66,509 matches
-
Cu ani în urmă, mai exact în anul 1996, am publicat cartea Un român în Canada. Am incercat sa umplu un gol de cunoaștere pentru românii de acasă, privați de informații despre ? trădătorii țării ?, în realitate temerarii care au ales să părăsească ? raiul ? comunist pentru o viață dura, dar demnă, în altă lume. În cazul meu, așa cum se deduce și din titlu, era vorba de țară
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
m-a dus destinul, respectiv Canada. Ecourile acelei cărți nu s-au stins nici până în ziua de astăzi. Fără să știți, ne-ați însoțit pe noi, ca familie de-a lungul anilor de imigrație în Canada, prin intermediul cărții Dv., "Un român în Canada" (apărută la Editură Helios) una dintre primele cărți pe care soțul meu plecat din țară înaintea mea a adus-o cu el pe continentul nord-american. Anii au trecut și între timp bibliotecă noastră s-a umplut în mare
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
colț la altul al țării cât un continent. Am făcut și fac afaceri cu canadieni aproape în fiecare zi. Mai ales in ¡°perioadă anglofona¡± de aproximativ 7 ani, izolat în provincia New Brunswick, nu am avut de-a face cu românii decât ocazional, deci m-am ¡°purificat¡± și îndepărtat de ¡°metehnele¡± românești. Se poate spune că m-am ? canadizat ? chiar dacă am ramas tot român în ochii canadienilor și în sufletul meu. Cum vede ? canadianul ? din mine România și pe români? Mă
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
anglofona¡± de aproximativ 7 ani, izolat în provincia New Brunswick, nu am avut de-a face cu românii decât ocazional, deci m-am ¡°purificat¡± și îndepărtat de ¡°metehnele¡± românești. Se poate spune că m-am ? canadizat ? chiar dacă am ramas tot român în ochii canadienilor și în sufletul meu. Cum vede ? canadianul ? din mine România și pe români? Mă aflu în România de o lună, deci pot să scriu că un ..canadian în România, inspirat la fața locului de ce văd și ce
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
cu românii decât ocazional, deci m-am ¡°purificat¡± și îndepărtat de ¡°metehnele¡± românești. Se poate spune că m-am ? canadizat ? chiar dacă am ramas tot român în ochii canadienilor și în sufletul meu. Cum vede ? canadianul ? din mine România și pe români? Mă aflu în România de o lună, deci pot să scriu că un ..canadian în România, inspirat la fața locului de ce văd și ce simt. Deci, iată începutul unei noi cărți povestea unui... canadian în România. Am ajuns la București
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
care se zbăteau săracii pacienți de atunci este greu de imaginat. Acum spitalul a căpătat un aspect modern, este curat și echipat acceptabil. În saloane este chiar mai cald decât ar trebui. Lipsesc încă anumite materiale, dar așa este la români. S-au realizat ceva progrese, fără discuție, dar anomalii sunt destule. Oamenii sunt cei care ar putea face diferența, dar de unde să găsești personal ordonat, cinstit și clar la minte că în Canada ? Spunând cine sunt și ce am făcut
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
te calce în picioare doar pentru că se întâmplă să locuiți în același oraș. entru a nu rămâne în domeniul teoriei pure, am să dau n exemplu care ilustrează perfect cerințele formulate de dl Cosmâncă privind viitorul României și tipul de român visat de pesedei. Zilele trecute, la invitația unor prieteni bucureșteni, un domn și o doamnă, am luat prânzul la un restaurant șic de pe Căderea Bastiliei. O zonă plină de farmec, ce amintește, în ciuda aglomerației infernale, a prafului și a zgomotului
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
Tudorel Urian După căderea regimului comunist, scriitorii din diaspora au revenit în literatura română, aducînd cu ei primele mărturii majore privind statutul real al românilor exilați. S-a văzut astfel că viața acestora nu a fost întotdeauna o diafană plimbare pe petale de roze, că adaptarea la o nouă cultură și la scrisul într-o limbă străină, departe de mediul familiar de acasă, presupune un
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
prezintă fără menajamente traumele psihice pe care le suportă noii veniți în încercarea lor de a se adpata la un nou mod de viață. Firește, soarta unui evreu din România emigrat în Israel nu se compară cu aceea a unui român emigrat în Franța sau Statele Unite. Primul este tratat cu infinit mai multă atenție de către autoritățile locale, i se oferă o locuință mai bună sau mai rea și, cu puțină șansă, chiar o slujbă în domeniul în care este calificat. Chiar
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
prezentului și-ale viitorului, pesedeii s-au repezit să pună capac și trecutului. E singurul care-i mai deranjează: între timp, cu largul concurs al indiferenței cetățeanului, au trântit economia la pământ, iar corupția au ridicat-o până la cer. Mintea românului e oricum ocupată cu altceva (abia am ieșit din sărbătorile de iarnă, c-am și început să alergăm după miei, țuici, vin), așa că mânăriile guvernamentale au fost înghițite pe nemestecate. La înghesuială, printre portbagajele pline ale șefilor și disperarea din
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
fi avut nimic împotriva fostului președinte american Bill Clinton, nu îmi amintesc nici să fi avut o părere prea bună despre el. În 2000, când am ajuns în Statele Unite, știam și eu cam tot atât despre el cât oricare alt român: că mințise în fața unei comisii de investigare a Congresului american despre relația lui cu Monica Lewinski. La fel de bine știam și amănuntele picante ale relației în sine. Nu am avut ocazia însă să îl văd în exercițiul funcțiunii, și nici să
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
camera de luat vederi un martor de încredere? Cea de-a doua instanță a manipulării prin imaginea video este mai veche decât prima. Odată cu perestroika, televiziunile din Rusia și din Moldova au devenit modalități alternative (citește: singurele) de informare pentru românii din sud-estul țării. La Brăila, unde am crescut, nu se "prindeau" bulgarii, ca la București, dar se prindeau rușii și moldovenii. La televiziunea moscovită l-am văzut pentru prima oară pe Gorbaciov ținând un discurs în fața delegaților la nu mai
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
comandamentul trupelor rusești ale prințului Potemkin. Ediția e în franceză, dar avem și anunțul cu privire la o ediție în română, care n-a apărut sau nu ne-a parvenit. Alte ziare românești apar, înainte de 1829, în afara granițelor Principatelor, dar editate de români în românește pentru români: la Cernăuți, în 1820, Crestomaticul românesc al lui Teodor Racoce, la Buda, în 1821, Biblioteca românească a lui Zaharia Carcalechi, la Leipzig, în 1827, Fama Lipschii pentru Dacia. Ce mai dovadă de patriotism ignorant! l E
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
ei. Cincizeci de ani (plus cincisprezece) de îndobitocire, viață trucată, batjocură fără perdea și cinism i-au făcut să nu mai creadă nimic din promisiunile mărimilor zilei. Solemnitatea unui moment esențial pentru istoria țării — primirea în NATO — i-a reamintit românului doar lugubrele înscenări din vremea lui nea Pingelică sau, mai recent, reactivarea de către Năstase a cravatelor roșii la gâtul junilor pesedei. Oricât ai încerca să demonstrezi că de data aste e pe bune, că în sfârșit am scăpat de spectrul
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
pe de altă parte, „națiuni etnice”. În Europa Occidentală (Franța, Olanda, Anglia etc.) predomină „națiunile civice”, în vreme ce țările din Centrul și Răsăritul continentului sînt încă tributare viziunii etnice asupra națiunii. Cauzele acestei situații sînt multiple, de la politica de emancipare a românilor din Transilvania pînă la influența istoriografiei germane de la începutul secolului al XX-lea și reacțiile la sovietizarea țării. Victor Neumann ilustrează etnonaționalismul românesc prin citate copioase din autori din perioade diferite, de la reprezentanții Școlii Ardelene pînă la George Barițiu, Timotei
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
O explicație credibilă, însă, nu există” (p. 115). Probabil așa este. Nu am auzit însă ca vreuna dintre celelalte etnii care trăiesc în Transilvania (maghiară, germană, evreiască) să fie o înfocată adeptă a metisajului. Or, în acest caz, focalizarea pe români (care, mult timp, în Transilvania nici măcar nu aveau un statut de etnie recunoscută) este vag necinstită și rău-intenționată. Poate că involuntar, prin lipsa de referire la ceilalți, Victor Neumann face un rechizitoriu al comportamentului etnic-naționalist și etnic-cultural al românilor. Pe
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
ideile rasiste ale lui Gobineau etc. -; ecuația profesorului timișorean nu ia în considerare contribuțiile unor gînditori progresiști ai epocii, teoria sincronismului a lui Eugen Lovinescu, de exemplu), totul lasă impresia unei răfuieli cu o singură etnie din conglomeratul transilvano-bănățean. Categoric, românii nu sînt mai buni, dar nici mai răi decît celelalte etnii care populează acest colț al continentului. Victor Neumann are perfectă dreptate atunci cînd pledează pentru transculturalitate și identitate multiplă. Argumentele sale sînt impecabile și punerea lor în discuție este
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
eventuale victorii. „Dați-mi mie puterea în viitoarele alegeri, împiedicați falsificarea rezultatelor alegerilor și va fi bine și pentru israelieni. Cînd eu hotărăsc ceva, sunt credincios ca un cîine.” Asemenea cereri sunt de un cinism fără margini, insultătoare și pentru români și pentru evrei. Nici nu știu dacă mai e cazul să reamintesc cum se bătea CVT cu pumnii în piept, pînă nu demult, în calitatea pe care și-o atribuise el singur, de tribun al românilor. Și cum se lăuda
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
TRIBUNA nr. 1 d-nei Carmina Popescu ocupă zece pagini de revistă și trebuie citit. Obligatoriu! Ce mai zic sondajele Într-un editorial din ADEVĂRUL Adrian Ursu e de părere că „mai toate partidele par să fie hotărîte să cîștige voturile românilor cu rețete de import. PUR i l-a răpit Liei Roberts pe Dick Morris, un regizor de campanii electorale care doar pe la căminele culturale din lumea a treia mai primește cîte o punere în scenă. PRM s-a lăsat convertit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
zic sondajele de opinie? Adevărul anunță că „Potrivit unui sondaj CURS trei orășeni din patru cred că sărăcia, corupția și nesiguranța macină România. La capitolul ce ne facem noi între noi să notăm, tot din Adevărul, că „Unul din zece români e hărțuit sexual la locul de muncă” și că „Peste 800.000 de românce sunt victime ale violenței în familie”. Asta dacă le luăm în calcul pe cele care au curajul să se plângă de ceea ce pățesc acasă. O cifră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
de alte etnii, ci pentru că pozițiile sale erau vădit anti-românești, comunismul din România a avut un debut dubios, o evoluție criminală și-un final înecat în atrocități de tip medieval. Indiferent dacă a fost condus de maghiari, bulgari ucraineni, de românii Gheorghiu-Dej ori Ceaușescu, sau dacă la vârfurile sale s-au aflat evreii Ana Pauker, Iosif Chișinevshi și ceilalți, el a dovedit o egală, inflexibilă ură față de democrație, dialog și ideea de elită autentică. Din acest punct de vedere, atacul constant
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
al stilului politic ce-a dominat România de la al Doilea Război Mondial încoace. Mitul „vocii unice”, cultivat cu obstinație și violență de către conducătorii comuniști, nu și-a pierdut deloc din eficiență. Identificarea partid-stat constituie o moștenire adânc înrădăcinată în mintea românului chiar și în clipa de față. Tot parte a moștenirii comuniste e și resurgența partidelor naționaliste și xenofobe, provenite direct din mentalitatea de castă și din obsesia „cetății asediate” — caracteristici distinctive ale ultimei faze a comunismului analfabet și grotesc al
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
din condiția de exponenți ai elitei, derapînd pe nesimțite în vecinătatea hegemoniei tribale. Prioritatea deferentă făcu locul meleului rugbistic. Darea de mînă se înfrăți cu darea de buznă. Doamnele se văzură dislocate de domni, tinerii luară fața vîrstnicilor și - firește - românii obținură prim-planul în fața străinilor. (...) Două furculițe se înfipseră concomitent în același șnițel. Două linguri hulpave pescuiră cu o obstinație asiatică buchetiera de legume amplasată în mijlocul unei tăvi, nici una dispusă să cedeze. Două palete traseră orbește de aceeași omletă.” (pp.
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
această sintagmă laxă, frecvent și cam abuziv invocată, nu are o valoare operațională, nici politică, nici estetică, nici măcar sociologică; are doar o valoare descriptivă neutră. Prin cultură au rezistat și scriitorii, și cititorii (cei care au rezistat cu adevărat), și românii din țară, și românii din afară, și intelectualii secolului XX, și cei ai secolului XIX, ca și ai secolelor anterioare. Prin cultură vor rezista, dacă vor să reziste astfel, și cei care vor să înfrunte la începutul secolului XXI agresiunile
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
și cam abuziv invocată, nu are o valoare operațională, nici politică, nici estetică, nici măcar sociologică; are doar o valoare descriptivă neutră. Prin cultură au rezistat și scriitorii, și cititorii (cei care au rezistat cu adevărat), și românii din țară, și românii din afară, și intelectualii secolului XX, și cei ai secolului XIX, ca și ai secolelor anterioare. Prin cultură vor rezista, dacă vor să reziste astfel, și cei care vor să înfrunte la începutul secolului XXI agresiunile divertismentului și ale kitsch
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]