7,557 matches
-
că, promovând o politică de apropiere față de Reich, vor pune la adăpost țara în fața pretențiilor revizioniste ale vecinilor săi. Adrien Thierry, ministrul francez la București, îi considera „ostili, puternici prin ei înșiși sau prin prieteniile lor și care au toți revendicări precise față de regatul danubian”. De acum, la remorca politicii Berlinului și în timp ce ostilitățile se vor amplifica în Europa, România își va declina situația de țară non-beligerantă, statut adoptat tot la 28 mai 1940, ce se va menține până la 22 iunie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și-ar compromite tactica” adoptată după înțelegerea sovieto-germană din 23 august 1939. De acum, Bulgaria, beneficiind deopotrivă de protecția Berlinului și a Moscovei, un atu pe care România nu-l avea, îmbină calea presiunilor diplomatice, mai lesnicioasă în soluționarea problemei revendicărilor, cu acțiunile de spionaj. Problema diferendului pentru Cadrilater până la urmă a fost rezolvată prin presiunile făcute de germani asupra României (7 septembrie 1940). După această dată, acțiunile spionajului bulgar n-au încetat, însă nu mai aveau vigoarea și amploarea cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care factorii de decizie să poată conta, să prognozeze variante de presiuni ce planau asupra țării, spre a fi prezentate din timp conducerii statului, încât aceasta să ia măsuri de prevenție sau de apărare la timp, mai ales legat de revendicări teritoriale. În ciuda meritelor avute în conducerea și activitatea Serviciului Secret, Mihail Moruzov a avut un rol nefast, fiind tributar unui mod de lucru informativ/ contrainformativ încă romantic care, pentru a fi pe placul lui Carol al II-lea și a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
intereselor clasei muncitoare, care a apărut în secolul al XIX-lea o dată cu crearea sindicatelor și a cooperativelor. Această mișcare, plecînd de la bază, deci din întreprinderi, s-a organizat treptat-treptat pe plan național. Gradul de indiferență a diferitelor sisteme politice față de revendicările muncitorilor va determina, mai repede sau mai lent, mișcarea sindicală să-și susțină, la început, candidații, ca apoi să-i organizeze în partid politic. Această origine sindicală va marca întotdeauna partidele muncitorești, dar în grade diferite, în funcție de impactul obținut prin
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
postromantic al ultimului secol. El va afecta debuturile mișcării flamande la fel ca și fundamentalismul protestant care s-a izbit de periferiile olandeze, elvețiene și de populismul american. Naționalismul populist apare la începutul secolului. Accentul național este foarte puternic, iar revendicarea autonomistă sau federalistă este dublată de influența corporatismului foarte la modă atunci. Corporatismul, discreditat de cel de-al doilea război mondial, va face loc unui liberalism reformist care completează un naționalism cultural și lingvistic destul de răspîndit. Cît privește tipul naționalist
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
destul de răspîndit. Cît privește tipul naționalist, el va beneficia atît de progresele științifice obținute de economia regională cît și de aura mișcărilor de eliberare ale Lumii a Treia. Născut într-un climat intelectual favorabil ideilor socialiste, tipul naționalist își formulează revendicările în termeni de "revoluție regionalistă" pentru a prelua expresia unuia dintre cei mai strălucitori propagandiști care combate dubla alienare: culturală și economică a regiunii. Într-adevăr, declinul unei limbi reflectă declinul economic al unei regiuni în care nu mai pot
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
eliberate de dependențe (ceea ce implică sfârșitul feudalității și al privilegiilor), permițând alegerea în toate domeniile vieții, personale sau publice (am văzut în capitolul precedent că noțiunea de libertate s-a răspândit și mai mult în timpul marilor schimbări din anii '60). Revendicările gândirii libere și ale liberei conștiințe ies din cercul de persoane care se unesc sub aceste nume și sunt preluate de toate mediile intelectuale care, precum Faustul lui Goethe, vor să cunoască tot. Creștinii cred din ce în ce mai mult că luminata lor
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mereu la eternitate. Negăm imposibilul. Totul trebuie să ne reușească. Valorile care se ascund în spatele acestor atitudini sunt valori postmoderne (deja studiate): individualismul, dezvoltarea personală, hedonismul, cu implicația unei satisfaceri imediate. Ele inspiră judecățile și se materializează prin exigențe și revendicări. Altădată răspundeam inevitabilului cu o atitudine care poate fi numită "morală de consolare". Suferiți? Acceptați-vă durerea: ea contribuie la mântuirea voastră, vă purifică înainte de a vă prezenta în fața Creatorului. Cuplul nu poate concepe copii? Organizați-vă viața fără copii
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
foarte utilizată de grupurile care au suferit nedreptăți, discriminări sau chiar persecuții. Aceste fapte regretabile pot fi cu totul autentice, dar evocarea lor repetată, cu orice ocazie, merge dincolo de simpla păstrare a faptelor: a se prezenta ca victimă determină acceptarea revendicărilor ca o compensație dreaptă pentru ceea ce a îndurat. Ar fi nepotrivit să refuzăm aceste revendicări oamenilor care au fost maltratați. Culpabilizarea este un truc care încearcă să îl pună pe interlocutor în contradicție cu un principiu moral admis în general
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pot fi cu totul autentice, dar evocarea lor repetată, cu orice ocazie, merge dincolo de simpla păstrare a faptelor: a se prezenta ca victimă determină acceptarea revendicărilor ca o compensație dreaptă pentru ceea ce a îndurat. Ar fi nepotrivit să refuzăm aceste revendicări oamenilor care au fost maltratați. Culpabilizarea este un truc care încearcă să îl pună pe interlocutor în contradicție cu un principiu moral admis în general. Greenpeace este maestră în această artă. E de la sine înțeles că e greșit să poluezi
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
organizarea statală și consecințe revoluționare ce presupun un transfer semnificativ al puterii. O definiție generală a revoluției spune că aceasta este "un transfer prin forță al puterii de stat în decursul căruia cel puțin două grupuri distincte de adversari formulează revendicări incompatibile privind controlul statului, iar o parte semnificativă a populației își dă asentimentul pentru revendicările fiecărui grup" (Tilly, 2002:20). În funcție de situație și consecințe, adică de prezența sau absența transferului puterii și a diviziunii în organizarea de stat, Tilly (2002
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a revoluției spune că aceasta este "un transfer prin forță al puterii de stat în decursul căruia cel puțin două grupuri distincte de adversari formulează revendicări incompatibile privind controlul statului, iar o parte semnificativă a populației își dă asentimentul pentru revendicările fiecărui grup" (Tilly, 2002:20). În funcție de situație și consecințe, adică de prezența sau absența transferului puterii și a diviziunii în organizarea de stat, Tilly (2002:21-8) clasifică tipurile de revoluții în: a) schimbări inițiate de guvernanți; b) lovitură de stat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
regimului comunist din România în decembrie 1989 a luat cea mai revoluționară formă din estul Europei: diviziunea în organizarea de stat a fost aproape totală, dar nu și consecințele; cu alte cuvinte, cu toate că am avut grupuri contestatare ce au formulat revendicări de a controla statul susținute de o parte a populației ce nu au putut fi suprimate, transferul puterii nu a fost total (vezi Tilly, 2002:100-10). Ce e însă important e că revoluția a acționat ca un factor declanșator al
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care a pus capăt absolutismului în Marea Britanie și a deschis calea monarhiei constituționale, a conferit Parlamentului dreptul de alegeri libere. Este adevărat că în secolele XIX și XX s-a impus și votul universal, egal, liber și secret pe baza revendicărilor politice ale clase politice aflate în plină ascensiune, a muncitorimii și a mișcării pentru drepturile femeilor (așa numitele "suffragettes"). Totuși, nimic nu s-a schimbat în ceea ce privește poziția constituțională a Parlamentului. Din punct de vedere formal, cetățenii britanici au rămas supușii
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ea, că Bucovina și Gurile Dunării nu mai aparțin astăzi României mame, că de la 1812 - și mai dinainte și până în prezent Rusia îi fură din Bas arabia, iar acum însăși Istoria Rusiei este strigătul său de durere și ca o revendicare, a lăcomiei muscalilor se vede ne voit să facă istorie, să strige și să arate cine înfăptuiește și astăzi o asemenea acaparare... „Scriind această istorie, am consultat/citit diferite surse. Nu le-am nominalizat la subsol și nu am îngreuiat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
infinit mai spornică și mai revela toare. Iată cum se explică astăzi țipătul copiilor v ecin ului meu: „tată, noi vrem să vedem muzee...!” - și cum se lămurește lamentabila stupefacție, în care a căzut bietul părinte la auzul acestor îndrăznețe revendicări...” Al. Vlahuță - 150 de ani de la naștere Sâmbătă, 20 septembrie 2008, la sediul Muzeul ui „Vasile Pârvan”, Bârlad, din inițiativa Comitetului județean Vaslui, a muzeului din localitate dar și al Societății cult urale „Academia Bârlădeană”, într o sală ticsită de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de o revitalizare a comunității religioase sau, în caz extrem, de constituirea unei noi comunități care are ca scop reîntoarcerea la valorile inițiale. În consecință, crearea comunităților virtuale religioase poate constitui un mijloc de promovare a acestei atitudini și de revendicare a identității religioase a bisericii. Subiecții care sunt de părere că majoritatea membrilor bisericii locale au pierdut într-o mare măsură credința și valorile autentice sunt dintre cei care petrec mult timp în comunitățile virtuale religioase (τ=0,193 p
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunism înlocuise spiritualitatea românească cu regulile realist-socialiste. A fost un mijloc eficace de propagandă, deoarece a venit pe fondul unei crize spirituale provocate de cel de-al doilea război mondial. După 1965, se caută o revenire la tradiția românească, o revendicare a formelor latine. Societatea comunistă conduce oamenii prin constrângere. În mod normal, societatea și individualitatea apar ca "două realități complementare și, în același timp, antagonice. Pe de-o parte, societatea oprimă individualitatea impunându-i cadre și constrângeri, iar, pe de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
canalizarea (promisiune electorală comunistă) și să-i ispitească pe ceilalți să arunce acolo cadourile rămase. Protestatarii au o zi națională de manifestație, dar și aceasta este controlată: "seara, dansăm hore în jurul gropilor noastre familiare. În jurul becurilor. O orchestră cântă imnul revendicării. O ținem într-o veselie" (p. 137). Logodnicii, paznicii și funcționarii cu listele (naratoarea nu oferă alte detalii despre ultima categorie) sunt scutiți de participarea la manifestație. Naratoarea tânjește după mușcătura șarpelui, nu după logodnă, pentru că poate aduce moartea. Succesiunea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Comisia pentru Politica Economică Externă / 163 Statele Unite și națiunile din Grupul Consultativ (GC) / 164 Consiliul pentru Politică Economică Externă (CPEE) / 168 Securitatea și comerțul / 170 Europa de Est / 172 America și România, 1954-1956 / 174 Capitolul VII. De la un fals început la soluționarea revendicărilor, 1956-1960 / 186 O revoltă maghiară / 186 CPEE, COCOM, Congresul și politica economică externă / 188 Washingtonul și Europa de Est / 192 București-Moscova-Washington / 193 O soluționare a revendicărilor și un schimb cultural / 198 Capitolul VIII. De la stabilirea revendicărilor la acorduri comerciale / 204 Politica economică
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
170 Europa de Est / 172 America și România, 1954-1956 / 174 Capitolul VII. De la un fals început la soluționarea revendicărilor, 1956-1960 / 186 O revoltă maghiară / 186 CPEE, COCOM, Congresul și politica economică externă / 188 Washingtonul și Europa de Est / 192 București-Moscova-Washington / 193 O soluționare a revendicărilor și un schimb cultural / 198 Capitolul VIII. De la stabilirea revendicărilor la acorduri comerciale / 204 Politica economică externă a lui Kennedy, dintre 1961-1962 / 204 București și Washington / 211 București și Moscova / 213 Porți deschise de Crawford și Kennedy pentru România / 220
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
De la un fals început la soluționarea revendicărilor, 1956-1960 / 186 O revoltă maghiară / 186 CPEE, COCOM, Congresul și politica economică externă / 188 Washingtonul și Europa de Est / 192 București-Moscova-Washington / 193 O soluționare a revendicărilor și un schimb cultural / 198 Capitolul VIII. De la stabilirea revendicărilor la acorduri comerciale / 204 Politica economică externă a lui Kennedy, dintre 1961-1962 / 204 București și Washington / 211 București și Moscova / 213 Porți deschise de Crawford și Kennedy pentru România / 220 De la Kennedy la Johnson / 229 Independența României aprilie 1964 / 231
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și rațiunea trimiterii pe pămîntul american a unei Misiuni Naționale Române 6. Misiunea și Legația României la Washington, care a început să funcționeze la 15 ianuarie 19187, au contribuit, prin acțiunea lor, la mai buna recunoaștere de către națiunea americană a revendicărilor naționale ale României. De asemenea, prezența pe pămînt american a unor oameni de știință și de cultură precum: dr. N. Lupu, L. Mrazec, C. Danielopol, N. Petrescu, Paul și Gogu Negulescu a servit cauzei naționale românești. În anii 1914-1918, Washingtonul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Iași8, sau în alte țări din Europa est-centrală și de sud, ca și prin misiunile de informare 9 trimise pe bătrînul continent și în România 10 Hugh Gibson, A.C. Coolidge, Halstead, H.H. Bandholtz s-a familiarizat cu problemele și revendicările românilor. În 1917, o misiune diplomatică britanică, condusă de A. J. Balfour, a abordat, în discuțiile cu oficialitățile americane, chestiunea teritoriilor românești aflate atunci sub dominația unor imperii vecine 11 din delegație au mai făcut parte generalul Bridges, colonelul Goodwin
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
implicit, fără o înțelegere prealabilă cu Statele Unite". Pe 28 decembrie, Eden a plecat de la Moscova, promițîndu-i lui Stalin să discute despre aceste pretenții teritoriale cu Statele Unite și Dominioanele Britanice. Așa cum avea să precizeze mai tîrziu Averell Harriman, "într-un cuvînt, revendicările teritoriale sovietice nu fuseseră respinse, ci doar amînate"137. Întrucît sovieticii nu recunoscuseră nicidecum cedarea Basarabiei României, Stalin continua s-o revendice. Sesizînd, pe bună dreptate, că britanicii nu sînt atît de legați de o interpretare textuală a Chartei Atlanticului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]