2,803 matches
-
mine s-a schimbat radical, pentru totdeauna, până la moarte". Faptul e însă regretat ca o nepermisă slăbiciune, autocritica este severă: mi-am trădat voința de a nu-i spune ca o iubesc; am cedat, silit parcă de provocarea ei, debitîndu-i ridicola mixtură "prietenie pasionată", după și mai ridicolul "sentiment curios". Cedând prin declarație, distanța a fost anulată, iubirea împlinită și consumată în același timp. Romanul s-a încheiat, ceea ce urmează este doar epilogul. "Provocarea" acestui sfârșit vine din partea acelei ultime zile
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
până la moarte". Faptul e însă regretat ca o nepermisă slăbiciune, autocritica este severă: mi-am trădat voința de a nu-i spune ca o iubesc; am cedat, silit parcă de provocarea ei, debitîndu-i ridicola mixtură "prietenie pasionată", după și mai ridicolul "sentiment curios". Cedând prin declarație, distanța a fost anulată, iubirea împlinită și consumată în același timp. Romanul s-a încheiat, ceea ce urmează este doar epilogul. "Provocarea" acestui sfârșit vine din partea acelei ultime zile pe care știau că o vor petrece
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
că o vor petrece împreună. "Inițiată" la început în particularitatea viziunii erotice a subiectului, introdusă în structura narativă a acestuia, Adela, personajul eliberat de maestrul său, detașat de narator îi va "smulge" acestuia din urmă declarația. O declarație apreciată drept "ridicolă mixtură", amestec de spus și nespus, de vorbire și tăcere, făcută cu deplina conștiință că după ea nu mai urmează nimic, urmează nimicul. O dragoste nedeclarată care atunci când este somată să se definească se intitulează o "nesfîrșită prietenie pasionată" nu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de fel de formulare. Protestezi, faci greva foamei, ameninți că Îți vei da foc, că te vei arunca de la etaj, te adresezi presei, televiziunii, factorilor de răspundere, și până la urmă totul iese un fâs. De altfel, amenințarea cu sinuciderea e ridicolă. Dacă sinuciderea ar fi posibilă, rând pe rând ne-am sinucide toți și am scăpa astfel de balamuc. Autoritățile și opinia publică, Într-un cuvânt, toți știu asta, dar când văd că ai ajuns la capătul răbdării, te lasă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Pavone Îl mânca limba. Luă câteva decorații, le studie pe ambele fețe iar pe una din ele reuși să descifreze „Stalingrad”. Incredibil...! Armata a 4-a germană comandată de feldmareșalul Paulus Friedrich (1890-1957) În timp ce erau Înfrântă - pur și simplu zdrobită - ridicolii comandanți sperau să câștige batălia Împărțind decorații...!! Păstră pentru sine constatarea, continuând discuția. „Dece oare Fuhrerul a acționat În mod pripit...? După aprecierea mea, era mai strategic să continue războiul În mod rațional adică, după fiecare țară anexată să acorde
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
bătu din palme, comandând pentru orchestră câteva sticle din vinul cel mai bun.Apoi se scotoci enervant de mult prin buzunare căutând portofelul care nu era de găsit, privind cu coada ochilui la Tony Pavone care Îl scoase din postura ridicolă În care pendulase, oferindu-i o hârtie de o sută lei ce ateriză imediat În buzunarul muzicantului. Târziu după miezul nopții, Tony Pavone plăti consumația făcând haz dar, În sinea lui circumspect mai ales de atitudinea Șefului de Șantier care
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nu erau maltratați,uneori Întemnițați și chiar omorâți cu pietre ori arși pe rug motivând de slujitorii unor religii uneltirea cu diavolul,replică Tony Pavone. Ascultă la mine Șefule...! mai preciză el. „Am ferma convingere, nu peste multă vreme anumite ridicole instituții ale noastre a oamenilor, vor deveni obiecte de muzeu...! Totuși, având În vedere, planeta noastră Împreună cu celelalte opt planete ce alcătuiesc sistemul nostru solar s-au desprins din Astrul Ceresc (soarele nostru) În stare incandescentă drept urmare a unei explozii
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
acest motiv, e nevoie de o singură religie, una credibilă, care să nu poate fi manipulată de te miri cine...! Adevăr grăiesc...? „Întradevăr, opinie Tony Pavone, cine le mai poate ști numărul...? Și, pentru a pune capăt acestor multiple și ridicole religii, trebue nepărat să se nască un alt Nobel Alfred*, ce cu mișloacele sale materiale, să onoreze oferind un substanțial premiu, acelui poet ce va compune versurile unei noi religii ce nu va avea la bază ce-a fost și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În care mileniu Își va face apariția...!!” „Vorbind despre o nouă religie, după a mea opinie nici nu va fi prea greu de implementat: slujitorii unor credințe fabricate și depășite de timp au Început să se plictisească de doctrina slovelor ridicole hotărând să-și consume zilele ce le mai au de trăit În compania unor femei de companie curvind În timp ce alți lucrători ai religiei mai hotărâți În a sfida credința În Dumnezeu În care nu au crezut niciodată și ignorând canoanele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cartier cu bani aruncați la fiecare răspântie de drumuri În timp ce rudele mortului se agită zgomotos făcând paradă de isterie și leșinuri, contribuind În suficientă măsură și - BOCITOARELE - special plătite de unele familii bogate Încât, te pune pe gânduri un asemenea ridicol spectacol...! Ajuns la cimitir, tragic - comedia se repetă cu o intensitate fulminantă...! După slujba religioasă oficiată de un preot or doi preoți cu dascălii nelipsiți În bocetele celor prezenți, coșciugul este așezat deasupra gropii iar unul din rudele mortului ține
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ce datorită stratului de balastru care era bătut manual cu maiul mai puțin uniform, stratul de beton turnat avea diferite ondulații În grosime, presupunând măsurători, mai precis - aprecieri consultative Între membrii comisiei...! După câteva zile Însă de sondaje, de măsurători ridicole, de evaluare a lucrului executat, o parte din membrii comisiei Înțelese realitatea: acțiunea Întreprinsă de Lc.Col.Tudose Ion era tendențioasă, el urmărind de fapt ca această comisie sub presiunea de timorare să construiască dovezi pentru arestarea lui Tony Pavone
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
masculină. Dar cine știe câte dificultăți sexuale și complicații se asociau cu părul Shulei? Și, de la unghiul tulburat al părului din mijlocul frunții, urmând o linie imaginară de iluminare peste nas, la origine de finețe, dar distorsionată de mișcări neliniștite, peste comentariul ridicol al buzelor (pline, date cu roșu-Închis) și În jos printre sâni spre mijlocul trupului - ce probleme trebuie să fi fost! Sammler tot auzea cum Își dusese peruca la un coafez bun să o potrivească și cum coafezul exclamase vă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
zise Sammler. După aceasta conversația se scufundă o vreme În simplă sociabilitate. Sammler trebui să se uite pe scrisori trimise de Bruch la Post, Newsday, Times, În care Îi ataca pe cei care le făceau recenziile muzicale. Iarăși partea gâlcevitoare, ridicolă a lucrurilor, iarăși Bruch cel mânjit grosolan, complexat, dat În stambă, bădărănos. Tocmai când Sammler voia să se odihnească. Să-și revină puțin. Să se pună În ordine. Iar spectacolul dadaist neastâmpărat, gutural al lui Bruch era contagios. Du-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ridice pe coate. Își odihnea acum trupul pe brațele Îndoite. Sângera din abundență pe asfalt. — Sunt Îngrozit! spuse Sammler. Eisen, În continuare arătos, creț, cu zâmbetul neschimbat, deși acum gâfâia, cu picioarele sale ciudate, fără degete, părea amuzat de inconsecvența ridicolă a lui Sammler. Spuse: — Nu poți să lovești un om ca ăsta doar o dată. Când Îl lovești, trebuie să-l lovești bine. Altfel, te omoară. Știi bine. Amândoi am luptat În război. Tu ai fost partizan. Ai avut o armă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
restul colectivului, prietenia în cauză trebuia considerată ca fiind o alegere deliberată și îndelung rumegată din partea ei. Șocul inițial a lăsat apoi loc indignării. Săptămâni la rând, Sheba rezistase, parase toate avansurile, doar pentru a-i ceda acum acestei creaturi ridicole? Mă întâlneam cu Sue Hodge destul de des. Fiind amândouă fumătoare, obișnuiam să ieșim în timpul pauzei de masă la o cafenea italiană, La Traviata, în josul străzii. Nu stăteam niciodată împreună. Era un fel de froideur între noi, în urma unui incident petrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de piele, dar șezutul era așa de adânc că, atunci când m-am lăsat pe spate, picioarele și-au pierdut contactul cu solul și m-am trezit pe jumătate culcată. Când am încercat să mă ridic într-o poziție mai puțin ridicolă, mâinile mele au apucat o șosetă de copil care fusese prinsă într-o margine a pernei fotoliului. — Doamne, ce nătângi suntem, a zis Sheba, lovindu-se cu mâna de tâmplă. Doar se prefăcea rușinată, însă. Când i-am dat șoseta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
pentru că nu făcea în cutia specială.) Am plâns pentru că dădusem ceea ce eu îmi închipuiam a fi o lovitură fatală prieteniei mele cu Sheba. Am plâns pentru că eram atât de disperată încât să-mi pun problema unei legături cu un om ridicol care face colecție de jachete de baseball și chiar și acela mă respinsese. Am plâns pentru că eram genul de femeie de care râd fetele de la coafor. Am plâns, la sfârșit, de rușine că plângeam; pura stupiditate de a fi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
descris-o ea. Mike a clătinat din cap. Îmi închipui. A scris lucruri care nu s-au întâmplat niciodată. Nu poți să supraviețuiești pe râul Salmon într-o barcă răsturnată cu fundul în sus. Crede-mă ! Scena aia a fost ridicolă. Ne-a făcut să arătăm ... nu știu ... ca și când am fi fost sortiți pieirii de la început. Când, de fapt, tot ce s-a întâmplat acolo a fost teribil de palpitant; a fost cea mai grozavă aventură a vieții mele. Mike a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
că e șâșâită. Cum de putea să fie atât de lipsită de farmec și să nu știe ? În cartea lui Alice, o chema „Maria cea fără de prihană” și era o femeie irascibilă, fără nici un fel de vino-ncoa, o ratată ridicolă. Evident, timp de nouă ani, Alice nu făcuse altceva decât să se prefacă atunci când aplaudase reticența ei față de întâlnirile amoroase și complicatul ei proces de selecție, care, până atunci, eliminase toți bărbații buni de însurat. În sufletul ei, Alice râsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de mult aveai nevoie ... să ți se întâmple, în sfârșit, ceva bun. Întotdeauna nu mi-am dorit nimic altceva decât un semn care să-mi arate c-am fost făcută pentru meseria asta, a continuat Alice. Că toată încărcătura asta ridicolă de emoții avea un sens ... că avea un loc al ei. Și, dintr-o dată, mi-am dat seama că subiectul cel mare era chiar sub nasul meu. Genul de poveste peste care dai numai o dată-n viață. Personajele astea bogate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
o singură pietricică. A ajuns lângă ea, iar Jina a văzut că, sub ochiul stâng, avea o cicatrice, iar irișii elanului aveau aceeași culoare cu cerul. Când Zach îi spusese povestea elanului de Las Vegas, Jina o categorisise ca fiind ridicolă. Abia acum și-a dat seama că răspunsul ei fusese nu doar plin de cruzime, ci și obtuz. Oamenii niciodată nu știu când o să aibă nevoie să creadă în ceva. E mai bine să nu disprețuiești un lucru de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cap. Îmi aduc aminte că rareori era în regulă. Totul se schimbă. Eu sunt cel care studiază acum, iar tu te joci cu mașinile tale luxoase, faci excursii cu prietenii-vedete de film ai soției tale și mergi la petrecerile ei ridicole. Ai noroc că tata nu e aici să te bată pentru toate excesele tale. Irene și-a cufundat zgomotos vâsla în apă stropindu-i. Vă aud, i-a anunțat ea. Niciodată nu plângeai când te bătea, a spus Naji ignorând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
se îndulcea atunci când îi pronunța numele, viitorul ei nu era pe malurile râului Salmon. Honda ei o aștepta pe stradă, înapoi, acasă; economiile ei erau investite în fonduri mutuale. Toate fanteziile pe care le brodase de când venise în Iraho erau ridicole. Inclusiv aceea în care i se păruse că se întorsese în timp. De fiecare dată când auzea lipăitul papucilor lui Drew, Mary își mai amintea ceva din copilărie. Își aducea aminte că odată iubise toate animalele, nu doar pisicile; că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a anunțat că, în sfârșit, și-a găsit chemarea. Avea să salveze somonii, să protejeze râul, să contracareze orice gest distrugător al lui Ellis. Acolo unde există moarte, există și viață, a zis el, sau ceva similar, aproape la fel ridicol. Cât trăise la No Man’s Creek, Ellis își închipuise deseori cum suna vocea fiului, dar niciodată vocea respectivă nu spusese ceva atât de caraghios. Până la întoacerea lui Drew, Ellis nu apreciase cu-adevărat cât de binecuvântate fuseseră cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
-mi spui că merge și el cu voi. Nici eu n-am știut până-n ultima secundă, l-a lămurit Jina. Oricum, Ahmad e în regulă. Nu, Jina. Nu cred că e în regulă. Femeia a clătinat din cap. Avea impresia ridicolă că-i trăda pe amândoi: pe Zach cu Mike și pe Mike cu Zach. Până și Ellis își făcuse loc în mintea ei, se chircise acolo singur și nefericit. Poate că pe nici unul dintre ei nu-l iubise așa cum trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]