2,703 matches
-
poemului lui Nerval a făcut să se ivească din negura serii un castel de pe vremea lui Ludovic al XIII-lea și castelana „blondă cu ochi negri, în veșmintele ei străvechi”... În clipa aceea, vocea surorii mele m-a smuls din reveria poetică. - Și cu Félix Faure ce s-a întâmplat? Ea stătea tot acolo, în colțul balconului, aplecându-se ușor peste balustradă. Cu gesturi distrate, smulgea din când în când câte o floare ofilită de zorele și o arunca jos, urmărindu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fată, nu ascultase lectura poemului. În vara aceea împlinise cincisprezece ani... De ce se gândise oare la Președinte? Probabil că bărbatul acela frumos, impozant, cu mustață falnică și cu ochi mari și liniștiți a întruchipat brusc, prin vreun joc capricios al reveriei amoroase, prezența masculină prefigurată. Și ea a întrebat în rusește - parcă pentru a exprima mai clar misterul neliniștitor al acelei prezențe dorite în taină: „Și cu Félix Faure ce s-a întâmplat?” Charlotte mi-a aruncat o privire rapidă, colorată
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mărei turburi s-aplană, se-nsenină; În fundul ei sălbatec e cântec și lumină, Ard stele-n facle de-aur, palate de safir Lucinde se răsfață și-n fundu-i se răsfir, Prin care trec în cântec genii cu părul blond Ce cânt reverii mândre cu glasul vagabond Și, albi ca neaua nopții și îmbrăcați de rază, Privește însuși cerul din nouri ca să-i vază, Pe când, din fundul mărei, Nordul, străbunul rege, Cu visuri de astfel lungi nopțile-și petrece, Astfel că lumea toată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
artea specială. n Intocmai ca mine în pictură, astfel încît tablourile ce mi le închipuiesc le văd în colori cu față cu tot înaintea ochilor, pe când vorbele nu sunt neci la jumătatea înălțimei acelor figuri cuasi vii ce mă-n-cîntă în reveriile mele. Imperiul suprasimțului (UEbersinnliche) se prezintă talentului muzical cari trebuie să graviteze înspre (un) acel singur punt înspre care e mânată activitatea individului printr-o necesitate a naturei, daca atuncea când se grămădesc toate darurile, toate elementele spiritului la (locul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intoxicare involuntară cu cânepă, atestate la țăranii francezi și ruși, amintește și poetul Charles Baudelaire, în Les Paradis artificiels (1860). „în timpul secerișului cânepii”, spune el, secerătorii „au adesea amețeli ciudate”. „Capul seceră- torului e cuprins de vârtejuri, uneori purtătoare de reverii. În unele momente membrele le slăbesc și nu-i mai ascultă. Am auzit vorbindu-se de crize de somnambulism destul de frecvente la țăranii ruși, a căror cauză, se zice, trebuie atribuită folosirii uleiului de cânepă în prepararea hranei” (59, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
244). În aceeași epocă, Baudelaire admitea că cele două specii vegetale, „cânepa euro- peană” („franțuzească” o numea poetul) și „cânepa indiană”, fac parte din aceeași familie, dar că sunt diferite. Și „cânepa franțu- zească” îl îmbată pe secerător, provocându-i reverii involuntare, dar „este improprie transformării în hașiș”, chiar și „după expe- riențe repetate”, scrie cu năduf nedisimulat Baudelaire. În schimb, 437Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean continuă poetul, „hașișul sau cânepa indiană [...] posedă pro prietăți îmbătătoare cu totul ieșite din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
far’niente particular orientalului, starea de beatitudine a osmanliului, când corpul părea că-și pierduse mobilitatea-i și când viața însăși se trăda numai prin sorbire, la intervale egale, a fumului din ciubuc [...]. [Boierul fanariot] cade într-un fel de reverie delicioasă, așa-zisul chef sau stare de quietism oriental, în oposițiune cu starea posomorâtă și mânioasă a tiriachiului, a băutorului pasionat de vin și de afion [= opium], căruia [îi] revenea buna dispozițiune odată cu primele filigene de cafea (123, pp. 216-217
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tipul celor pe care le foloseau în epocă și boierii români. Într-una din legende se spune că Baal Șem Tov își aprindea pipa înaintea fiecărei rugăciuni, „fumatul fiind însoțit de meditații cabalistice”. Faptul că fumul de tutun îi provoca reverii mistice fondatorului hasidismului este limpede formulat în textele vechi : „Oricând voia să se înalțe la lumile de sus, Baal Șem Tov fuma o pipă și cu fiecare fum expirat el trecea dintr-o lume într-alta”. Se spune că într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fumuri de încercare, apoi îl trecea stăpânului. Obiceiuri de boier bătrân... (207). C.A. Rosetti (în 1847) și Alexandru Macedonski (pe la 1880) vor compune adevărate ode dedicate tutunului ca stupefiant. Fiind obiecte provocatoare de „dulce extază” (Nicolae Filimon) și de „reverie delicioasă” (Lazăr Șăineanu), ciubucele boierilor erau păstrate, curățate, umplute și aprinse cu grijă de slujitori speciali (ciubuccii), care erau generos răsplătiți. „Cel cu rangul”, adică domnitorul sau boierul - scria Nicolae Filimon -, „căta să plătească câte un bun bacșiș [...] la ciubuccii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mulțimea se tălăzui multă vreme spre Noul Habitat, construit de zeți în urmă cu trei ani pentru cei douăzeci de mii de oameni care formau tabăra imperială. Bella rămase însă o vreme pe scaun savurîndu-și izbânda și veghindu-și supușii. Reveria îi fu întreruptă însă de chicoteala lui N'Gai Loon. - Pornim la bătălie, dar începem prin a-i aștepta pe ei! râse bătrânul. - Știi că lupta e angajată... Începu Bella cu glas moale. - Știu, încuviință cu un gest scurt Maestrul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vorbim de Marx, Bakunin sau Fourier, peste tot se seamănă cuvinte tipărite și se culeg activiști. Lenin pune bazele partidului său în Iskra, așa cum o fac în Franța Guesde cu L'Égalité și Jaurès cu La Petite République. Cabet propagă reveria icariană cu aceleași instrumente și metode pe care le folosesc Marx și Engels pentru doctrina proletariatului. La stînga, ziarul de sectă sau partid reunește secolul XX ideologic cu secolul al XIX-lea, care a fost marele secol al presei scrise
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
proces de divizare, de fărâmițare a lumii de astăzi. Lumea va apărea reprezentată mai curând de puteri regionale cu aspirații globale. Să fie aceasta o victorie a geopoliticii asupra globalizării? Nu neapărat, ci mai curând o sancționare a excesului, a reveriei, o coborâre cu picioarele pe pământ. O întoarcere la realitățile primare, la spații, la identități, la regiuni. La realități perene. În orice caz, acest moment marchează începutul unei noi etape, caracterizată prin ascensiunea regiunilor și a puterilor care le simbolizează
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
lui Meline, clasarea efectelor cromatice ar fi următoarea: "Movurile, verzurile deschise, albastrurile turcoaz, ar fi favorabile stimulării și ar ajuta la căpărarea calmului și a diplomației; Alburite, violeturile, albastrurile ca cerul, ar mări puterea de judecată; Trandafiriul ar înclina spre reverie; Roșul excită imaginea. În principiu orice artist plastic sau mânuitor al culorii este obligat nu numai să cunoască efectele psihologice ale culorilor de bază și să studieze personal modul în care anumite nuanțe operează asupra psihicului semenilor săi, așa încât să
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
accepțiunea lui E. Bleuler, o trăsătură psiho-afectivă particulară, caracterizată prin profunda interiorizare a ideilor și a sentimentelor proprii. Această repliere totală asupra propriei lumi subiective este însoțită de o gândire necritică, egocentrică (ruptă de realitate și dominată de fantezie și reverie). În autismul infantil, care debutează de obicei precoce (aproximativ 2-3 ani), copilul refuză contactul cu persoanele și situațiile externe, refugiindu-se în lumea sa lăuntrică în care își satisface dorințele în plan imaginar, prin fantasme care, în cazuri extreme, culminează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
studiul creativității noțiunile de regresie de adaptare și elaborare (Kris, 1952). Procesul primar, de regresie adaptativă, implică interferența conținuturilor neprelucrate în sfera conștientă. Conținuturile nemodulate pot apărea în timpul procesului activ de rezolvarea problemelor, dar mai ales în timpul somnului, fanteziilor și reveriilor sau în cazul intoxicațiilor cu droguri și al psihozelor. Elaborarea, procesul secundar, presupune reprelucrarea și transformarea conținutului proceselor primare prin gândire controlată conștient, orientată spre realitate. Alți teoreticieni (Kubie, 1958) au evidențiat că adevărata sursă a creativității este preconștientul, situat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de terapie sunt cei cu un coeficient de inteligență peste medie și cu capacitate de verbalizare a emoțiilor. Se încurajează independența clienților în fața factorilor pseudodeterminați care îi obligă la retragerea din activitățile sociale. Cele mai întâlnite tehnici sunt fantezia și reveria, tehnicile de educare a voinței, tehnicile dramatice. Analiza tranzacțională (reprezentanți: E. Berne, J. Dusay, Th. Harris) reprezintă un sistem terapeutic direct, contractual și rapid. Sunt analizate trei stadii ale eului: părintele, adultul și copilul. Aceste stadii sunt active, dinamice și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Tânărul scriitor”, „Tribuna” ș.a. Debutează în volum ca istoric literar, cu monografia Traian Demetrescu, apărută în 1956. Prima carte de versuri, intitulată Incunabule, îi este editată târziu, în 1969. Urmează Ceremonia faianțelor (1971), Ora magnoliilor (1976), Vesperalia (1980) și Ora reveriilor (1989). O antologie de autor, Utopia nopții, îi este tipărită în 1998. Versurile târzii sunt percepute de autorul însuși „ca niște flori suferinde”, în care critica sesiza un tragism livresc, augmentat de vârsta adolescentină a eului liric. Totul este imaginar
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
O antologie de autor, Utopia nopții, îi este tipărită în 1998. Versurile târzii sunt percepute de autorul însuși „ca niște flori suferinde”, în care critica sesiza un tragism livresc, augmentat de vârsta adolescentină a eului liric. Totul este imaginar și reverie de sorginte romantică, filtrate în retortele moderniștilor simbolisto-decadenți, suprapunându-se unui alt imaginar, al cărților, al muzicii, al picturii și arhitecturii de burg. Interferența celor două zone ale fanteziei nu duce la o intensificarea sentimentelor, ci la volatilizarea lor, subțiind
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
generația războiului, București, 1978; Roza vânturilor, București, 1980; Vesperalia, București, 1980; Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc, București, 1981; Sensuri moderne și contemporane, București, 1982; Poveștile de la ora șapte, București, 1983; Dimitrie Stelaru, București, 1984; Spațiu etern, București, 1985; Ora reveriilor, București, 1989; Infernurile noastre, București, 1993; Galaxia Eros, Galați, 1997; Cafeneaua literară, București, 1997; Utopia nopții, cu o scrisoare a lui G. Călinescu, București, 1998; Ion Caraion, București, 1999; Vesperalia, București, 1999; Eminescu în timp și spațiu, București, 2000; Generația
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
romantică la poezia modernistă, o gamă extinsă de modalități expresive, criteriul de selecție privind faptul că nu au fost editate anterior. Astfel, în numărul 1/1970 Al. Oprea dă la iveală trei poeme inedite de Ionel Teodoreanu (o poezie de reverie, confesiuni și angoase, configurând un drum către paradisul pierdut al copilăriei). În numărul 2/1970 Perpessicius scoate la lumină trei poeme de Mihail Sadoveanu, parte dintr-o Cântare a Cântărilor scrisă spre sfârșitul vieții. În numărul 3/1971 sunt inserate
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
și „eternul feminin”, Videle, 2002; O filieră educațională neolatină. În Dublin, Videle, 2003; Romanul adolescentului clarvăzător, Videle, 2003. Antologii: Arca îmblânzitorilor de fantasme, Videle, 2000 (în colaborare). Repere bibliografice: Ion Bogdan Lefter, Vitrina „Contrapunct”, CNP, 1992, 7; Traian T. Coșovei, Reverii sinucigașe, CNT, 1992, 8; Geo Constantinescu, Cronica sentimentală, „Azi. Pagini culturale”, 1993, 299; Cristea, Teleorman, 397-398; Adrian Bucurescu, O antologie lirică de autor, RMB, 1997, 2061; Nicolae Prelipceanu, „Purtătorul de cuvinte”, RMB, 1997, 2123; Micu, Ist. lit., 413. D.Mc.
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
ideatice, reminiscențe de lectură. În lirică, I. s-a manifestat inițial cu poeme de fluență simbolistă, incluse într-o scriere de tip mozaic, Jurnal de vacanță (1983). O culegere mult mai consistentă este Homer avea dreptate (2002), în care priveliști, reverii, reflecții fugare sunt adnotate subtil antifrastic, în spirit postmodernist. Între preocupările scriitoarei se află și literatura pentru copii. SCRIERI: „Literatorul”, București, 1968; Trecuta vârstă a Julietei, București, 1969; Domnișoara cu miozotis, București, 1970; Insula, București, 1971; Reviste literare de la sfârșitul
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
năravuri și moravuri frecvente. Stilul are vioiciune, fraza este alertă, verva și umorul sunt de bună calitate. Sfârșit de vară pe râu (1993) e povestea cvasiclasică a unei călătorii care duce la o regăsire de sine, prilejuind împlinirea unor vechi reverii. Dornice de evadare din „sinele zilnic, temător, hotărnicit și rutinier”, două personaje - naratorul și prietenul său doctorul - se eliberează din chingile obișnuințelor și tabieturilor, călătorind fie și numai pe Someș. Spiritul ironico-dezabuzat este prezent și aici. SCRIERI: Glose franceze, Cluj-Napoca
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
îndepărtat rămâne tot Caragiale, modelul absolut. Personajele sunt mărunți funcționari locali, birocrați înăcriți, femei bovarice și geloase, mărunți șefi tiranici față de subalterni și slugarnici față de superiori. O lume și o existență în care toate se amestecă, inclusiv o notă de reverie care bate mereu spre absurd. Bunăoară, piesa Petrecere într-un pian cu coadă. Este o inspirată parabolă sentimentală, ceea ce va să zică: o parabolă existențială, un mod prefăcut (duios și umoristic) de a vorbi despre destin și ratare, iubire și eșec, trecere
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
o readuci de tine-ademenită...” ( Când seara-n ceasuri de singurătate). Panourile reprezentând scene rurale sunt diafane, transparente; nu e satul transilvan al lui Coșbuc, cu particularitățile lui etnografice și sociale, ci satul ca tablou general, nelocalizat, într-o perspectivă deschisă reveriei. Tratate în frescă, la suprafață, figurile umane par lipsite de nervi și sânge, rămase undeva în trecut. „Frumoasă de nespus”, bunica e o suavă amintire. Imaginea ei, recapitulând „o viață de ruină”, revine în portretul compozițional Fusul, în care gestica
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]