2,626 matches
-
în formarea personalității indivizilor printr-o permanentă educare, atât pe plan fizic, cât și intelectual, moral, estetic etc. O atenție sporită trebuie acordată și pregătirii și perfecționării specialiștilor, din perspectiva educației permanente. În acest sens, este imperios necesară participarea lor ritmică la cursurile de pregătire și perfecționare a cadrelor didactice, la consfătuiri pe diverse teme, la mese rotunde, sesiuni de comunicări, ca și studiul individual al literaturii de specialitate, precum și explorarea altor medii informaționale (Internet, televiziune etc.). 4.6.2. Caracteristicile
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a semenilor. In aceste condiții mișcarea a devenit mijlocul principal de pregătire. c - Necesitățile psiho-afective rezultă din caracterul recreativ al mișcărilor. Bucuriile și necazurile, victoriile și înfrângerile au fost redate prin mișcări în cadrul unor forme bine definite. Dansurile cadențate și ritmice își au originea în acele împrejurări în care omul se luptă cu natura. 2. Realizarea proiectului acțiunii Comanda pentru a executa o anumită acțiune este precedată de un moment în care executantul își reprezintă mental momentele “cheie” ale acțiunii. Având
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
sau scăderea intensității efortului). Ritmul mișcărilor În practica exercițiilor fizice, ritmul este considerat a fi intervalul ce separă doi timpi ai unui complex de mișcări. În natură nu există materie care să nu se găsească în stare de mișcare. Mișcarea ritmică, ritmul, servește drept criteriu al gradului de organizare a stabilității structurii respective. Ritmul reprezintă o categorie calitativă a mișcării, modificarea lui schimbă însuși fenomenul (Albu, 1971, p. 94). Ritmul mișcărilor reprezintă expresia activităților coordonate, efectuate de toate sistemele organismului, condiționate
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
lecțiilor de educație fizică sau de antrenament sportiv. Ramurile gimnasticii Gimnastica cuprinde în prezent ramuri cu scop și orientare diferite. Unele ramuri au rol formativ (gimnastica de bază, igienică, ajutătoare, aerobică de întreținere), altele au caracter de performanță (gimnastica artistică, ritmică sportivă, acrobatică, aerobică sportivă). A. Gimnastica cu rol formativ Gimnastica cu rol formativ cuprindea în trecut trei ramuri: gimnastica de bază, igienică și ajutătoare (Albu, 1971, p. 104). Datorită apariției unei noi forme de practicare, putem adăuga la acestea și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
calități motrice ale subiecților. B. Gimnastica cu caracter de performanță Întrucât se urmărește obținerea de performanțe, în această disciplină întâlnim toate caracteristice sportului și anume: sistem de clasificare, acordare de titluri, sistem competițional. Această disciplină cuprinde patru ramuri: gimnastică artistică, ritmică sportivă, acrobatică și aerobică sportivă. 1. Gimnastica artistică Gimnastica artistică pentru bărbați cuprinde șase probe (sol, bară, cal cu mânere, inele, paralele și sărituri), iar pentru femei patru probe (paralele inegale, sol, bârnă și sărituri). Această ramură se caracterizează prin
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
iar pentru femei patru probe (paralele inegale, sol, bârnă și sărituri). Această ramură se caracterizează prin necesitatea însușirii de procedee tehnice noi și a realizării de combinații de exerciții cât mai spectaculoase și originale, efectuate în condiții standardizate. 2. Gimnastica ritmică sportivă Această ramură este specifică numai femeilor. Probele de concurs, desfășurate cu obiectele portative, sunt: individual și ansamblu, exercițiile fiind impuse sau liber alese. Caracteristica esențială a acestei ramuri este efectuarea mișcărilor pe fond muzical, ceea ce le conferă ritm, armonie
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
concurs, desfășurate cu obiectele portative, sunt: individual și ansamblu, exercițiile fiind impuse sau liber alese. Caracteristica esențială a acestei ramuri este efectuarea mișcărilor pe fond muzical, ceea ce le conferă ritm, armonie, expresivitate și coordonare perfectă. Elemente de conținut ale gimnasticii ritmice sportive sunt (Luca, 1993, p. 26): a. exerciții de tehnică corporală: exerciții cu caracter pregătitor: de front, de dezvoltare generală, exerciții aplicative; exerciții de bază: mers, alergare, sărituri, exerciții de echilibru, piruete, exerciții cu obiecte și elemente de dans; exerciții
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
obiecte și elemente de dans; exerciții speciale: pentru însușirea mișcărilor legate de muzică, legări de exerciții, combinații de pași de dans cu și fără obiecte. b. exerciții cu obiecte portative: coardă, panglică, măciuci, minge și cerc. Unele exerciții din gimnastica ritmică sunt întâlnite și în alte ramuri sportive tehnico-combinative, cum sunt gimnastica artistică, patinaj artistic etc. 3. Gimnastica acrobatică Utilizată îndeosebi în celelalte ramuri ale gimnasticii de performanță, gimnastica acrobatică joacă un rol important în pregătirea din unele ramuri de sport
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
al vârstei preșcolare, de la 15 luni la 3 ani interesul copilului este îndreptat către lumea exterioară, către activitatea de explorare, activitate care îi va solicita diferite calități ) senzorio-afectivo-motorii; ) percepție spațio temporală; ) capacitatea de reprezentare mentală. Motricitatea sa globală, coordonată și ritmică, va releva mai târziu o bună dezvoltare a funcției sale de adaptare. Primele mișcări, primele urgențe vor fi rezolvate pe plan practic, va trebui ca automatismele formate să se perfecționeze pe de o parte, iar pe altă parte să poată
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
că ritmul « imprimă » în corpul copilului și mai ales în mișcările sale, în cursul embriogenezei. Încă, de la naștere ritmurile (alimentația, somnul etc.) trebuie să se adapteze condițiilor temporale impuse de lumea înconjurătoare. De aceea, dacă în procesul de adaptare, organizarea ritmică nu se concretizează, rezultă necoordonare și neîndemânare. De aceea, o importanță deosebită o are sincronizarea senzorimotorie. Spre exemplu, cântecele copilărești și adaptarea motrică pe o muzică bine ritmată, influențează mult latura emoțională, iar dacă sunt realizate în grupuri, rezultatele pozitive
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
ani. Totuși la sfârșitul perioadei preșcolare ei trebuie să poată deiferenția duratele mijlocii (60-80 milisecunde), duratele scurse (20-60 milisecunde) și duratele lungi (80-120 milisecunde). Această percepție pare să depindă de buna aptitudine a sincronizării senzorio motorie spontane. Calitativ: percepția structurilor ritmice, adică a unei organizări Structurarea ritmică reprezintă o ruptură a regularității cadenței care poate fi obținută prin asocierea a 2 tipuri de intervale: “timpuri scurte” și “timpuri lungi” și prin introducerea accentuării. 1. Accentuarea: introducerea accentuărilor într-o cadență taie
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
ei trebuie să poată deiferenția duratele mijlocii (60-80 milisecunde), duratele scurse (20-60 milisecunde) și duratele lungi (80-120 milisecunde). Această percepție pare să depindă de buna aptitudine a sincronizării senzorio motorie spontane. Calitativ: percepția structurilor ritmice, adică a unei organizări Structurarea ritmică reprezintă o ruptură a regularității cadenței care poate fi obținută prin asocierea a 2 tipuri de intervale: “timpuri scurte” și “timpuri lungi” și prin introducerea accentuării. 1. Accentuarea: introducerea accentuărilor într-o cadență taie următoarea cadență într-un anumit număr
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
ruptură a regularității cadenței care poate fi obținută prin asocierea a 2 tipuri de intervale: “timpuri scurte” și “timpuri lungi” și prin introducerea accentuării. 1. Accentuarea: introducerea accentuărilor într-o cadență taie următoarea cadență într-un anumit număr de secvențe ritmice organizate. 2. Structuri ritmice neaccentuate: structurile ritmice spontane arată că aceste secvențe se constituie prin asocierea a 2 tipuri de intervale “tipuri scurte” egale între ele și “timpuri lungi” egale între ele. 3. Limitele temporale ale grupului ritmic: grupul nu
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
care poate fi obținută prin asocierea a 2 tipuri de intervale: “timpuri scurte” și “timpuri lungi” și prin introducerea accentuării. 1. Accentuarea: introducerea accentuărilor într-o cadență taie următoarea cadență într-un anumit număr de secvențe ritmice organizate. 2. Structuri ritmice neaccentuate: structurile ritmice spontane arată că aceste secvențe se constituie prin asocierea a 2 tipuri de intervale “tipuri scurte” egale între ele și “timpuri lungi” egale între ele. 3. Limitele temporale ale grupului ritmic: grupul nu este posibil atunci când stimulii
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
obținută prin asocierea a 2 tipuri de intervale: “timpuri scurte” și “timpuri lungi” și prin introducerea accentuării. 1. Accentuarea: introducerea accentuărilor într-o cadență taie următoarea cadență într-un anumit număr de secvențe ritmice organizate. 2. Structuri ritmice neaccentuate: structurile ritmice spontane arată că aceste secvențe se constituie prin asocierea a 2 tipuri de intervale “tipuri scurte” egale între ele și “timpuri lungi” egale între ele. 3. Limitele temporale ale grupului ritmic: grupul nu este posibil atunci când stimulii succesivi sunt cuprinși
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de secvențe ritmice organizate. 2. Structuri ritmice neaccentuate: structurile ritmice spontane arată că aceste secvențe se constituie prin asocierea a 2 tipuri de intervale “tipuri scurte” egale între ele și “timpuri lungi” egale între ele. 3. Limitele temporale ale grupului ritmic: grupul nu este posibil atunci când stimulii succesivi sunt cuprinși între 0,10 secunde și 1,5 secunde. De altfel, există un număr maxim de stimuli posibili pentru același grup (5-7). Durata totală a unui grup este de 4-5 secunde, dar
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
5 secunde. De altfel, există un număr maxim de stimuli posibili pentru același grup (5-7). Durata totală a unui grup este de 4-5 secunde, dar duratele variază de la 1 la 3 secunde pentru un grup stabil. 4. Evoluția percepției structurilor ritmice: ritmicitatea mișcării se situează la nivelul experienței trăite. Lucrările lui M. Stambak permit jalonarea progreselor percepției structurilor ritmice după două aspecte: ) Număr de elemente; ) Complexitatea structurii. Din punct de vedere al primului aspect, copilul de la 3 la 6 ani poate
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
unui grup este de 4-5 secunde, dar duratele variază de la 1 la 3 secunde pentru un grup stabil. 4. Evoluția percepției structurilor ritmice: ritmicitatea mișcării se situează la nivelul experienței trăite. Lucrările lui M. Stambak permit jalonarea progreselor percepției structurilor ritmice după două aspecte: ) Număr de elemente; ) Complexitatea structurii. Din punct de vedere al primului aspect, copilul de la 3 la 6 ani poate reproduce forme de la 3 la 4 elemente, după 8 ani poate observa 7-8 elemente. Această perioadă din jurul celor
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
care par să aibă pe plan global o dezvoltare psihomotrică normală, sunt foarte slabi pe planul percepției temporale. De aceea, a putea evita aceste insuficiențe, munca în jurul celor 6 ani este fundamentală și se face pe două direcții: Favorizarea expresivității ritmice corporale spontane și posibilitatea de a le sincroniza cu suporturi sonore adaptate. 2.1.6. Educarea percepției auditive, în special a structurilor ritmice Această muncă a percepției temporale va avea drept consecință dezvoltarea memoriei imediate, care are rol foarte important
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
aceste insuficiențe, munca în jurul celor 6 ani este fundamentală și se face pe două direcții: Favorizarea expresivității ritmice corporale spontane și posibilitatea de a le sincroniza cu suporturi sonore adaptate. 2.1.6. Educarea percepției auditive, în special a structurilor ritmice Această muncă a percepției temporale va avea drept consecință dezvoltarea memoriei imediate, care are rol foarte important în înțelegerea mesajului verbal și în învățarea motrică cognitivă. Procesul acumulării cantitative într-o calitate care duce la o nouă calitate psihică se
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
scris Scrisul este înainte de toate o învățare motrică. Achiziția acestui automatism specific, foarte complex, cere educarea funcției de ajustare. Înainte să învețe copilul să citească, munca psihomotrică va avea ca obiectiv să-i de-a o motricitate spontană coordonată și ritmică care va fi cel mai bun garant pentru a evita problemele de disgrafie. Dacă abilitatea manuală globală nu a fost suficient dezvoltată este necesar să se recupereze întârzierea chiar de la începutul învățării. Se pot utiliza modelarea, decuparea și lipirea, diferitele
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
sunt reduse pe măsură ca se exersează. Există greșeli de execuție (realizarea greșită a exercițiilor, realizarea unei mișcări greșite sau incomplete) sau greșeli de omitere (omiterea unei mișcări esențiale). 4. Performanța apare mai bine pusă în practică. În cazul mișcărilor ritmice, pauzele inițiale și starturile cresc fără întrerupere. Componentele mișcării nu sunt distincte, dar apar combinate între ele, rezultând astfel un întreg continuu. 5. Prin practică sportivul devine mai bun în selectarea și interpretarea semnelor cărora el trebuie să le răspundă
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
va fi integrată la nivel conștient, prin punerea în joc a funcției de interiorizare. Această atenție asupra corpului nu va fi în perioada preoperatorie, cu adevărat intenționată. Două exemple vin să sprijine această analiză: -un test de percepție a structurilor ritmice le-a fost propus elevilor, implicând un efort auditiv intens și prelungit; -testul omului binevoitor. O foarte interesantă probă a Schemei corporale, pusă la punct de Daurant, Hameljak și Stambale et Berges, care are avantajul de a elimina parametrul grafismului
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de relaxare, fără contracții, separate prin faze intermitente. Perioada de pauză, fără contracții uterine permite desfășurarea circulației materno-fetale în timpul parturiției, asigurând aprovizionarea fătului cu oxigen. Intensitatea maximă a contracțiilor se manifestă în momentul expulziei fetusului, (ZEROBIN K. și col. 1984); ritmice, datorită cărora fătul este dirijat pe traiectul conductului pelvin și expulzat în exterior ( BOITOR I. 1985, SEICIU FL. și col. 1987 , ZAGHLOUL A.H și col. 1991). Durata contracțiilor uterine se mărește progresiv, de la 1520 minute (la începutul parturiției), la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sfincterul Oddi este contractat tonic; produce o rezistență la curgere care este mică dar suficientă pentru a devia bila secretată în vezicula biliară. In cursul golirii vezicii biliare are loc o reducere a tonusului sfincterului Oddi și o contracție peristaltică ritmică ce urcă până la sfincterul Oddi. Au loc contracții peristaltice anterograde și retrograde. Astfel, sfincterul Oddi poate modifica curgerea bilei în duoden atât prin modificarea tonusului său cât și prin modificări ale peristaltismului său ritmic care servește la pomparea bilei în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]