93,972 matches
-
Și asta are repercusiuni asupra protagonistului, care e la fel de schematic ca un Făt-Frumos: nu te interesează ce spune - oricum, debitează doar clișee - ci ce face (pe cine urmărește, cu cine se bate, etc.). Efectele speciale CGI și kinetomania camerei nu reușesc să salveze filmul. Poate doar te fac să te abții de la căscat vreo cinci minute. Dacă vine vorba de căscat, mai găsiți pe ecrane Polițiști fără maniere; din nou, nici un adaos inovativ la figura detectivului, de data asta nepriceput și
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]
-
ce a urmat l-au silit la recapitulări și la reasumarea "eu"-lui, Deșertul pentru totdeauna (Albatros, 2001) fiind confesiunea-roman rezultată din experiența acelei veri. Dar, precum într-un poem al său, intitulat Digul, ardeleanul strămutat în București nu a reușit să meargă până la capăt. Scrisul fusese stârnit și atunci de o idee mai veche: Mă gândesc din nou la diferența dintre "o biografie" și "un destin", fără să pot ajunge la o idee clară. (s.n.) Ce am în urma mea? O
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
pentru o sută de dolari, ca niște ocnași condamnați la locul de muncă. În medicină, lucuririle stau invers. Cum e greu să produci peste noapte un medic, destui oameni în halat alb și-au încercat norocul în politică. Dacă nu reușeau prin talentele profesionale, de ce n-ar fi încercat și cu bastonul politicului? De la exemplul funestului Iulian Mincu până la Beuranul-plagiator sau hiperpotentul Branea, amatorul de sex oral cu studentele, medicina de vârf (vorba vine!) românească ne-a oferit totul. Ni i-
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
prăbușirea sistemului sovietic, al a cîștigat fiindcă avea inteligența să înțeleagă că nu e posibil o chestie ca asta, care e o chestie așa de inacceptabilă și neconcordantă cu Sfînta Scriptură. Nu tolerează Dumnezeu lucrul ăsta. N-a tolerat ca să reușească atentatele contra lui Reagan și contra Papei. Mi-am dat seama de atunci, de cînd am văzut chestia asta. Dumnezeu nu dă voie, n-o să reușească. Și la 11 ani de la alegerea Papei... s-au schimbat riscurile și șansele omenirii
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
și neconcordantă cu Sfînta Scriptură. Nu tolerează Dumnezeu lucrul ăsta. N-a tolerat ca să reușească atentatele contra lui Reagan și contra Papei. Mi-am dat seama de atunci, de cînd am văzut chestia asta. Dumnezeu nu dă voie, n-o să reușească. Și la 11 ani de la alegerea Papei... s-au schimbat riscurile și șansele omenirii. Adică nu a mers așa cum au crezut ei. Au crezut și americanii, cum au crezut și nemții, că ei pot să fie invincibili. Au mai crezut
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
alegere proastă. Că a rămas în țară. Al.P.: N-a rămas, s-a întors. L.G.: Da, s-a întors din Elveția. Al.P.: Eu l-am înțeles. Era bătrîn și știa că o să moară. A fost păcălit. Adică au reușit să-l facă să creadă că va juca un rol politic și... Poate, nu știu, nu iese că un om deștept poate să creadă o așa prostie. Da" poți să știi! Fapt e că a venit, la o vîrstă avansată
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
îndrăzneam să mă bag fiindcă mă intimida foarte tare. Era o figură colosală ! L.G.: Tot acolo l-ați cunoscut și pe Pallady, nu? Al.P.: A, da ! Da, sigur. |la nu mă intimida. El umbla să intimideze lumea, dar nu reușea. (rîde) L.G.: Dar reușea cu foarte mulți... Al.P.: Poate, cu mulți reușea...Pe mine nu reușea, pentru că eu aveam un unchi care era foarte prieten cu el, pe care Pallady îl domina, bineînțeles, fiindcă ăsta era un domn distins
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
fiindcă mă intimida foarte tare. Era o figură colosală ! L.G.: Tot acolo l-ați cunoscut și pe Pallady, nu? Al.P.: A, da ! Da, sigur. |la nu mă intimida. El umbla să intimideze lumea, dar nu reușea. (rîde) L.G.: Dar reușea cu foarte mulți... Al.P.: Poate, cu mulți reușea...Pe mine nu reușea, pentru că eu aveam un unchi care era foarte prieten cu el, pe care Pallady îl domina, bineînțeles, fiindcă ăsta era un domn distins care nu știa decît
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
L.G.: Tot acolo l-ați cunoscut și pe Pallady, nu? Al.P.: A, da ! Da, sigur. |la nu mă intimida. El umbla să intimideze lumea, dar nu reușea. (rîde) L.G.: Dar reușea cu foarte mulți... Al.P.: Poate, cu mulți reușea...Pe mine nu reușea, pentru că eu aveam un unchi care era foarte prieten cu el, pe care Pallady îl domina, bineînțeles, fiindcă ăsta era un domn distins care nu știa decît să joace cărți, și Pallady îl domina. Am primit
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
ați cunoscut și pe Pallady, nu? Al.P.: A, da ! Da, sigur. |la nu mă intimida. El umbla să intimideze lumea, dar nu reușea. (rîde) L.G.: Dar reușea cu foarte mulți... Al.P.: Poate, cu mulți reușea...Pe mine nu reușea, pentru că eu aveam un unchi care era foarte prieten cu el, pe care Pallady îl domina, bineînțeles, fiindcă ăsta era un domn distins care nu știa decît să joace cărți, și Pallady îl domina. Am primit cadou de la această rudă
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
și lucruri în valoare de numai 430,19 florini - dacă e să dăm glas și concretețe surselor lui Al. Piru din Varia ) și hărțuit de creditori precum Odobescu, cu care împărtășește din acest punct de vedere soarta de "personaj balzacian". Reușise să obțină, totuși, pe calea diligențelor și a petițiilor fără număr (o altă "odisee birocratică", cum o numește Elvira Sorohan în Introducerea� sa) titlul de "înnobilare transilvană" cu rîvnita "grație a scutirii de taxe", dar și apelativul "Budai de Cigmău
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
mult pe aproapele a stat la temelia mărețelor înfăptuiri de folos obștesc, ca: bolnițe, azile, spitale etc. Cuvioșii părinți și credincioșii Bisericii au înțeles că fericirea în lumea aceasta și mântuirea sufletului pot fi dobândite atunci când, eliberați de lanțurile egoismului, reușesc să-și consacre tot zelul și strădania slujirii semenilor, cu iubirea, smerenia și dăruirea cu care i-a slujit Hristos Domnul. 35 Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în: PSB, vol
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Ioana Bot Deocamdată, în peisajul românesc, puțini sunt cercetătorii din domenii umaniste care să își vadă cărțile publicate mai întîi ,dincolo", și încă la edituri de prestigiu. Performanța îi reușește lui Corin Braga, care, cu Le Paradis interdit au Moyen Âge. La quęte manquée de l'Eden oriental (Paris, L'Harmattan, 2004, 405 p. Paradisul interzis în Evul Mediu. Căutarea ratată a Edenului oriental) publică primul volum al unui proiect
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
o erudiție apreciabilă. Firește, într-o materie atît de bogată, a cărei restituire pentru cititorul actual reprezintă una din intențiile cele mai evidente ale cărții, autorul trebuie să facă dovada mai întîi a două calități: aceea de ,ordonator" (gestul îi reușește lui Corin Braga impecabil, reflexul clasificator fiind chiar gestul dintîi prin care cercetătorul își asigură distanța poziției obiective) și aceea de ,povestitor". Povestitorul ,pe înțelesul nostru", chiar dacă are la dispoziție ediții moderne ale textelor utilizate, este mai mult decît un
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
scriu despre Anatole France, scriitor pe care-l cunoștea foarte bine, și știind câte dificultăți voi întâmpina încercând să-mi public cartea, s-a oferit - eu trebuie să spun lucrurilor pe nume, pentru că altminteri nu se va înțelege, cum au reușit uneori anumite scrieri să treacă bariere, desigur fiecare în alte circumstanțe, - s-a oferit să vorbească cu amantul lui, care lucra la Direcția presei, să-mi ștampileze cu bun de tipar paginile pe care le-am introdus ulterior în carte
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
Est a dat drumul germanilor din RDG să se refugieze în Cehoslovacia, în Ungaria, de unde solicitau într-un glas vize pentru RFG, am priceput că regimurile comuniste sunt pe ducă. În același timp, mi-era îngrozitor de frică că Ceaușescu va reuși să păstreze această ultimă redută a stalinismului, a comunismului. Am trăit deci anul 1989 între o mare speranță și o mare frică. Frica era în continuitatea mai vechilor și întemeiatelor mele panici. După 1989, în 1990, i-am propus lui
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
integral realizate decît de cei cîțiva care i-au cunoscut speranțele, i-au înțeles și cele spuse, și cele scrise - dar mai ales cele trăite, nespusele. Dar nici Doamna Monica Lovinescu, nici victoria libertății din decembrie 1989 (,sărbătoarea") nu au reușit să-i alunge dubiile, singurătatea, distanțele, melancolia. Virgil Ierunca - o recunoaște și el - și-a împlinit misiunea. La 85 de ani, Virgil Ierunca este al nostru. Al României, Al literaturii române. De aceea, poate, Virgil Ierunca tace.
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
Dumitrașcu îl joacă mai bine sau mai rău, îl joacă poate imperfect, dar îl joacă. Planul de a-i confecționa lui Dumitrașcu un destin de învingător, de fapt de a-i înlesni din umbră, ,noului Julien Sorel", urcușul social, îi reușește așadar lui Mârzea. Inițiativele acestuia nu sunt însă toate de aceeași factură, să-i zicem constructivă. Poate mai des se simte îndemnat să le ridice altora obstacole, să-i deturneze de la țintele lor, iar pe unii chiar să-i distrugă
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
inamicului politic numărul unu al lui Severin, Petre Roman. Dl Severin și-o fi spus că acesta e momentul să încerce să redevină, ŕ la Petru Rareș, ceea ce-a fost - ba chiar mai mult decât atât! Tot ce-a reușit a fost să umple de consternare, indignare și uluială oameni de cele mai diferite orientări. Probabil că în străfundul său dl Severin nici măcar nu e un rasist. Dl Severin e mai rău decît atât: e un manipulator rece al posibilelor
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
insanitate mintală, gest la adresa soției, chiar și atunci când, stând singur în casă, doar își amintea de ele." (pp. 163-164). Citatul se poate prelungi oricât; nu vom vedea o fărâmă de haz sub această plată, indigestă ironie. Lui Petru Cimpoeșu îi reușește de minune, în Simion liftnicul, contrastul umoristic între contondența verbală și gesticulantă a personajelor și, de cealaltă parte a textului, limbajul elevat, prețios al transcrierii scenelor respective. În Raiul găinilor, tehnica aceasta, insuficient controlată, devine previzibilă și anostă, autorul obținând
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
în acest caz, nici el, Băsescu, nu va face altceva. La așa ceva singuraticul locatar de la Cotroceni se pricepe mult mai bine decît prim-ministrul și decît oricare dintre reprezentanții actualei opoziții. A fost hăituit patru ani de PSD și a reușit să întoarcă jocul în favoarea sa, fără sprijinul nimănui. El știe că Tăriceanu și dacă ar fi stat 30 de ore pe zi printre sinistrații inundațiilor nu ar fi devenit mai popular. Mai știe că pentru gafele și nechibzuințele de tot
Cine cîștigă din meciul Băsescu-Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11445_a_12770]
-
a scriitoarei franco-belgiene. Dar poate că tocmai de aceea o carte ca aceasta merită să fie luată în seamă, fiindcă în ea poți găsi, etalată într-o formă directă, natura intimă a autoarei noastre. Sînt cărți în care autorul nu reușește să-și ascundă, în spatele tehnicii scrisului, fondul propriu al ființei sale, și tocmai asemenea cărți sînt porțile cele mai nimerite spre a intra în lumea ascunsă a personalității lui. Iată de ce Obolul visului merită toată atenția: departe de a fi
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
povară tragică - să te temi că nu vei ajunge niciodată la altitudinea artei tatălui tău, că ești doar un biet veleitar, de fapt un ,nima". O dovadă: Klaus Mann s-a sinucis, poate, pentru că a avut convingerea că nu va reuși nicicând să creeze un Hans Castorp sau un Gustav Aschenbach. David Mc Neil, însă, nu are, cel puțin așa apare, astfel de complexe: este romancier, compozitor, textier, interpret. Scriitorul regăsește imediat privirea ingenuă a puerului. Micul David (născut la New York
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
cu un haz ingenuu, cu un uriaș cașcaval de Meaux, sau cu o pizza tăiată în felii. Totuși, atunci când îi cerea părintelui său culori pentru propriile sale picturi, acesta îi dădea tuburi vechi, tari ca piatra sau storcoșite. Dar fiul reușea să taie tuburile, scotea vopseaua, o amesteca cu ulei și cu ouă furate din bucătărie și confecționa o pastă omogenă tocmai bună de colorat. Însă un singur pictor în familie era de ajuns; fiul lui Chagall urma să devină arhitect
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
observațională a teoriei relativității, lumea s-a umplut, literalmente, de fani ai celebrului savant. Revistele de toate genurile i-au dedicat numere întregi. Celebra Scientific American oferea chiar un premiu de 5.000 de dolari pentru cel care ar fi reușit să ofere cea mai plauzibilă explicație a teoriei relativității. Se povestește că, zâmbind, Einstein a declarat atunci prietenilor că nu a avut curajul să se înscrie la concurs: Nu cred că pot să o fac", ar fi spus, cu de-
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]