1,763 matches
-
-nchise Schimbă-n aur plumbul închisorii. Cât de veche, galbenă și roasă Tu ne spinteci bezna suferinței, Când te-avem în mâini, misterioasa Teacă pentru săbiile minții. Stup în care slove-naripate Cu polenul lumii încărcate Sucul nemuririi ne-au trecut. Roi de buchi, semințe-ale ideii, Magic cosmos strâns în scoarțe; zeii Au pierit că nu te-au cunoscut.” Vasile Voiculescu 609. „Ce cărți zdrobitoare! Ele cresc, pe măsură ce le contempli, asemenea piramidelor, și până la urmă, aproape că te înspăimântă...” Flaubert 610. „De
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
omul biologic se ajunge la omul cultural. De aici și sentința cunoscută: cultura împlinește natura umană. 35 L-am ascultat, amețit de tirada lui cu și fără sens. Îi aud și acum vorbele, ca ieșite dintr-un stup cu forța roiului zgomotos și amenințător. Ce l-o fi apucat? Bătrânul, pentru că era cu un cap învelit în venerabile bucle albe, iar barba stufoasă inspira înțelepciunea vârstei la care a ajuns, nu s-a lăsat până nu și-a descărcat întreaga baterie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
du trône de Roumanie. Dernièrement a paru dans des feuilles locales la nouvelle alarmante que nos troupes évoluaient aux frontières de la Bessarabie; des régiments de Cosaques, entre autres, sont prêts (dit-on) à passer la frontière roumaine. Le premier ministre du roi, Ivan Bratiano, m’a fait une visite hier pour parler de ces nouvelles et apprendre les mobiles qui ont engagé le Ministère impérial des Affaires Étrangères à prendre des mesures extrêmes et si inattendues. Dans ce long entretien, M. Bratiano
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ratification de cette élection dépendait, aux termes du Traité de Berlin, des grandes puissances et de la Porte. Comme le lui demandais ce qui en était de l’union projetée, M. Bratiano me répondit qu’à l’avis du gouvernement du roi, cette idée est très exécutables. Que le Traité de Berlin n’interdit nullement l’union personnelle d’un Etat voisin avec la principauté, que, par conséquent cette question n’a rien à voir avec les signataires du Traité de Berlin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
les signataires du Traité de Berlin, mais qu’elle peut-être résolue d’accord avec le gouvernement de Sa Majesté le Sultan. Je ne me suis pas engagé dans les discussions ultérieures, mais j’ai simplement dit au premier ministre du roi Charles que le gouvernement impérial veille scrupuleusement sur ses intéréts en Orient et à la paix de l’Europe. Que toute modification non-prévue au le Traité de Berlin serait considérée comme une ateinte portée à celui-ci, et, par conséquent, entraînerait
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
le peuple autant que possible de son côté. A titre de complément à mon rapport auprès de l’empereur, je crois de mon devoir d’attirer l’attention bienveillante de Votre Excellence sur la nécessité d’empêcher cette combinaison du roi Charles et de ses ministres; de même nous devons, à mon avis, prendre les mesures les plus extrêmes pour mettre fin à ces intentions. J’ai l’honneur etc. No. 155. Télégramme chiffré du ministre des Affaires Étrangères au ministre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
que l’impereur a daigné ordonner de vous munir des instructions suivantes, au cas où le roi Charles poserait sa candidature officielle au trône de Bulgarie: 1. Déclarer au gouvernement royal, au nom du gouvernement impérial, que la candidature du roi au trône de Bulgarie est considérée comme une violation du Traité de Berlin. 2. Déclarer au ministère roumain que le gouvernement royal sera rendu responsable des conséquences désagréables d’une conduite aussi irréfléchie. 3. Si, malgré les déclarations susdites, le
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
patina aglomerărilor primordiale. Treptat aceste aglomerări au atras și mai multă materie. Acumularea de materie a reprezentat un proces evolutiv conducând în cele din urmă la universul pe care-l observăm astăzi: materia este agregată în galaxii, iar galaxiile formează roiuri. Acestea la rândul lor se unesc în superroiuri. Toate aceste structuri au crescut într-un anume fel dintr-un stadiu originar care prezenta mici neregularități. Reacțiile nucleare declanșate în interiorul stelelor formate au dus la apariția elementelor de masă medie iar
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Costișa noastră de altă dată. Pasiunea pentru albinărit Printre multiple pasiuni ale tatei, albinele ocupau un loc deosebit. În grădina de flori din fața casei a așezat peste zece stupi sistematici și avea mereu în atenție comportarea albinelor. Când roiau, prindea roiul cu un dispozitiv în formă de pâlnie și-l așeza într-un nou stup. Nu era zi ca să nu treacă tata pe la albine. Se îngrijea de hrana lor, de curățatul fagurilor, de ocrotirea albinelor pe vreme răcoroasă. Nu o dată le-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fărădelegi pentru care nici o pedeapsă nu-i prea mare. — Veniți de ne luați, strigă Eglord batjocoritor, aplecându-se peste ziduri. Veniți să ne faceți prizonieri, vă așteptăm cu cea mai mare bucurie! Nu-și duse fraza până la capăt, când un roi de săgeți zbură de jos spre creneluri. Eglord se trase Înapoi și le spuse oamenilor: — Nu vă temeți, nimeni n-a putut cuceri cetatea până acum. Nici acum n-o vor lua. Nu vă Încredeți În Conrad, Îi va spânzura
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de mătase) de Iustin Onică; „Gălbeaza sau distomatoza” și „Despre fătare la vitele cornute”, ambele de I. Bodnariuc, agronomul - regional; „Compostul” (gunoiul putred, mranița) de Eust. Moldovanu care semnează și „Cultura alacului (soi de grâu); Din albinărit: Prinderea și așezarea roiului - de Ioan Vicoveanu; Cocoșeii de pe pruni - de Paul Scolobiuc; Sfaturi pentru gospodine; Vietăți urâte omului; Sfaturile unui plugar - Andrei Eftimie Mândru din comuna Pârliți, județul Bălți; Din toată lumea, Știri mărunte, dar și poezia „La cărți, copii!” de P. Halippa din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
girant responsabil era Temistocles Predici, președintele asociației, str. Iancu Flondor nr.45. Același avea răspunderea redacțională pentru textul român, iar pentru partea germană și ruteană responsabil era Filip Fedorowicz. Se publicau materiale folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial, Dimitrie Cantemir despre albinăritul din Moldova, despre albine în timpul iernii, sfaturi vechi pentru apicultori noi etc.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și ruteană responsabil era Filip Fedorowicz. Se publicau materiale folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial, Dimitrie Cantemir despre albinăritul din Moldova, despre albine în timpul iernii, sfaturi vechi pentru apicultori noi etc. Publicația avea și nelipsitele rubrici: Poșta redacției, târgul cerealelor, prețul vitelor, dar mai ales reclamă comercială. Avea un cerc de colaboratori destul de numeros
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mythologie. Examen critique des récentes publications de Georges Dumézil”, RHR (1974), pp. 3-8 (cu referire în primul rând la Du mythe au roman. Le saga de Hadingus și Mythe et épopée II: Types épiques indo-européens: un héros, un sorcier, un roi). Din păcate, Wikander critică conferințele Haskell publicate de Dumézil ca Mythe et épopée II, invocând teoriile expuse de el în ale sale Haskell Lectures, ținute la Chicago un an înaintea lui Dumézil, dar pe care nu le-a făcut publice
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
exista posibilitatea unui front sau mai multora de veghe, de supravegherea a puterii politice, atât oficialitatea, cât și noi, particularii, ne-am pomenit Înconjurați de zvonuri, de adevăruri pe sfert, pe jumătate și uneori chiar În Întregime manipulate, ca un roi, un bâzâit intens și Învăluitor În care nimeni - poate cu excepția celor care se aflau În centrul acestei „mori de intoxicare!” - nu mai recunoștea Nordul sau Sudul, proporțiile juste ale fenomenelor, adevăratele sau falsele probleme, ca și măsurile ce trebuiesc luate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
foarte aproape de vilă. Un grup de tineri se prăjeau, abandonați, în soarele puternic al amiezii. Păreau adormiți, deși muzica de la casetofon răsuna destul de puternic. O lene latină... Pe aceștia i-ar putea trezi și obliga să se miște doar un roi de muște flămânde sau mareea oceanică, m‑am gândit cu o ușoară răutate, iritat de imobilitatea imaginii... Gazdele ne propun un concert Ceaikovski, Cvartet de coarde no.3, opus 30, interpretat de cvartetul Fernando Lopes Grasa, într-o componență aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pe teren plat printre trestii și bambuși, încep să simt, fizic, geniul rău al acestor locuri auguste: muștele. Șarpele sau porcul ar fi ceva prea frumos, prea comod. Numele meu e legiune, zice Cel Rău, și pe bună dreptate. Un roi neobosit de insecte zburătoare, unele invizibile, dar și tăuni, musculițe, țânțari, pe care nu-i poți îndepărta în acest aer saturat decât cu palme răsunătoare date pe obraji și pe ceafă. Scriptura a trecut sub tăcere acest secret. Ea nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care zadarnic încerc mereu să mi-i imaginez copii sau măcar adolescenți imberbi, prea conștient fiind de faptul că deranjez, eu unul mă cam bâlbâi. Ei rămân totuși curtenitori și mai degrabă ospitalieri. Economi la vorbă. Hieroglifici. Protejați de un roi de acoliți ale căror voci înăbușite le aud dincolo de ușă vicari, ceauși, prelați auxiliari, diaconi, asistenți, kawass sau secretari, cum poți să știi? Această surdă agitație din anticameră te lasă să-ți închipui cam care ar fi efectul unei încruntări
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
armie desfășurată. Dar și puterea credinței nu e mai mică. Machiavel: Religiunea face pe oameni buni; legea, drepți; necesitatea, muncitori. Lucrețiu: Lumea, imensă greșală, nu e lucrarea zeilor. Euripide: Bunătatea domolește ce a supus ferul. Ne sachant ce qu'un roi cache au fond d'une grâce qu'il fait. Liberta dolce e desiato bene! Nul conosciuto a chi talor no'l perde. Libertate dulce și dorit bun, necunoscut de cel ce încă nu l-a pierdut. Le jésuitisme n'est
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ușori vin gospodarii de la câmp; trec și copii și fete, cu apă, se întorc vitele, mugind, latră cânii, zburdă caii; și într-un târziu se aprind lumini și prin ogrăzi pretutindeni, focuri mari de gunoae, ca s-alunge prin fum roiurile de țânțari. Itinerar dobrogean [PERSONAJE DIN BUNEȘTI] Doi moșnegi Vasile Blană și Neculai Prună Cum Vasile e și șiret; cellalt cinstit. Istoria lui Neculai cu cuiul, cu dracul și istoria lui cu Vornicul și cu boerul din iad, din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de nu s-au bolnăvit și n-au murit oamenii în ploaia, umezeala și glodul acela, nu înțeleg! La Balta de lângă Zimnicea am petrecut 8 zile, cu frumoase zile line cu răsărituri și asfințituri pe baltă, dar cu niște înspăimântătoare roiuri de țânțari și cu o grozavă plictiseală... Am avut și ploi viforoase în timpul nopții, cu inundația câmpului unde era bivuacul etc. Femeia cea inteligentă și cultă, din apropierea Șistovului; nemțoaică, care știe englezește, franțuzește, românește; valurile vieții au aruncat-o acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tinerele colonii mărunte rebegesc la cele dintăiu vânturi reci de toamnă; ci ia pildă de la această colonie tânără și harnică, care-și organizează munca, și în primăvara vieții ei strânge cu grabă mana florilor pământului; nu râvnește la strânsura altui roi și păstrează acele răzbunătoare numai pentru adevărații dușmani din afară! De câte ori zbiera măgărița maiorului, de-atâtea ori soldații îi răspundeau cu chiote și râsete. Când a venit generalul Pătrașcu în tabără la Zimnicea, măgărița Bălcănița mânca oleacă de ovăs. Generalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
etern.// Tu nu cauți trofee niciodată,/ căci biruința-i absolută/ și fără dovezi.// Zadarnic s-a umplut cimitirul/ cu morți pe jumătate culcați/ în alcovuri de piatră,/ îngânând cântecul celor vii,/ privighetori de tămâie.// Zadarnic mîinile lor de argint/ alungă roiul frunzelor/ de pe fețe.// Netrebnici sunt morții solemni,/ morții sociali neîndurându-se/ să se părăsească pe sine.// Dar tu, o, moarte, ești o simplă-ntoarcere a capului,/ o expirație calmă/ a celui care trăind prea adânc/ deodată uită viața". Poetul estetician
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că nu aveam nici o știre de la Aliații din Occi dent.](Ibidem, p. 148.) Czernin fusese la Focșani, unde s-a întâlnit cu regele. Nu ni s-a repetat, bineînțeles, ce au vorbit, dar revenind aici a spus: „Ce mouton de roi a pleuré dans mon gilet“.(„Acest rege molâu a plâns la pieptul meu“ (fr.). ) Nimeni nu l-a crezut, cunoscând demnitatea regelui. Ce ne îngrijora peste măsură era trecerea austro-ungarilor pe la Noua Sușița, în Ucraina, căci înțelegeam cât de imposibilă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
flori. .............................................................................. Apoi iarăși, altă dată, am văzut, și mai mâhniți, Drepți tovarăși de ai noștri, cum la dușmani pribegiți, Pusu-s-au în văzul lumii să ne-mproaște cu ocări, Uitând dintr-o zi la alta ale noastre-mbrățoșări Și cercând să nimicească roiul harnic de albine, Pentru că, invidioșii, nu puteau face mai bine. Astfel fost-am de ocară în tot chipul porecliți: "Ignoranți, fără az-buche, lipoveni, cosmopoliți". Răii ne pârau la lume că suntem răutăcioși, Sterpii ne găseau pricină că n-avem copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]