3,544 matches
-
realizare Alegerea terenului: ocazia, relația prealabilă cu mediul. Condițiile intrării observatorului. Calendarul. Rolurile. Luarea notițelor. Informatorii și alte note decît cele culese de observator. Contextul: descriere și prezentare Localizarea. Istoricul. Cadrul legal. Diviziunea muncii și organizarea. Constrîngerile economice (preț, cost, retribuție). Caracteristicile socio-demografice ale subiecților (referințe la un tablou sinoptic). Dispozitivele materiale și implicațiile lor sociale. Cultură proprie mediului (referințe la un tabel cu jargon și terminologie proprie). N.B.: Această parte nu va trebui să rețină decît elementele de prezentare care
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974 , pct. 4, pct. 5, pct. 6 alin. 2 din capitolul I și pct. 3 din capitolul ÎI ale anexei nr. 3, la Decretul Consiliului de Stat nr. 325/1983 pentru majorarea retribuției personalului muncitor, Decretul Consiliului de Stat nr. 348/1983 privind stimularea întreprinderilor și a oamenilor muncii în realizarea și depășirea producției pentru export, Decretul Consiliului de Stat nr. 185/1987 privind unele măsuri pentru creșterea cointeresării materiale a oamenilor muncii
DECRET nr. 105 din 24 aprilie 1989 privind fondul de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor şi fondul de premiere pentru anul 1988-1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106754_a_108083]
-
brașovenii l-au concretizat. În luna noiembrie a anului 1987, la Întreprinderea de Autocamioane „Steagul Roșu” (IABv), mizeria socială și financiară impusă de regimul comunist din România îi adusese pe muncitori într-o stare disperată: fondul de salarii era nesatisfăcător, retribuțiile erau reduse; în plus, lipsa aprovizionării cu alimente, energie electrică, apă potabilă, căldură, precum și scumpirea energiei electrice și a gazului, nu în ultimul rând foamea și frigul (care dominau întreaga Românie ceaușistă în această etapă) creaseră o stare de indignare
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
îl va stimula pentru obținerea unor rezultate mai bune în viitor, iar o plată sub nivelul efortului făcut va duce la lipsă de interes din partea acestuia. Mai mult, dinamica muncii vii se intensifică în mare parte cu evoluția cheltuielilor cu retribuția, iar dinamica muncii materializate, cu evoluția cotelor de amortizare. Relația prezentată are o serie de limite, printre care și aceea a considerării cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs ca menținându-se constante pentru toți anii „n”. În activitatea practică
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
este cazul variantelor I și II, parțial eficientă, varianta III și eficientă indiferent de gradul de substituire a factorilor. Toate aceste combinații corespund variantei patru, adică sunt variante eficiente. În cazul tipului neutru de dezvoltare, varianta apare ca eficientă dacă retribuția orară este constantă sau crește mai încet decât înzestrarea tehnică a muncii și productivitatea muncii. Pentru tipul de dezvoltare extensivă, variantele sunt ineficiente și parțial eficiente, numai în cazul în care retribuția orară este constantă sau crește mai lent decât
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
neutru de dezvoltare, varianta apare ca eficientă dacă retribuția orară este constantă sau crește mai încet decât înzestrarea tehnică a muncii și productivitatea muncii. Pentru tipul de dezvoltare extensivă, variantele sunt ineficiente și parțial eficiente, numai în cazul în care retribuția orară este constantă sau crește mai lent decât productivitatea muncii și înzestrarea tehnică a muncii. 8.2. Modelarea alocării resurselor în proiecte Funcția gnoseologică a modelării matematice se realizează prin punerea în evidență a influenței diferiților factori analizați asupra fenomenului
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
s-au folosit, în mod obișnuit, contractul de management și leasingul (locația de gestiune). În cazul contractului de management, statul, ca proprietar al întreprinderii, angajează unul sau mai mulți manageri pentru o anumită perioadă de timp. Managerul obține o anumită retribuție, iar riscul afacerilor este în continuare al proprietarului. Contractele de management se aplică, îndeosebi, în sfera serviciilor. Prin acest demers se urmărește creșterea eficienței și a performanțelor întregii întreprinderi și, mai ales, îmbunătățirea principalelor funcțiuni procesuale, structurale și de personal
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de ordin aplicativ și de cunoaștere. Primele sunt, firește, cele mai evidente. Cheltuielile materiale pentru realizarea unei anchete sunt aproape proporționale cu numărul indivizilor investigați, ținând seama de ponderea pe care o are valoarea materialelor utilizate la tipărirea chestionarelor, precum și retribuția persoanelor ce realizează ancheta pe teren și a celor care se ocupă de verificarea, postcodificarea și introducerea datelor în calculator, în raport cu celelalte activități ce nu depind semnificativ de acest număr: pregătirea teoretică a cercetării, prelucrarea datelor și redactarea raportului de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
8 întrebări din chestionarul folosit, întrebări care cereau subiecților să exprime gradul de satisfacție încercată în legătură cu următoarele aspecte legate de muncă: • profesiunea • întreprinderea • componența grupului de muncă • șeful direct • conținutul muncii • promovarea efectivă (până în prezent) • posibilități de promovare (în viitor) • retribuția. Întrebările erau de genul: „În general, cât de satisfăcut sunteți de persoanele din grupul dumneavoastră?”, cu răspunsuri mergând de la „foarte puțin” la „foarte mult”, pe o scală de 7 trepte, fiecare treaptă primind o valoare numerică (utilizată apoi ca atare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
importanța încercărilor făcute de citadini 141 pentru a introduce relațiile comerciale în interiorul comunității satului: La întoarcerea în sat, Onkoura a crezut că-și poate practica talentele de infirmier; a adus medicamente de la Brazzaille și trata rănile și tusea în schimbul unei retribuții minime. Curând s-a îmbolnăvit; aproape orb, a crezut că e vrăjit. A trebuit să-și facă autocritica în fața întregului sat, sacrificând un ied și bându-i sângele, cerând în același timp iertare pentru orgoliul său. Comentându-și eșecul, odată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
zidărie), activitatea în sine efectuându-se în schimbul banilor. Primele două tipuri de schimb sunt, într-un fel, tolerate, în măsura în care vânzătorii se situează în afara satului (fermele izolate învecinate cu Okelataka sunt specializate în comerț, tâmplărie și fabricarea țiglelor de bambus). Dimpotrivă, retribuția monetară a activității este respinsă violent: să ne amintim de reprimarea lui Leboka și Ekania sau de scandalul stârnit de Lebende când a vrut să-și ridice casa cu un zidar străin. Ce este deci schimbul comercial pus în cauză
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
către ce prăpastie ne împinge această primă atingere adusă condițiilor esențiale ale oricărei securități sociale. Nu este oare aceasta o teribilă lecție, o dovadă sensibilă a înlănțuirii de cauze și efecte prin care a apărut într-un timp îndelungat justiția retribuțiilor providențiale, a vedea astăzi bogații înspăimântându-se în fața invaziei unei false doctrine căreia ei înșiși i-au pus bazele injuste și ale cărei consecințe credeau că le puteau face în mod pașnic să funcționeze numai spre profitul lor? Da, prohibiționiști
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
asimilat celui pe care tocmai l-am descris. Dar Comunismul îmbracă o a treia formă. A face să intervină statul, a-i da ca misiune ponderarea profiturilor și echilibrarea averilor, luând de la unii, fără consimțământ, pentru a da altora, fără retribuție, a-l însărcina cu realizarea lucrării de nivelare pe calea spolierii, cu siguranță în aceasta constă Comunismul. Procedeele utilizate de către stat, în acest scop, ca și numele frumoase cu care se decorează această gândire sunt irelevante. Că se urmărește realizarea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
p. 224. footnote> Activități deosebit de importante din punct de vedere social erau considerate ca neproductive, deși meritau să primească o recompensă bănească corespunzătoare. <footnote Ibidem, p. 73. footnote> „Noi Încredințăm medicului sănătatea, avocatului și procurorului - averea, câteodată viața și onoarea (...). Retribuția lor trebuie să fie de așa fel, Încât să le asigure În societate situația pe care o impune o Încredere atât de considerabilă. Timpul Îndelungat și cheltuiala mare consacrate educației lor, adăugate la considerentele de mai sus, vor urca și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Raymond coord. Editura Humanitas, București, pp. 410-418. footnote> evidențiază trei concepții asupra integrării: a) Teoria echilibrului organizației „(Barnard C.I. - 1948, Simon H.A. - 1947) pune la baza analizei conceptul de „contract” prin care se stabilește un echilibru acceptabil Între contribuțiile și retribuțiile membrilor unei organizații. Negocierea dintre manager și salariat duce la o soluție reciproc acceptată și, pe această bază, individul devine motivat să se integreze În organizație, adică să accepte „liber” normele și directivele. b) În lumina unei perspective structural-funcționaliste, integrarea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
31 lit.d. C. fam.). Conform acestui articol, avem două categorii de bunuri: * Premiile și recompensele. Premiul la care se referă art.31 lit.d C. fam., se acordă pentru merite deosebite. Deci, premiul nu trebuie confundat cu sistemul premiilor de retribuție, acesta din urmă reprezentând o formă specială de retribuție care are același regim juridic ca și retribuția. În schimb primul reprezintă venituri din munca obținută în mod excepțional pentru o activitate deosebită ori pentru activitatea de creație literară artistică sau
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
categorii de bunuri: * Premiile și recompensele. Premiul la care se referă art.31 lit.d C. fam., se acordă pentru merite deosebite. Deci, premiul nu trebuie confundat cu sistemul premiilor de retribuție, acesta din urmă reprezentând o formă specială de retribuție care are același regim juridic ca și retribuția. În schimb primul reprezintă venituri din munca obținută în mod excepțional pentru o activitate deosebită ori pentru activitatea de creație literară artistică sau științifică. Recompensa la care se referă textul amintit mai
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care se referă art.31 lit.d C. fam., se acordă pentru merite deosebite. Deci, premiul nu trebuie confundat cu sistemul premiilor de retribuție, acesta din urmă reprezentând o formă specială de retribuție care are același regim juridic ca și retribuția. În schimb primul reprezintă venituri din munca obținută în mod excepțional pentru o activitate deosebită ori pentru activitatea de creație literară artistică sau științifică. Recompensa la care se referă textul amintit mai sus, este un fel de premiu acordat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
un drept subiectiv și are o structură complexă. B) Categorii de bunuri și natura lor de bunuri proprii sau comune. În literatura juridică există controverse în ceea ce privește clasificarea unor bunurilor ca fiind comune sau proprii. * Venitul realizat de soți din muncă. Retribuția cuvenită celui care prestează o muncă este un element important al contractului de muncă.55 În legătură cu determinarea retribuției ca fiind bun comun, sau propriu, există mai multe păreri. Majoritatea autorilor de specialitate consideră că retribuția este un bun comun pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sau comune. În literatura juridică există controverse în ceea ce privește clasificarea unor bunurilor ca fiind comune sau proprii. * Venitul realizat de soți din muncă. Retribuția cuvenită celui care prestează o muncă este un element important al contractului de muncă.55 În legătură cu determinarea retribuției ca fiind bun comun, sau propriu, există mai multe păreri. Majoritatea autorilor de specialitate consideră că retribuția este un bun comun pentru că nu este cuprinsă în excepțiile limitative prevăzute de art. 31, C.fam., și este destinată susținerii sarcinilor căsătoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
realizat de soți din muncă. Retribuția cuvenită celui care prestează o muncă este un element important al contractului de muncă.55 În legătură cu determinarea retribuției ca fiind bun comun, sau propriu, există mai multe păreri. Majoritatea autorilor de specialitate consideră că retribuția este un bun comun pentru că nu este cuprinsă în excepțiile limitative prevăzute de art. 31, C.fam., și este destinată susținerii sarcinilor căsătoriei în scopul îndeplinirii art. 2, C. fam. Într-o altă opinie, se consideră că retribuția este un
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
consideră că retribuția este un bun comun pentru că nu este cuprinsă în excepțiile limitative prevăzute de art. 31, C.fam., și este destinată susținerii sarcinilor căsătoriei în scopul îndeplinirii art. 2, C. fam. Într-o altă opinie, se consideră că retribuția este un bun comun în raporturile dintre soți. În sprijinul acestei păreri se invocă atât argumente formulate în sensul că retribuția este un bun comun, cât și reglementarea care, în general, se invocă în favoarea tezei că retribuția este un bun
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
este destinată susținerii sarcinilor căsătoriei în scopul îndeplinirii art. 2, C. fam. Într-o altă opinie, se consideră că retribuția este un bun comun în raporturile dintre soți. În sprijinul acestei păreri se invocă atât argumente formulate în sensul că retribuția este un bun comun, cât și reglementarea care, în general, se invocă în favoarea tezei că retribuția este un bun propriu, deoarece reglementările diferite cu privire la ele sunt interpretate într-un spirit de comunitate. * Retribuția este un bun propriu, deoarece aceasta poate
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
se consideră că retribuția este un bun comun în raporturile dintre soți. În sprijinul acestei păreri se invocă atât argumente formulate în sensul că retribuția este un bun comun, cât și reglementarea care, în general, se invocă în favoarea tezei că retribuția este un bun propriu, deoarece reglementările diferite cu privire la ele sunt interpretate într-un spirit de comunitate. * Retribuția este un bun propriu, deoarece aceasta poate fi urmărită pentru datoriile personale ale soțului respectiv ceea ce exclude ideea că este un bun comun
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
invocă atât argumente formulate în sensul că retribuția este un bun comun, cât și reglementarea care, în general, se invocă în favoarea tezei că retribuția este un bun propriu, deoarece reglementările diferite cu privire la ele sunt interpretate într-un spirit de comunitate. * Retribuția este un bun propriu, deoarece aceasta poate fi urmărită pentru datoriile personale ale soțului respectiv ceea ce exclude ideea că este un bun comun care nu poate fi urmărit pentru aceste datorii decât după urmărirea bunurilor proprii și numai după împărțirea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]