16,540 matches
-
unui tip sau altul de justiție socială. Majoritatea populației din România este mult mai favorabilă realizării unei justiții sociale bazată pe principiul egalității decât uneia în care predominant să fie principiul echității. Nivelul de pregătire școlară, vârsta, sexul, mediul de rezidență, regiunea istorică sunt factori care influențează atașamentul față de un anume tip de justiție. Cu cât populația este mai în vârstă, are un nivel de pregătire școlară mai scăzut și provine dintr-o regiune mai săracă, cu atât atașamentul față de justiția
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Finlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Marea Britanie (recent sunt discuții să se renunțe la această reglementare). Franța a încercat să elimine dubla cetățenie, Danemarca cere celor naturalizați să renunțe la vechile drepturi, iar Bulgaria și alte state au extins perioada de rezidență necesară pentru a deveni eligibili pentru acordarea cetățeniei. Parlamentul European a pus la punct liniile unei strategii ce privește integrarea rromilor, care are ca idee principală că etnia poate aduce importante beneficii pe piața muncii comunitare, dezechilibrată în prezent de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
rural, atunci când se controlează pentru efectul celorlalte variabile, impactul mediului rezidențial asupra practicii religioase dispare. Rezultatul nu duce la concluzia că nu există diferențe între mediul rural și cel urban în ceea ce privește practica religioasă, ci că aceste diferențe nu se datorează rezidenței urbane, ci altor factori, precum nivelul de religiozitate. Analizând din perspectivă longitudinală, efectul genului persoanei crește între 1993 și 2005. Cu alte cuvinte, femeile sunt predispuse să își transpună credință religioasă în comportament. O evoluție inversă se observă în cazul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
credinței religioase. Cu alte cuvinte, rezidenții din mediul urban împărtășesc în mai mică măsură valorile religioase, comparativ cu cei din mediul rural. Datele susțin ipoteza unei secularizări crescute a orașului în comparație cu satul. Privind însă din perspectivă longitudinală, efectul mediului de rezidență este mai scăzut în 2005, decât în 1993. Practic, după 15 ani de la ridicarea restricțiilor impuse credinței și practicii religioase, precum și după o perioadă de transformări sociale majore, distanța dintre sat și oraș în ceea ce privește religiozitatea începe să scadă. Concluzii Datele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
2004). Dincolo de diferențe și accente, există o serie de factori care se regăsesc în mai multe dintre acestea. Printre ei se numără statusul, condițiile economice percepute, opiniile, atitudinile, valorile și cunoștiințele politice. Variabilele de status includ: vârsta, status, educație, clasă, rezidență, regiune, etc. (Pattie, Johnston, 1998). Statusul socioeconomic corelează pozitiv cu participarea politică și nu negativ așa cum ne-am aștepta conform teoriei frustrării sociale (frustrarea este mai mare în cazul celor cu resurse mai mici deci aceștia ar trebui să participe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai puțin timp pentru acțiuni sociale. De asemenea, ne putem întreba dacă această relație apare în cazul tuturor formelor de participare politică. Corelațiile dintre participare și status diferă de la o țară la alta, dar nu au fost niciodată prea mari. Rezidența (urbană sau rurală) este, de asemenea, asociată cu participarea. Astfel, în general, participarea electorală, dar și cea legată de viața localității este mai mare în mediul rural decât în cel urban (această situație se regăsește și în cazul României). În ceea ce privește
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
diferite categorii de variabile și anume, sociodemografice (sex, vârstă, status socioeconomic, status marital), mobilizare cognitivă (educație, sofisticare, informare), politicizare (partizanat politic) și subiecte discutate în campanie. Teixeira (1993) distinge între caracteristici socioeconomice (educație, ocupație, venit), sociodemografice (sex, vârstă, status marital, rezidență, regiune, mobilitate rezidențială, rasă) și sociopolitice (partizanat, interes față de politică, eficacitate politică adică percepția alegătorului cu privire la posibilitatea de influențare a procesului politic) (Bădescu, 2001, p 258). Pattie și Johnston (1998) disting între paliere precum nivelul social (unde contează identificarea partizană
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
personal și societal), încrederea în instituții, interesul pentru politică și normativismul (Blais, Young, 1997; Blais et al., 2004; Clarke et al., 2004) Cu siguranță determinările de natură socială și demografică (în termeni de resurse: vârstă, educație, venituri, avere, relații, status, rezidență, provincie) joacă un rol important în acest sens și prin urmare le vom include și în analizele noastre. Pe lângă această categorie de determinanți, am văzut că apartenența la un anumit tip de alegător poate fi rezultatul unor atitudini, valori și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
căci pentru chiaburi sau elementele anticomuniste de la sate nu exista nici o poartă de scăpare. Și totuși, după ’58, nu apare posibilitatea răscumpărării, după ce la Londra s-a Încheiat un aranjament Între Jakober, un controversat om de afaceri britanic, și șeful rezidenței României de la Londra, Gheorghe Marcu? Au existat cazuri foarte cunoscute, dar și foarte puține, pentru că ele erau negociate pe sume mari, Între 5 și 25 de mii de dolari de persoană. Ceea ce era foarte mult. Și azi e mult, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
erau ilizibile pentru stat. Plantațiile mari erau specializate pe o singură recoltă, ceea ce facilita evaluarea producției și a profiturilor lor. Un al doilea avantaj era acela că producerea de cauciuc pe plantații determina, În general, apariția de forme centralizate de rezidență și muncă, ce puteau fi mult mai simplu supuse controlului politic și administrativ central. Într-un cuvânt, moșiile constituiau comunități mult mai lizibile decât kampung-urile din Malaezia colonială, care aveau istoria, conducerea și economia mixtă proprii. O explicație similară lepoate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
colhoznicii care locuiau În afara nucleului satului (cei din hutor), adesea În vechile lor ferme, au fost strămutați forțat. Această ultimă mișcare a afectat mai mult de o jumătate de milion de țărani. Regimul de proprietate și regulile de muncă și rezidență rezultate de aici păreau o combinație Între ceea ce oferea agricultura de pe plantații sau moșii, pe de o parte, și dependența feudală, pe de altă parte. Plan de mari proporții impus de stat În vederea transformării revoluționare, colectivizarea s-a remarcat cel
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
datorită murdăriei stradale întâlnite și poate că și datorită uniformelor purtate de „miliția“ locală, foarte asemănătoare, spunea el, celor ale soldaților ruși. Motive serioase îl vor fi determinat să afirme că nu și-ar fi dorit astfel de loc pentru rezidență, fără a bănui atunci că peste 14 ani avea să revină în același loc, cu o nouă misiune de mai lungă durată. Alte două repere a mai reținut din portul dunărean, a cărui populație o estima la 28.000 de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ale Comisiei Parlamentare Comune pentru Controlul Agenției Australiene de Informații și Securitate (ASIO) nu cuprind și „aspecte ce țin de obținerea sau comunicarea de către ASIO a informațiilor externe” sau „aspectele activității ASIO care nu afectează cetățenii australieni sau persoanele cu rezidență permanentă”37. Democrația, activitatea de contrainformații și informațiile interne De fapt, contrainformațiile, nu acțiunile secrete reprezintă elementul activității de informații ce este cel mai puternic afectat de natura democratică a regimului pe care îl deservește. Cele mai multe dintre dificultățile ce apar
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
New York, 1963), p. 7. Pentru o relatare despre unul dintre cei mai valoroși agenți pentru care Dulles a jucat rolul de „căsuță poștală”, vezi nota 17. 7. Operațiunea sub acoperire poartă diverse denumiri, de exemplu: „post” (în jargonul american) și „rezidență” (rezidentura în jargonul sovietic și rus). 8. Problemele care apar odată cu angajarea unor cetățeni ai țării-gazdă în ambasade sunt bine cunoscute. Scriind despre perioada în care a ocupat funcția de ambasador al SUA la Sankt-Petersburg, Rusia, la începutul anilor 1830
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
lasă pe dinafară nu numai „câteva excepții”, ci o multitudine de cazuri ce se găsesc în viața socială reală. Definiția dată de G. Murdock (1949), de exemplu, pare destul de completă. El arată că familia este un grup social caracterizat prin rezidență comună, cooperare economică și reproducție. Ea include adulți de ambele sexe, dintre care cel puțin doi au relații sexuale recunoscute (aprobate) social și unul sau mai mulți copii, proprii sau adoptați, pe care îi cresc și îngrijesc. C. Lévi-Strauss (apud
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
general, doar tatăl aduce un venit mai mare în familie și în multe familii tatăl este capul familiei și din alte puncte de vedere.) În special din cauza dificultății de a găsi un post convenabil de muncă în aceeași localitate cu rezidența, sunt familii în care unul sau amândoi soți fac naveta. După cum în număr crescând sunt situațiile în care partenerii conjugali au nu numai slujbe, ci și rezidențe în localități diferite. Acest gen de familie migrantă (Mihăilescu, 1993) - soții locuiesc în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dificultății de a găsi un post convenabil de muncă în aceeași localitate cu rezidența, sunt familii în care unul sau amândoi soți fac naveta. După cum în număr crescând sunt situațiile în care partenerii conjugali au nu numai slujbe, ci și rezidențe în localități diferite. Acest gen de familie migrantă (Mihăilescu, 1993) - soții locuiesc în localități diferite și se vizitează reciproc - este destul de răspândită în SUA (peste 700.000 de familii în 1989). Când ne referim, prin urmare, la tipologia familiei, trebuie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre copii (de regulă, un băiat), cu nevasta sa și copiii acestuia, deci bunici, părinți, copii, având aceeași locuință. Din acest grup fac parte și copiii care au rămas celibatari. b) Grupul este identificat ca o „casă” ce înglobează, pe lângă rezidență și alte clădiri, pământul și dreptul de a folosi bunurile comunale (apa, pădurile, pășunile etc.). Din generație în generație, această „casă”, gospodărie, trebuie transmisă intactă. c) Nefiind divizibilă, gospodăria este moștenită de un singur fiu (de obicei, cel mai mare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
controlate de bărbați. Adesea, poliginia este admisă, iar bărbații domină nu numai viața socială publică, ci și pe cea de familie. Astfel de societăți și familii se numesc patriarhale și sunt strâns legate de descendența pe linia tatălui și de rezidența patrilocală. Familia matriarhală, în care relațiile de familie sunt dominate de femei, este astăzi mai puțin prezentă în forma ei clasică (din perioada așa-numitului matriarhat). Ea este tipică pentru societățile matriliniare și matrilocale. De notat însă că societatea occidentală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de tată nefiind însă nici ea neînsemnată. 3.2.4. Familia și gospodăria. Grupul domestictc "3.2.4. Familia și gospodăria. Grupul domestic" Grupul domestic este „...un ansamblu de persoane care împart același spațiu de viață: noțiunea de coabitare și rezidență comună este aici esențială” (Segalen, 1987, p. 33). Respectivul spațiu comun poate fi un context de muncă sau producție, cum sunt fermele agricole, atelierele meșteșugărești, buticurile, sau poate însemna doar un spațiu de odihnă și consum, de interacțiune psihoafectivă, așa cum
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sexuale cu câți bărbați vor, cu condiția să nu încalce restricțiile de castă și incest. Totuși, nici aceste relații nu sunt aleatorii, bărbații cu care se cuplează numindu-se „soți vizitatori”. Ei nu petrec mai mult de o noapte la rezidența fetei în cauză, timp în care își lasă armele la ușa casei, pentru a-i avertiza pe ceilalți bărbați interesați. Dacă „nevestele” din Nayar nu pot dovedi că eventualii copii pe care îi au provin de la soțul de ritual sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
3.3.2. Criteriul rezidențialtc "3.3.3.2. Criteriul rezidențial" Locul în care se va fixa configurația maritală nou constituită, pentru un timp mai îndelungat sau definitiv, are multiple semnificații pe planul vieții economice, psihosociale și al socializării copiilor. Rezidența patrilocală înseamnă stabilirea grupului familial la părinții mirelui (soțului), iar cea matrilocală, la părinții soției. La aceste forme se mai poate adăuga cea ambilocală (la părinții ambilor soți), în două variante: fie că este indiferent la părinții cărui soț locuiește
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
modele indicate implicând grupul familial extins. Antropologii culturali încearcă nu numai să descrie diferitele forme rezidențiale, ci să le și explice. Explicațiile se înscriu în general pe linia funcționalistă a macrosocialului și a avantajelor și dezavantajelor (costurilor și beneficiilor). Astfel, rezidența neolocală corespunde nevoilor societății moderne, unde se cere o independență crescută tânărului cuplu pentru a face față exigențelor muncii industriale și mobilității geografice și profesionale. Independența lui este posibilă fiindcă ceea ce câștigă este exprimat în bani (marfă mobilă și nealterabilă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
caz, este important ca băieții, chiar căsătorindu-se, să fie păstrați în familia consangvină, pentru a putea fi gata oricând de luptă cuvecinii agresori în apărarea grupului domestic și a bunurilor sale. Cuplul nou format se va stabili deci la rezidența mirelui. Dacă războiul este extern, el se duce mai la distanță, bărbații se deplasează din gospodărie, administrarea acesteia rămânând în grija femeilor. Important este așadar ca fata să stea (cu mire cu tot) în familia ei, pentru a o ajuta
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
războiul este extern, el se duce mai la distanță, bărbații se deplasează din gospodărie, administrarea acesteia rămânând în grija femeilor. Important este așadar ca fata să stea (cu mire cu tot) în familia ei, pentru a o ajuta pe mamă. Rezidența este, ca urmare, matrilocală (Ember, Ember, 1971). Statutul de ambisau bilocal ca spațiu rezidențial, care înseamnă a locui nu neapărat împreună cu părinții unuia dintre parteneri, ci și în apropierea lor, este asociat tot cu nevoi foarte pragmatice. Este vorba de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]