1,532 matches
-
Pilsen Însuși asta Înseamnă, din pricina Întinselor culturi ale acestei buruieni toxice care Înconjurau până la acea dată orașul. Drogul hiosciamina din măselariță dădea impresia de bere tare celei mai prăpădite poșirci... Și a fost nevoie de un edict imperial, bașca capetele retezate de rigoare. De alaltăieri, prin ieri, către azi, ba chiar și către mâine, mărșăluim În aceeași direcție: o tot mai avansată falsificare, poate chiar a propriei vieți, iar asta numai pentru a umfla ceva abstract, o cifră În calculator, profitul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Comercianții de flori de tei Își cunosc bine - câtă relativitate conține acest cuvânt! - meseria: Nu odată acele ramuri, sortite despuierii de flori la umbră - ceva de genul pe care Biblia Îl oprește, a fierbe iedul În laptele mamei lui -, sunt retezate chiar cu drujba - à propos: În rusă, limba fabricanților respectivei unelte, drujba Însemnă prietenie. Încă un à propos: Așa un vandalism are un precedent, unul promovat de rușii de prin ’44 care tăiau un pom spre a-i culege roadele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și-i pun acestui cuvânt ghilimele - deci educat, mai bine zis dresat, Întru feleșagul civilizației: ferocitatea, agresivitatea. Și Începe cu basme În care Feți-Frumoși ucid balauri, scorpii, zmei, evident răi, continuă luând nota zece la o istorie cu viteji care retează dintr’o lovitură naiba știe câte capete de tătari prigonitori, iar apoi se duce la cinematograf spre a savura o „capă și spadă“ ca pe vremea copilăriei mele, un triler cum e acum. Iar cei care se vor cultivați privesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și limitele resurselor. Că n’au s’o rezolve, ci doar Îi vor amâna deznodământul, e o altă poveste. - Vezi, Moti, că unul care a cucerit lumea, dar nu iubea pisicile, adică Alexandru Macedon, a rezolvat o astfel de problemă, retezând-o cu sabia. Dar știi cine ține acum În mână sabia? Nu noi, oamnei și pisici, ci Natura. - Miau Adică știu. CARTEA A PATRA. Lexiconul lui Lucifer Prietenul Mircea Verusi - face o vișinată... - mă Îmbie, știind că eu atâta aștept
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
călcâiul răului. Pulberea, glonțul dacă vreți, din pildă, mic dar cu efect fatal, se cheamă acum secure. Aceea pe care omenirea a mânuit-o, o mai face Încă, cu o tenacitate demnă de o cauză mai nobilă, nu spre a reteza capetele - tot mai multe - ale sale, ci pentru a curma viața fraților - și nu exagerez de loc, căci țin seama și de codul genetic comun, dar și de dependența omului de ei - fraților deci cu scoarță: pădurea. Rezultatul? Doar România
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sărmani punt ½ kg. R rac cancer răcului (a) a recruta răgută, răcute recrut răvariu oală de pământ, strânsă la gură în care se pune laptele la prins răzgăbăiată țesătură slab bătută în război, deslânată, destrămată recăl haină groasă de lână retează zăvor la ușă prevăzut cu lacăt râni (a) a scoate gunoiul din grajdul vitelor, a face curățenie în grajd rânză stomac râșchitoriu sculă textilă casnică cu care se realizează sculurile de fire S scarpă femeie rea (scorpie) scălâmbăiat anormal, strămb
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sus pe un avion , iar un alt aparat a decolat chiar din apropierea celui pe care lucra băiatul. Cum s-a făcut, cum s-a întâmplat, numai Dumnezeu știe, că anchetele n-au spus niciodată exact, aripa avionului plecat i-a retezat gâtul celui care lucra la sol. Capul i-a căzut jos, corpul pe avionul unde lucra. Cum Aurica, mama sa, făcuse operație la ochi și nu mai vedea, după plecarea copilului la slujbă, deși devreme, s-a culcat. Pe la orele
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cu seamă pe ultima, care-a câștigat concursul. Trebuie să vă spun dintru început, că toți, înafară de ultimul, care-au îndrăznit și i-au oferit rodul talentului lor au sfârșit, fără nici o excepție ori milă din partea împăratului, cu căpățânile retezate pe-o buturugă din piața centrală a Capitalei. Gâdele, un voinic bărbos și fioros, nici n-avea vreme să-și șteargă șiroaiele de sudoare de pe obraz, că Timur Lenk, de-ndată ce se uita la un tablou, îl și cataloga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
plătit, cu tot cu șpagă, și au promis că săptămâna viitoare. Am făcut și comenzi pentru banchete noi și pentru tablă de zero doi și zero cinci și tot ce-ați mai zis. — Uite, șefu’. Nu-mi mai spune așa, i-o reteză Viorel zâmbitor. Ți-am spus că nu-mi place să-mi spui așa. — Uite, Viorele, se conformează părințelul. Vezi ce bună a fost ideea mea ca să-l punem aici, sub cais? Între crăcile alea o să proptim bulumacu’ mâine dimineață, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-am consumat-o până aicea. Lasă că dă băieții o jumătate pentru deranj, spuse celălalt. Ie băieți subțiri. Hohoti plin de voie bună, căci Andrei deja smulsese cu dinții capsa unei jumătăți de rom. Cu mușcătura aia ar fi putut reteza ca un castravete gâtul sticlei și ar fi mestecat-o pe toată și-ar fi Înghițit-o fără să clipească. Îl simțeam că fierbe pe dinăuntru și că nu mai are mult până să dea pe dinafară. — Vă văd oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-i numere? — Îi scoatem și-i Încărcăm În mașini și-i numărăm, nea, ce mare inginerie? Hai, dă banii Încoace ca să ne-apucăm să-i Încărcăm. — Bine, și proprietaru’? Încearcă nea s-o mai lungească. — Io sunt proprietaru’, i-o reteză Andrei. Acuma dă-mi banii și-ți povestesc pe urmă tot ce mai vrei. Da’ șezi blând, băiețică. Încarcă-i și numără-i și-ți dăm banii. Ce ești așa speriat? Nu fuge nimeni nici cu banii și nici cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Aveți grijă pe-aicea. Și nu uitați mâine dimineață la magazie de impegat. — N-aveți nici o grijă, dom’ major. Andrei se ridicase o dată cu el și-l urma Îndeaproape. Merg să vă conduc. — Nu-i nevoie. — Ba-i nevoie! i-o reteză pe un ton care nu suporta replică. Să vă scot barem din incintă. Câinii ăștia, eh, parc-a dat strechea-n ei... Au ieșit Împreună. Zarva lătrăturilor și chelălăiturilor era Într-adevăr mai mare ca-n alte nopți. De bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
facă cu ea? iscodește Laur, Însuflețit de curiozitatea lui de târfă prostovană. — Să și-o bage-n cur, vere. — Bine, vere, m-ai lămurit. Da’ unde mergem noi acum? Unde fugim așa de nebuni? — Unde te ducem noi, i-o reteză părințelu’. — Bine, bine, am Înțeles. Și mai luați și voi geanta asta, că mi-a rupt cocoașa. — Taci și rabdă, vere. — Cei ce vor răbda pân’ la capăt, sfinte Dumnezeule... Își face și ăsta numărul. N-avem decât să ni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mesei trona un borcan c-un snop de fire de gura-leului, către care Laur Întinse botul lui de maimuțică tuciurie, dând ochii peste cap ca Îmbătat de parfum. Oftă și aplecă cu limba una din florile alea colorate viu, o reteză din tijă și o mestecă Îndelung, cu vădită plăcere. — I-e foame tare lu’ vaca asta de văr-tu. Și-ar cam trebui să ne grăbim. Acum să mâncăm, părințele, am spus. Să ne grăbim fără să ne pripim. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cântărește mărunțișul În cealaltă. În sfârșit Îndrăznește: - E cinci sute clătita, nene. Mai trebui’ o sută douăzeci de lei. - Auzi, prietene, o să-ți meargă vânzarea toată ziua, dacă de dimineață la prima oră... Dar p-asta o știe. Mi-o retează prompt. - Ți-am dat un sfert de clătită de pomană, bre, nu-ți face griji că n-o să-mi meargă. - Mai dă-mi o clătită, prietene. Și după-masă când te-ntorci, mă găsești tot aici ca să-mi spui că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
singurul medicament sau aliment capabil să-l țină În viață. - Da’ cu Laur ce-o mai fi? m-am pomenit apoi Întrebându-mă. Nu l-am ami văzut nici pe plajă... - Și mai dă-l În pula noastră, mi-o reteză pe un ton abrupt și deopotrivă deșănțat, pe care-l recunoșteam a fi al lui văr-miu. Ajunsese să-i semene În destule privințe după ce petrecuseră destulă vreme Împreună, Însă felul acesta frust de a-și exhiba nepăsarea și nerăbdarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
înfricoșător de îngroșat, al lui Cârțu, printre măsele slobozind o înjurătură cumplită. „.. Ticălosu’i aici... Grijania și anfura cui l-o închinat.. de bolșevic !”, și, dintr-un salt era călare pe Alistar, cu cuțitul de vânat mistreți, gata să-i reteze gâtul. „ - Nuuu... nu, Ioane !”, răcni Baltă...” Nu, ... E prea blândă, pentru el !” Și,după o clipă de chibzuință, continuă. „.. Spânzurați-l de picioare.. cu mâinile legate și căluș în gură !.. Și, urșii vor avea grijă de el !”.. „ - Împușcați-mă,.. împușcați
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a ajuns la putere, Ceaușescu a potențat aceste idealuri, urmărind să creeze un partid unit pe baze naționale și cu aderență populară, deloc asemănător minusculului, nepopularului și dezorganizatului PCdR, "filială a Internaționalei Comuniste". Legăturile cu centrul moscovit trebuiau pe cât posibil retezate; numai așa noul partid putea deveni realmente independent (vezi Tismăneanu: 1984, 78; Fischer: 1989, 32). În plus, dezideratul industrializării masive se regăsea atât în naționalismul românesc, cât și în leninism. Ceaușescu nu avut deci nici o problemă să îl recupereze, reconciliind
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care admirația și încrederea în capacitatea democrației "burgheze" a Occidentului de a asigura o tranziție "revoluționară" pașnică este convingător enunțată: Instituțiile democratice pot fi dezvoltate ca bază efectivă a unui regim care ripostând tentativelor de răsturnare din partea grupurilor monopoliste și retezând bazele puterii lor -, (sic!) să înainteze spre socialism... Regimul parlamentar, respectarea principiului majorității liber exprimat, metoda stabilită de constituție pentru a asigura formarea liberă și democratică a majorităților sunt nu numai compatibile cu înfăptuirea unor reforme sociale profunde și cu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aduși din țările vestice, francezi, spanioli... Ăia au fugit imediat În câmp, noi am rămas acolo: ne-a prins bombardamentul și mulți dintre noi s-au prăpădit și-n aceste bombardamente. Unui foarte bun prieten de-al meu i-a retezat o bombă ambele picioare de la genunchi - urla nenorocitul: „Împușcați-mă!”, că știa și nemțește. Nu l-au Împușcat - l-au dus, i-au amputat picioarele și... Foarte interesant, la Buchenwald era un bloc al invalizilor, ca un fel de vitrină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
știi tu... de îndată ce cineva lovește pe cineva, în loc să strige la el, sau să-l scuipe, sau... e ca și cum ai trecut o barieră... poate că-i ultima barieră a civilizației... și după asta... nu mai rămân decât mitralierele și gloanțele ce retează rotulele genunchilor. Dumnezeule, de ce-am acceptat să joc în porcăria aia de serial de la TV, e un gunoi. Ele însă au dat în mine, desigur, Pam și Rosina, în ce le privește, nici un fel de inhibiție... — Zgârieturi pe față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o iotă din recenta mea poveste că renunțasem la Lizzie, și că nu crezuse că aveam să rămân la Londra, și uite câtă dreptate avusese, și dacă-mi închipuiam un singur moment că o să pot scăpa de ea... I-am retezat vorba povestindu-i, pe scurt și selectiv, istoria „primei iubiri“. Cât de convenabile sunt frazele astea clișeu, cât de reconfortante pentru spiritul chinuit, cât de înșelătoare, ce admirabile disimulări! Iată-mă pe punctul de a întreprinde un gest decisiv, turmentat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
decât îl cunoști tu, m-am adresat lui Lizzie. E un om pe care nimeni pe lume nu-l poate sili să facă un lucru pe care-l detestă. — Nu-i vina lui... Discuția asta nu mă interesează, i-am retezat eu vorba. O puteți continua între voi, în altă parte, și sunt sigur că o să vă facă mare plăcere. — Ți-am spus eu că o să reacționeze în felul acesta, i se adresă Lizzie lui James. Ți-am spus că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
spre ei... Am zis: Stați uniți, aici grămadă, că nu poate să tragă în toți! Și atunci au slobozit câinele... Norocul câinelui a fost că nu a fost nimerit cu tarpanul de Gheorghe, că dacă îl nimerea cred că îl reteza. Gheorghe era un tip puțin mai săltat, dar aproape pătrat. Muncise atât de mult la cuptor, la forjă, și făcea și două schimburi, pentru că fratele lui Mihai făcea liceul la seral. Și el lucra ca Mihai să poată învăța. Dar
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
măsuri pentru supraveghjerea și executarea acestor explozii. ... Articolul 24 Ministerul Industrializării Lemnului și Materialelor de Construcții răspunde de dezvoltarea și diversificarea produselor din azbociment, în scopul reducerii continue a importului de azbest, în care scop: a) stabilește și aplică noi reteze de fabricare a produselor din azbociment, asigurând folosirea eficiente a tuturor sorturilor de azbest, precum și promovarea înlocuitorilor; ... b) asigura diversificarea produselor din azbociment, în scopul obținerii unor sortimente noi înlocuitoare a celor care se aduc din import. ... E. Cu privire la industria
DECRET nr. 340 din 17 septembrie 1982 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului industrializarii Lemnului şi Materialelor de Construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127834_a_129163]