1,653 matches
-
vânătaia. Și tu? Vrei să mai dormi? Mai dormi! Odihnește-te! Nu, nu, șopti Cerboaica, zvâcnind din tot trupul, și-și dădu capul pe spate, s-o privească mai bine. Nu mai dorm, fii liniștită. Sunt gata să-mi iau robia-n primire. Robie, dacă ai munci forțat pentru alții, cum muncește bietul Alexandru! o dojeni bătrâna blajin, fără asprime, vorbindu-i ca unui copil. Cu trupul ei micuț, uscat, numai cu mâinile și picioarele mari, deformate de trudă, brăzdate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Vrei să mai dormi? Mai dormi! Odihnește-te! Nu, nu, șopti Cerboaica, zvâcnind din tot trupul, și-și dădu capul pe spate, s-o privească mai bine. Nu mai dorm, fii liniștită. Sunt gata să-mi iau robia-n primire. Robie, dacă ai munci forțat pentru alții, cum muncește bietul Alexandru! o dojeni bătrâna blajin, fără asprime, vorbindu-i ca unui copil. Cu trupul ei micuț, uscat, numai cu mâinile și picioarele mari, deformate de trudă, brăzdate de vine negre, umflate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
era contestată: „ «Îți crăp capul» striga el ridicînd bastonul, la Capșa, asupra lui Lemnaru care-i spunea că era, de fapt «armean, nu țigan, cum te grozăvești». «Am venit aici ca rob, cu cuceritorii» spunea Barbilian cu voce tunătoare. Niciodată robia nu primise un mai pregnant elogiu." Memorialistul de azi știe de la tatăl său, care fusese în tinerețe cel mai bun prieten al lui Barbu, că afirmația acestuia despre origine ar putea fi adevărată: „Adolescent, [Tudor Vianu] îl însoțise pe Barbu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]
-
șesurilor noastre, îi sufla din urmă ca frunzele, cu toate acestea era mai blând decât oamenii de piatră cărora le ceruse o patrie și un cămin; iar în locul în care se 'ntorceau îi așteptau bântuirea străinătății, siluirea limbii și legii, robia sufletească, mai greu de purtat decât robia trupului. În zadar țăranii aceia își bat cânii în amintire că n-au păzit Capitoliul de galii lui Brennus! Nu galii amenință azi Capitoliul naționalității române, ci apologiștii lui Blanqui și ai nihiliștilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
frunzele, cu toate acestea era mai blând decât oamenii de piatră cărora le ceruse o patrie și un cămin; iar în locul în care se 'ntorceau îi așteptau bântuirea străinătății, siluirea limbii și legii, robia sufletească, mai greu de purtat decât robia trupului. În zadar țăranii aceia își bat cânii în amintire că n-au păzit Capitoliul de galii lui Brennus! Nu galii amenință azi Capitoliul naționalității române, ci apologiștii lui Blanqui și ai nihiliștilor, 38 {EminescuOpXIII 39} oamenii cari n-au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în adevăr cere sacrificii României; dar sacrificii făcute colectivității puterilor europene, nu uneia din ele. Numai colectivitatea lor prezintă României oarecari siguranțe de neutralitate și de neatârnare; preponderanța cât de neînsemnată a uneia din ele înseamnă începutul atârnării și a robiei. Și am înțelege încă un raport de dependență de un stat binevoitor, care ar respecta individualitatea noastră etnică. Dar să atârnăm de cine? De Austro-Ungaria, în care maghiarii pot zilnic călca în picioare o jumătate a poporului romînesc! [27 aprilie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin sacrificii personale chiar un grăunte din mizeria la care neamul omenesc pare de-apururea condamnat. Pentru a-și permite cineva lefile proconsulare ale anticității și mesele ce costau milioane de sesterții ale unui Lucullus ar trebui să existe sclavia anticității, robia maselor. Și iată ceea ce nu voiește statul modern, a cărui țintă este a nu lăsa ca poporul muncitor să fie măcinat și să degenereze sub pături superpuse de feneanți, de reputații uzurpate, de săbiuțe ce gonesc liste civile regale cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la rolul de salahor, de lucrător cu ziua, care trăiește de la mână la gură. Aceasta a fost cauza nemulțumirilor populației, a formării partidului național și a popularității lui imediate, a hotărârii târzie de-a înlătura influența străină. Cu toate acestea robia economică a populației a devenit deja atât de mare încît, deși voiește a alunga pe străin, nu poate trăi fără el. De aceea, cu fuga europenilor, foametea amenință populațiunile orășenești. Astfel, războiul din afară, mizeria și foametea înlăuntru sunt epilogul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
alege politica sa financiară. În momentul dentăi starea economică a țării îi impune regimul financiar. Încercările lui cată să se îndrepte înainte de toate la schimbarea regimului economic și a celui social, la sporirea și diversificarea muncii, la eliberarea ei de sub robia cheltuielelor de transport și de transmisiune, la deprinderea fiecăruia individ cu munca productivă la care e predispus, la încurajarea acesteia, la descurajarea ocupațiunilor improductive. El nu poate substitui dărilor indirecte pe cele directe fără ca societatea însăși să fi ajuns a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar fi esploatat în mod rațional, demult ar fi servit de model țării întregi, ar fi ridicat nivelul intelectual al cultivatorilor, s-ar fi regenerat și îmbunătățit rasa vitelor de muncă, s-ar fi ajuns la eliberarea claselor muncitoare de sub robia sistemului învechit și greu de cultură. E curios asemenea a vedea pe-un plagiator de-o rară și demult dovedită ignoranță administrând instrucțiunea și biserica națională. De aci se văzu bunăoară trimițîndu-se un Pantazi Ghica, acea chintesență de crapulozitate și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Alegerea d-lui C. A. Rosetti la prezidenția Adunării însemnează așadar: contopirea colegiului I, al Ii-lea și al Iv-lea într-unul singur, deci majorizarea tuturor drepturilor prin delegații guvernamentali ai colegiului al Iv-lea; apoi electivitatea magistraturii, deci robia justiției sub regimul de partid, punerea onorii, vieței, averii oamenilor la discreția bandelor electorale ale lui Serurie. Iată dar la ce avem a ne aștepta. Funcțiile de judecător ca și cele de deputat vor deveni adevărate moșii, pe cari guvernanți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se cățărau ca și caprele. Ei, vlahii și cumanii, sunt aciia cari luptă mereu cu oștirile lui Isaak Angelos. Vlahii sunt acei cari înving. Ei prefac Tracia într-o pustietate, ei dărâmă orașele, ucid pe locuitori sau îi vând în robie în mari depărtări; ogor, pădure și vie, orice semănătură și sădire piere și singurul rod al ridicării noului Imperiu din Trnwo este nimicirea culturii romaeice și a rasei romaeice, ori pe unde numai o pot stârpi vlahii și skyții, cumanii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
asupra lui, descopere duplicitatea guvernului, e amenințat cu darea în judecată și moare de supărare. Cogălniceanu, bolnav și bătrân, reîntinerește în culmea vieții sale pentru a apăra Dunărea, mișcătoarea pavăză de argint a neatârnării noastre străvechi, a căreia pierdere totdeuna robie au însemnat. Iar țara aceasta, amețită ca un taur de demagogia ei internă, de zdreanța roșie a republicei de disculți, e distrasă de la cestiunea cea mare, pierde ca pe niște cărți pe joc simpatiile tuturor popoarelor europene, pentru a se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
amăgită, esploatată, înjosită de tot ce ea are mai comun, mai ignorant și mai malonest? Volenti non fit injuria. O țară care vrea și suportă un guvern de Dimanci și Mihălești aceea vrea și suportă înstrăinarea Dunării, vrea și suportă robia economică și vasalitatea politică. [3 martie 1883] 266 {EminescuOpXIII 267} HORATIUS - OVREU Directorul unui liceu din Triest a căutat să arate într-o broșură că poetul roman Quintus Horatius Flaccus, favoritul împăratului August și amic al lui Maecenas, a fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mult a conspirație ocultă în contra intereselor acestei țări, o conspirație agravată încă prin plecarea regelui în, momentele hotărâtoare. Țara are nevoie de tot curajul ei civic pentru a scutura din spatele ei atât vasalitatea economică cu care e amenințată cât și robia politică sub elementele demagogiei, ignorante și maloneste, ce se oploșesc sub aripile d-lor Rosetti brătianu. [10 martie 1883] SITUAȚIA DIN ARDEAL I. P. S. S. mitropolitul românilor răsăriteni din Ardeal și Țara Ungurească, d. Miron Românul, a adresat protoiereilor din arhidieceză
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe urmă pe lângă tronul lui Atila și pe lângă bestiile feroce care-l înconjoară? Dacă așa v-ați gândit, nu contați pe mine, fiindcă eu n-o să mă supun niciodată hunilor. Ați uitat în ce disperare trăiesc frații noștri rămași în robie dincolo de Rin? Vreți să ajungeți mâine ca ei? Asta niciodată! țâșni bărbatul care îl făcuse pe Olegar să cadă; și încă alții, strigând, i se alăturară. — Prin urmare, vedeți bine că, așa stând lucrurile, nu avem de ales: trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
venit și aici, în sat, hoardele năvălitorilor, care au adus cu ele numai jale, nenorocire și lacrimi: ogrăzi și acareturi distruse, animale luate cu forța, bătrâni și femei umiliți sau chiar omorâți, tineri și copii - fete și băieți - luați în robie și duși hăt! La capătul pământului. Bărbații satului unde erau, bunică? De ce nu-l apărau? întreabă Sorin. Erau plecați la oaste, căci vodă, măria sa, îi chemase la el, să-l ajute să scape țara de jefuitori. Și, mai trebuie să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
an, în a cincea zi a lunii a patra, pe cînd eram între prinșii de război de la rîul Chebar, sau deschis cerurile, și am avut vedenii dumnezeiești. 2. În a cincea zi a lunii, era în anul al cincilea al robiei împăratului Ioiachin, 3. Cuvîntul Domnului a vorbit lui Ezechiel, fiul lui Buzi, preotul, în țara Haldeilor, lîngă rîul Chebar; și acolo a venit mîna Domnului peste el. 4. Mam uitat, și iată că a venit de la miază-noapte un vînt năpraznic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
cu fața la pămînt, și am strigat cu glas tare: "Ah! Doamne Dumnezeule, vrei să nimicești Tu și ce a mai rămas din Israel?" 14. Și Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 15. "Fiul omului, frații tăi, da, frații tăi, cei din robie, și toată casa lui Israel, sunt aceia despre care zic locuitorii Ierusalimului: "Ei sunt departe de Domnul, țara ne-a fost dată nouă în stăpînire! " 16. De aceea, spune despre ei: "Așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Dacă-i țin depărtați printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
du-te în alt loc; poate că vor vedea că sunt o casă de îndărătnici. 4. Scoate-ți lucrurile ca niște lucruri de călătorie, ziua, sub ochii lor, dar pleacă seara, în fața lor, cum pleacă cei ce se duc în robie. 5. Să spargi zidul sub ochii lor, și să-ți scoți lucrurile pe acolo. 6. Să le pui pe umăr sub ochii lor, să le scoți afară pe negură, să-ți acoperi fața și să nu te uiți la pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
este la Ierusalim, și pe toată casa lui Israel, care se află acolo." 11. Spune: "Eu sunt un semn pentru voi! Cum am făcut eu, așa li se va face și lor: se vor duce într-o țară străină în robie. 12. Domnitorul care este în mijlocul lor își va pune lucrurile pe umăr și va pleca pe negură, vor sparge zidul ca să-l scoată afară, își va acoperi fața, ca să nu vadă pămîntul cu ochii. 13. Îmi voi întinde mreaja peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
împotriva lor! 3. Spune copiilor lui Amon: "Ascultați Cuvîntul Domnului, Dumnezeu! Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: "Pentru că ai zis: "Ha! Ha!" sfîntului Meu Locaș, cînd era pîngărit, țării lui Israel, cînd era pustiită, și casei lui Iuda, cînd se ducea în robie, 4. de aceea, iată, te dau în stăpînirea fiilor Răsăritului, ei își vor așeza staulele în mijlocul tău și își vor face locuințele în tine, îți vor mînca roadele, și îți vor bea laptele. 5. Voi face din Raba un ocol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Sinul va fi cuprins de spaimă. No va fi deschis prin spărtură, și Noful cucerit ziua în amiaza mare de vrăjmași. 17. Tinerii din On și din Pi-Beset vor cade uciși de sabie, și cetățile acestea se vor duce în robie. 18. La Tahpanes se va întuneca ziua cînd voi sfărîma jugul Egiptului și cînd se va sfîrși mîndria tăriei lui; un nor va acoperi Tahpanesul, și cetățile lui vor merge în robie. 19. Îmi voi aduce astfel la îndeplinire judecățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
sabie, și cetățile acestea se vor duce în robie. 18. La Tahpanes se va întuneca ziua cînd voi sfărîma jugul Egiptului și cînd se va sfîrși mîndria tăriei lui; un nor va acoperi Tahpanesul, și cetățile lui vor merge în robie. 19. Îmi voi aduce astfel la îndeplinire judecățile asupra Egiptului, și vor ști că Eu sunt Domnul. 20. În anul al unsprezecelea, în ziua a șaptea a lunii întîi, Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 21. "Fiul omului, am frînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
și plăcut, va trăi tocmai din pricina aceasta! 20. Fiindcă ziceți: "Calea Domnului nu este dreaptă!" vă voi judeca pe fiecare după umbletele lui, casa lui Israel!" 21. În al doisprezecelea an, în ziua a cincea a lunii a zecea a robiei noastre, un om care scăpase din Ierusalim, a venit la mine și a zis: "Cetatea a fost luată!" 22. Dar mîna Domnului venise peste mine seara, înainte de venirea fugarului la mine, și Domnul îmi deschisese gura pînă a venit el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]