ilustrează caracterul vag, imprecis al răspunsurilor date de unii din respondenți. Cuvintele scrise cu bold sunt termenii vagi conținuți de cele patru categorii de imprecizie cu care am analizat conținutul răspunsurilor. D.C.: Nu au și ei dreptate pe de o parte, sigur că da, îi ajută la foarte multe treburi, dar
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
recompense sunt: laudele, notele, premierea (la sfârșitul anului școlar se realizează un clasament al elevilor unei clase în funcție de notele obținute, iar cei de pe primele locuri vor primi o diplomă și, eventual, cărți). De remarcat că notele nu sunt percepute de respondenți ca o consecință a efortului depus, ci mai degrabă ca o recompensă din partea profesorului. În ceea ce privește laudele ("un răspuns bun", "foarte bine", "interesant", "se vede că ai muncit" etc.) să notăm că sunt la îndemână (nu necesită un efort suplimentar din partea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în care oamenii să-și poată satisface trebuințele, în paralel cu urmărirea scopurilor organizației din care fac parte". (Maslow, 2013, p. 394). Datele obținute la finalul cercetărilor noastre relevă o situație atipică în ceea ce privește utilizarea pedepselor în cadrul câmpului educativ școlar. Deși respondenții confirmă utilizarea pedepselor în școală, distribuția acestora relevă același dezinteres din partea profesorilor ca și în cazul recompenselor. Având în vedere că școala funcționează prin recursul la pedepse și recompense, frecvența scăzută a utilizării pedepselor (ca și a recompenselor) este departe
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
45,7% 15,2% 7,1% Prietenii 39,0% 1,8% 37,9% 13,9% 7,4% Colegii 34,6% 3,1% 35,7% 20,3% 6,3% Șefii 15,7% 6,1% 30,2% 40,0% 8,0% Cei mai mulți respondenți au considerat că internet-ul nu influențează în niciun fel relațiile lor cu părinții, partenerul de cuplu, prietenii, colegii etc. Totuși, putem concluziona că efectul internet-ului este unul pozitiv, ponderea obținută de această variantă fiind mai mare decât ponderea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Sondajul valorilor mondiale se află în parteneriat cu Studiul valorilor europene, fiind realizat până în prezent pe toate cele șase continente, în 97 de țări, care cuprind aproape 90% din populația lumii, în patru valuri, după cum urmează: Valul Anii Țările Populația Respondenți 1 1981-1984 20 4.700.000.000 25.000 2 1989-1993 42 5.300.000.000 61.000 3 1994-1998 52 5.700.000.000 75.000 4 1999-2004 67 6.100.000.000 96.000 5 2005-2008 54 6
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
o fire certăreață. Dvs. împărtășiți această părere. Argumentați, vă rog. Care credeți că sunt cauzele certurilor și conflictelor dintre olteni? Obiective: • Se testează stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că se aprind foarte ușor. Ne interesează să aflăm dacă respondenții cred același lucru și care este explicația lor pentru această manifestare. • În situația în care cineva nu împărtășește convingerea că oltenii sunt certăreți, va fi solicitată o explicație: Cum s-a format această imagine? 4.9.4. Care este părerea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și interpretarea fenomenului aflat în investigație. Realitatea trăită, modul în care aceștia construiesc și interpretează activitățile pe care le desfășoară împreună, poate fi descoperită numai din spusele lor. În acest scop, cercetătorii interpretativiști încearcă să obțină punctele de vedere ale respondenților despre lumea lor, munca acestora și evenimentele trăite. Sarcina este apoi să le redescrie în limbajul "tehnic" al discursului științific social. Ancheta pe bază de chestionar angajează în principal strategia deductivă, prin relevarea măsurii în care concluzii ale unor cercetări
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]