26,768 matches
-
în întâmpinarea istoriei li se opun șenilele cadențându-și impecabila înaintare. împușcăturile care vor "schimba istoria" sunt urmărite de bufnița policandrului, rotindu-și impasibilă capul mecanic. Cavalcada cailor este preluată de învârtitul unor roți de biciclete, multiplicate la nesfârșit, cu ritmuri amețitoare. Și ritmul sacadat al mișcărilor tuturor. Aparatul și operatorul de demult par să fi imortalizat istoria călcând pe jăratec, țopăind și grăbindu-se să iasă cât mai repede din scena-cadru. Iureșul cadranelor de ceasuri. Ora revoluției la Sankt Petersburg
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
li se opun șenilele cadențându-și impecabila înaintare. împușcăturile care vor "schimba istoria" sunt urmărite de bufnița policandrului, rotindu-și impasibilă capul mecanic. Cavalcada cailor este preluată de învârtitul unor roți de biciclete, multiplicate la nesfârșit, cu ritmuri amețitoare. Și ritmul sacadat al mișcărilor tuturor. Aparatul și operatorul de demult par să fi imortalizat istoria călcând pe jăratec, țopăind și grăbindu-se să iasă cât mai repede din scena-cadru. Iureșul cadranelor de ceasuri. Ora revoluției la Sankt Petersburg, Moscova, Berlin, Paris
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
tuturor. Aparatul și operatorul de demult par să fi imortalizat istoria călcând pe jăratec, țopăind și grăbindu-se să iasă cât mai repede din scena-cadru. Iureșul cadranelor de ceasuri. Ora revoluției la Sankt Petersburg, Moscova, Berlin, Paris, Londra, "Niu Iork". Ritmul revoluționar al morții prin înfometare. La un funt de pâine, cei care o așteaptă la coadă țopăie și își suflă în mâinile înghețate. Jumătate de funt: tremurat tot mai accentuat. Un sfert de funt: primii degerați, cu ochi privind pierduți
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
acum, în muțenia unui timp nepăsător, indiferent. Film rulat într-o sală pustie, urmărit de un prozator pornit spre bătrânețe și de două puștoaice, îmi place să cred, cinefile... Ușile batante ale Comitetului revoluționar se deschid și se închid în ritm infernal. Intră-ies cohorte de inși cu cele mai bizare fizionomii. O matroană, veselă nevoie, tot ștampilează petice de hârtie, eliberând certificatele de revoluționar. (Nici o aluzie la al nostru Bebe...) Mujicii soldați-revoluționari cutreieră cele 1100 camere ale Palatului de Iarnă, într-
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
pînă am dat de solzi/ am răzuit solzii pînă la piele/ am jupuit pielea pînă am dat de carne și sînge/ am săpat în carne și sînge pînă la os". Scutit de orice preconcepție teoretizantă, poemul pare un produs al ritmului vital: "mușuroaie abia luminate pe dealuri casele se-nșiră// acesta este poemul care se scrie singur// singure/ truda și somnul/ îi determină ritmul". Mecanismul lăuntric al unei asemenea creații îl constituie reciclarea. Marginalizarea e repusă în drepturile sale virtuale ce
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
în carne și sînge pînă la os". Scutit de orice preconcepție teoretizantă, poemul pare un produs al ritmului vital: "mușuroaie abia luminate pe dealuri casele se-nșiră// acesta este poemul care se scrie singur// singure/ truda și somnul/ îi determină ritmul". Mecanismul lăuntric al unei asemenea creații îl constituie reciclarea. Marginalizarea e repusă în drepturile sale virtuale ce pot corija și concura centrul uzat, compromis de poncifuri. Un centru împovărat de "filosofeme, de absconsități fabricate ori de felurite tendențiozități, moralizatoare, etniciste
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
să le asimileze. Moartea îi pare mai ușor de îndurat când are o înfățișare familiară. Poate din această cauză filmul nu derapează în clișee de genul "suferința geniului neînțeles", ci arată efemerul care rămâne în urma acestui geniu al musical-ului. Ritmul frenetic al narațiunii nu cadrează cu o introspecție indulgentă, ci cu un spectacol de pe Broadway. Acțiunea sare înainte și înapoi din punct de vedere cronologic cu ajutorul unor interludii onirice. Abordarea e una anti-telos: introspecția enumeră, descrie sau detaliază, dar nu
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
obligații. Ca de cele mai multe ori în ultimii ani. Nici acum nu înțeleg de ce nu m-am dus cu avionul. Am făcut acest drum într-un stil retro, cu trenul, cu vagonul de dormit, ca în secolele trecute, ca să-mi potolesc ritmurile, să mă pregătesc și să mă apropii de alt timp, de o filosofie pe care o pun, uneori, grăbită, în paranteză. }ăcănitul roților m-a scos din minți, nesomnul m-a epuizat peste măsură. În cele din urmă, am reușit
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
în faimă. în poemul eclectic și foarte confuz în idei " Norul cu pantaloni", la 22 de ani, blestema toate instituțiile sacrosancte: religia, familia, morala, cultura - și a dobândit ușor un succes bazat pe scandal, datorită vigorii formale a rimelor sale, ritmului abrupt, neologismelor și hiperbolelor. A vrut să spună "nu" la orice, deși s-a încurcat în înfierarea fără rezerve a omului, concomitent cu elogierea lui umanistă, ca și în vicisitudini amoroase, dovedindu-se un amant jalnic și înșelat. A fost
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
să-și redescopere senzorialitatea pierdută, să-și înțeleagă sexualitatea și, implicit, să-și reafirme feminitatea. Erosul de după thanatos. Căci moartea e corporalizată, eroticul psihanalitic, senzorialul obsesiv: "Ne sărutam. Îmi place sărutul, îmi place să mă joc în sărut, să rup ritmul, să imprim ritmul opririlor false, îmi place asta, îmi place. Îmi place să vorbesc în sărut, să simt umezeala cuvintelor, că le-aud clipocind, îmi place. Tot ce e umed îmi place." Scenele sexuale la limita devianței sunt însă relatate
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
senzorialitatea pierdută, să-și înțeleagă sexualitatea și, implicit, să-și reafirme feminitatea. Erosul de după thanatos. Căci moartea e corporalizată, eroticul psihanalitic, senzorialul obsesiv: "Ne sărutam. Îmi place sărutul, îmi place să mă joc în sărut, să rup ritmul, să imprim ritmul opririlor false, îmi place asta, îmi place. Îmi place să vorbesc în sărut, să simt umezeala cuvintelor, că le-aud clipocind, îmi place. Tot ce e umed îmi place." Scenele sexuale la limita devianței sunt însă relatate cu poezia unui
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
prin culoare și de a clama supremația prin formă sunt prezente în aceeași măsură și se manifestă la fel de puternic. În al doilea rînd, în cîmpul fragil al culorii, oricît ar părea de paradoxal, vocația unui decorativism amplu și fascinația pentru ritmurile care susțin adevărate construcții simfonice sunt contrapunctate prin tensiunile irepresibile pe care le generează fie dinamica liniei, fie nenumăratele contraste, de la cele statice, de cantitate, și pînă la impulsivitatea complementarelor. Și, finalmente, în al treilea rînd, această pictură care se
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
adăpost, hărțuirea nemiloasă și neîncetată din partea gardienilor, desprinderea de familie, de colectivitate și de civilizație, lipsa de libertate și de opțiune. Într-o proză concentrată, în care se îmbină sobrietatea, lirismul, forța plastică și de sugestie, simbolismul imaginilor și al ritmului (un ritm sacadat care sugerează gîfîitul fugarului), autorul urmărește destinul protagoniștilor constrînși la soluții de urgență și în cele din urmă la un drum fără întoarcere, către moarte sau exil. Romanul creează o puternică impresie de realitate trăită. La cincizeci
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
nemiloasă și neîncetată din partea gardienilor, desprinderea de familie, de colectivitate și de civilizație, lipsa de libertate și de opțiune. Într-o proză concentrată, în care se îmbină sobrietatea, lirismul, forța plastică și de sugestie, simbolismul imaginilor și al ritmului (un ritm sacadat care sugerează gîfîitul fugarului), autorul urmărește destinul protagoniștilor constrînși la soluții de urgență și în cele din urmă la un drum fără întoarcere, către moarte sau exil. Romanul creează o puternică impresie de realitate trăită. La cincizeci de ani
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
căror umanitate (cum o face Fiodor Mihailovici în Amintiri din casa morților) merită și ea compasiunea cititorului. Pradă acestei compasiuni, Alecsandri aliniază versuri la fel de plate ca peisajul de stepă înghețată ce defilează prin strofele de șase versuri, cu alternanță de ritmuri. "Interesanți" se arată teribilii lor temniceri în marș, de origine asiatică "cu ochi de ciur" - expresia, populară, îmi aduce aminte un vers din Dante cuprinzând comparația cu un croitor care aguzza gli occhi pentru a coase ceva, adică privește printre
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
dorințe născute din același gând, Buzele-mi însetate alintă izvorul de foc din tine, Corpul luminat de flăcări plutește-n împlinire. Î-ți vorbesc doar în șoapte și suspine, Flăcările încălzesc neâncetat foamea din mine. Îmbătat de plăcere plutesc în ritm cu pulsul, Te strâg în brațe, sperând să se oprească timpul. Cuprins de flăcări, mă tăvălesc în jar, Mă zvârcolesc în dorințe, care din nou apar. Încerc să-mi continui visul mai departe, Mă tem să mă trezesc la realitate
VISE ÎN FLĂCĂRI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382697_a_384026]
-
a fost abordată de aproape toți scriitorii, ca un reper în lirica universală. În timp, sonetul a căpătat diferite forme de exprimare, devenind retrogradus, inversat, dublu, cu coadă etc, iar rigorile acestuia, legate de numărul de versuri, măsură, rimă sau ritm, au provocat numeroși poeți, dornici să atingă treptele perfecțiunii. Oradea vine, iată, prin Florian Chelu Madeva - cu o nouă formă fixă de exprimare prin sonet: muzicală - revenind, astfel, ușor, la origini (sonetul fiind, în antichitate - cântecel). Sonetele muzicale sunt scrise
LANSAREA VOLUMULUI „SONET – NUMAI RETROGRADUS” de FLORIAN CHELU MADEVA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382680_a_384009]
-
apoi, și o secretă punere în scenă a ipostazelor respective, o anume unitate stilistică în marea lor diversitate. Măiestria lui Anatol Covali este ușor de identificat și în muzicalitatea încântătoare a versurilor sale, ca și în policromia și varietatea formelor, ritmurilor și rimelor, o adevărată abundență... (Ion Brad) Universul poetic cuprinzător, predilect meditației, poartă culorile solemnității. Soluțiile lirice denotă o serioasă cultură poetică. Versuri muzicale, încărcate de dramatism, în care să poată vibra sensul adevărat, purtând în el deopotrivă «cerși pământ
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
S-a întâlnit cu grupul de prieteni alpiniști în gară, a fost invitat în excursie și el a acceptat imediat. - Dar aici nu ați făcut urme, spuse Camelia îngrijorată. Și în momentul următor porni pe spate, la vale în prăpastie. Ritmul era halucinant, pentru că aluneca teribil pe zăpadă. “Nu mai am nicio scăpare! Ia te uită, cum voi muri! “, gândi Camelia. În secunda următoare se lovi de ceva. Era Roland, care venea și el pe spate, pe zăpadă cu viteză. “Trebuie
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
ai adunat toată mireasma florilor de primăvară de pe câmpie, spuse Mircea explorându-i lobul urechii, coborând apoi pe gât și pe sânii ce se legănau jucăuși în timp ce ea se frământa continuu prin patul larg, mișcându-și cu frenezie într-un ritm alert șoldurile lângă trupul atletic al tânărului. Doamne, ce dor îmi era să ating o femeie frumoasă ca tine, să o mângâi și să o sărut. Cât de mult te iubesc în clipa aceasta. Ești perfectă, scumpo, și ai cei
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
de dorințe și înfierbântări, unde, cu mângâieri ușoare peste ridicătura de deasupra petecuțului șaten, făcea ca tensiunea în corpul fetei să crească și mai tare, când flăcăul în mișcarea dinamică a celor două corpuri, ce tot încercau să-și armonizeze ritmul, se juca cu vârful degetelor în umezeala călduță. Sfârcurile fetei erau ca niște coloane mândre și tentante, de aceea el le devora cu buzele și le mângâia apoi cu vârful limbii, simțind o dorință de a o posedă și mai
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
posedă și mai mare. - Ești dulce. Peste tot ești dulce, spuse fata. Gura lui caldă și umedă îi făcea plăcere. Limba lui se împerechea cu a sa într-un dans sălbatic, fără reguli prestabilite, un dans al simțurilor declanșate de ritmul coapselor și a celor doi parteneri cuplați într-o uniune ce nu se mai dorea desfăcută. Pe unul dintre sâni era desenată o aluniță mica maronie, pe care o tot acoperea cu mici picături de buze fierbinți. - Iar tu ești
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
adânc. - Iubitule, m-ai sărutat așa cu nu am fost niciodată atât de plăcut sărutată. - Și încă nu ai gustat tot ce pot să-ți dăruiesc, frumoasa mea. Ea gemu ușor de plăcere la auzul acestor tentante promisiuni, intensificându-și ritmul șoldurilor. Mircea răscolea cu tenacitatea cunoscută toate simțurile fetei. Se retrase din nou din ea și atacă cu sărutările sale pătimașe trupul de zeiță. Cobora, mângâind cu buzele și cu vârful limbii fiecare porțiune de piele bronzată de soarele verii
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
albeață din adăpostul slipului. Capul se ascunse între coapsele fetei, iar limba sa se insinua spre adâncitura acoperită cu mătasea ondulată și fină, mângâind cu insistență ridicătura de la baza petecuțului. Fata își înfipse cu tărie mâna în părul lui, grăbind ritmul soldurilor într-o mișcare frenetică. Buzele lui o ardeau de plăcere, iar neastâmpărul limbii o topea. Simțea că nu mai rezistă. Înainte ca valurile pasiunii s-o inunde, îl prinse pe tânăr de păr, trăgându-l cu putere spre ea
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ești singură-n apus, în prag de toamnă, când gândurile-ți toate, purpurii, îți urcă pân’ la nori și te îndeamnă să le urmezi, ca ele să devii. Obrajii-ți ard, iar inima pulsează în ritm ce-ți face sângele torent ce îți inundă trupul și cutează să-ți fie, al dorinței, stimulent. Te lași în voia cerului o vreme, și îți alinți un dor neîmplinit, plutești în rubiniul cu poeme al zilei ce se-ndreaptă
AUR ȘI ARGINT de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382812_a_384141]